= inflamațiile vestibulului nazal

 Virale – herpes simplex, zona zoster

 Bacteriene
- streptococ piogen gr. A
- Erizipel
- stafilococ auriu
- foliculite
- furuncul

 Micotice – candida

 Alergice – eczeme
 Manifestări clinice
- erupții cutanate veziculare pruriginoase, senzație de
arsură sau durere ușoară – moderată
- Mai ales la pacienți cu imunitate scăzută

 Tratament
• local
- badijonaj cu antiseptice – betadină
- aciclovir cremă
• general
– vitamine grup B (Zona Zoster)
- simptomatice (antalgice minore)
 Factori favorizanți
- leziuni cutanate: escoriații, înțepături, plăgi, arsuri
- imunitate scăzută: diabet, malnutriție, neoplazii, etilism
- obstrucții venoase sau limfatice cr
- mai frecvent vara
 Manifestări clinice
• Generale
- debut brusc
- febră, frisoane, astenie, uneori alterarea stării generale
• Locale:
- placard eritematos, dureros, indurat, cu margini proeminente,
cald, edem in jur; cu flictene în cursul evoluției
= inflamații ale foliculilor pilo-sebacei

 Etiologie: stafilococul auriu

 Manifestări clinice
- tumefacție eritematoasă a vestibulului nazal
- prurit, jenă, durere locală
 Betadină, Rivanol

 Unguente cu antibiotic – tetraciclină, neopreol,

kanamicină sau bacitracină
= inflamația foliculului pilo-sebaceu extinsă în
profunzime, cu zonă de necroză centrală care
formează burbionul.

 Etiologie – stafilococul auriu

 Tumefacție dureroasă eritematoasă a
vestibulului nazal +/- burbion central (zonă
gălbuie)

 Febră

 Edem al buzei superioare

 Eritem și tumefacția lobulului nazal

 Limfangită sau tromboflebită nazogeniană –
cordon indurat și dureros nazo-genian

 Celulită nazo-geniană

 Tromboflebita de sinus cavernos

 Local
- Comprese cu Rivanol – înainte de apariția burbionului
- Badijonaj cu betadină – după formarea și eliminarea acestuia
 NU se stoarce, NU se comprimă - risc de tromboflebită de sinus
cavernos
 General
- Antibiotice active pe stafilococ: oxacilină, ciprofloxacin
(fluorochinolone), cefalosporine
- Antiinflamatorii steroidiene(prednison, medrol, dexametazonă) – în
cazul apariției celulitei sau limfangitei
- Antalgice minore

 Chirurgical = incizie și drenaj

- când este colectat (s-a format burbionul), dar nu a fistulizat spontan
- sub protecție antibiotică
Rinitele = inflamații acute sau cronice ale
mucoasei foselor nazale.
A. Rinitele acute

 Rinita acută banală

 Rinita acută bacteriană
 Rinitele din bolile infecto-contagioase
 Nespecifice

1. Hipertrofice
a. Dpdv anatomo-clinic
- difuze
- localizate
- la nivelul capului sau cozii cornetelor (în special inferioare)
- concha bulosa – la nivelul cornetului mijlociu
b. Dpdv evolutiv
- faza congestivă (hipertrofie moale)– retractilă la aplicarea de vasoconstrictoare
- faza conjunctivă – mucoasa se retractă parțial la aplicare de vasoconstrictoare
- faza edematoasă – alterare ireversibilă edematoasă, mixomatoasă sau polipoidă a
mucoasei care nu se mai retractă la aplicare de vasoconstrictoare

c. Dpdv etiologic
 Rinita vasomotorie
 Rinita medicamentoasă
 Rinita din sarcină
 Rinita alergică
2. Atrofice
 Rinita artrofică simplă

 Ozena

 Specifice

 Tbc

 Sifilis

 Gonococică

 Micotică , etc.
 Etiologie - virală(rinovirusuri, adenovirusuri,
vs. Influenzae și parainfluenzae)

 Factori favorizanți: imunitate scăzută, oboseală,

stress, variații termice rapide

 Transmitere – pe cale aeriană(picăturile

Pflugge)
 Obstrucție nazală
 Strănut
 Rinoree seroasă (devine purulentă prin
suprainfecție bacteriană)
 Subfebrilități
 Cefalee difuză
 Evoluție spontană spre vindecare în 7-8 zile.
Rinita acută a nou-născutului și sugarului
- evoluție mai severă:
 Febră

 Deshidratare (refuză alimentația datorită

neadaptării la respirația orală)
 Tulburări dispeptice(înghite secrețiile nazale)

 Apar mai frecvent complicațiile(otite, traheo-

bronșite, tulburări digestive, meningită)
 Rinita bacteriană – prin suprainfecție
 Rinitele din bolile infecto-contagioase – se
însoțesc de manifestările afecțiunii
respective(erupții, etc.)
 Rinita gripală - evoluție mai severă
o Febră
o Stare generală alterată (astenie, cefalee, mialgii,
artralgii, inapetență)
o Evoluează mai frecvent spre complicații de
vecinătate
 Factori favorizanți – poluarea, fumatul, mediul
cu praf, pulberi, alergeni
 Manifestări clinice

- Obstrucția nazală bilaterală intermitentă sau

progresivă, care cedează în stadiul inițial la
aplicația de vasoconstrictoare
 Mucoasa nazală congestionată și tumefiată,
hipertrofiată difuz sau localizat – la nivelul
cornetelor nazale
 În stadiile inițiale mucoasa se retractă la
aplicarea de vasoconstrictoare
 În stadiile avansate(organizare conjunctivă
submucoasă) – mucoasa devine palidă violacee
și nu mai reacționează la vasoconstrictoare
topice
 Rinita vasomotorie
- Obstrucție nazală alternantă , accentuată de
expunerea la frig, diminuată la căldură
- Rinoree seroasă – la variații de
temperatură(frig-cald)
 Rinita medicamentoasă – prin folosirea
îndelungată a vasoconstrictoarelor nazale
 Rinita din sarcină – datorată modificărilor
hormonale; regresează după naștere
 În formele ușoare, în stadiile inițiale – tratament conservator
 Local: vasoconstrictoare nazale (pe termen scurt – 5-7 zile),
lavaj cu soluții saline(ser bicarbonatat, apă de mare),
aerosoli marini, antiinflamatoare steroidiene – spray sau
aerosoli, aerosoli cu ape sulfuroase
 General: vasoconstrictoare nazale administrate
oral(pseudoefedrina – prudență la hipertensivi)
 Îndepărtarea factorilor favorizanți
 În formele avansate (care nu mai răspund la administrare de
vasoconstrictoare) – tratament chirurgical
 Cauterizarea cornetelor nazale(electrocauterizare, laser sau
radiofrecvență)
 Tratament chirurgical clasic – mucotomie sau
turbinectomie= rezecția parțială a cornetelor nazale
hipertrofiate
Rinita cronică atrofică simplă

Factori favorizanți:
 Gaze toxice

 Pulberi metalice

 Cocaina

 Factori iatrogeni – intervenții chirurgicale

asupra mucoasei nazale
 Uscăciunea mucoaselor
 Cruste epidermice în fosele nazale
 Falsă senzație de obstrucție nazală

 Rinoscopia anterioară – mucoasa nazală palidă,

subțiată, atrofică, fose nazale lărgite cu cruste
epidermice.
 Instilații nazale vitamina A soluție uleioasă

 Aerosoli cu ape sulfuroase

 Vitaminoterapie
 Apare mai ales la sexul feminin, la pubertate
sau vârsta adultă.

 Etiologie – neprecizată, klebsiella ozenae este

prezentă în fosele nazale.
 Falsă senzație de obstrucție nazală
 Cruste fetide, urât mirositoare

 Anosmie

 Rinoscopia anterioară - fose nazale lărgite cu

cruste gălbui, purulente, fetide.
- In evoluție, crustele se extind la mucoasa
faringiană și laringiană.
 Badijonaj cu soluție Lugol, soluție vitamina A

 Vitaminoterapie, calciu – pe cale generală

 Intervenții chirurgicale de recalibrare a foselor

nazale
= inflamații acute sau cronice ale mucoasei
sinusurilor paranazale
 Etiologie - virală, bacteriană, micotică, alergică.
 Factori favorizanți
 Rinogeni: deviație de sept, rinita hipertrofică, adenoidita
cronică, corpii străini nazali, rinoliții, alergia rinosinusală
 Odontogeni(dentari)-în cazul sinuzitei maxilare:
abcese(supurații)ale premolarului II și molarilor I și II
superiori, fistule alveolo-sinusale după extracții ale dinților
menționați
 Traumatici: fracturi deschise ale sinusurilor
 Mecanism de producere:
- Inflamația mucoasei foselor nazale –> inflamația mucoasei
sinusale inclusiv la nivelul orificiului de drenaj ->
stază(împiedicarea drenajului exudatului) -> suprainfecție
cu germeni saprofiți.
SINUZITELE ACUTE SINUZITE CRONICE

 Obstrucție nazală  Cefalee

 Rinoree mucopurulentă +/-
 Obstrucție nazală
 Cefalee (frontală, jenă în
regiunea  Rinoree posterioară

geniană,hemicranie) și/sau anterioară

mucoasă sau
 Febră mucopurulentă
 Halitoză(respirație urăt
mirositoare) – sinuzitele
odontogene
 Rx SAF

 CT cranian
Sinuzita acută
 Antibiotice cu spectru larg(Augmentin, Unasyn,
Ciprofloxacin, cefalosporine – Zinnat) 7 – 10 zile
 AINS sau antiinflamatorii steroidiene în formele
trenante
 Vasoconstrictor nazal

 +/-

 Antihistaminice(teren alergic)

 Mucolitice

 Inhalații, aerosoli, lavaj nazal cu soluții saline (ser

fiziologic, apă de mare)
Sinuzita cronică
 Tratament medicamentos – ca pentru formele
acute, în cazul reacutizărilor, 10 – 14 zile
 Puncția sinusului maxilar sau frontal – pentru
drenaj, lavaj, examen bacteriologic al secrețiilor
 Depistarea și tratarea factorilor
favorizanți(medicamentos sau chirurgical)
 Tratament chirurgical al sinusului afectat – când
nu se obține vindecare cu măsurile de mai sus
 Pe cale clasică

 Pe cale endoscopică
- Apar mai ales în cazul reacutizării sinuzitelor
cronice
A. Complicații banale (de vecinătate)
 Faringite

 Otite

 Laringite

 Traheo-bronșite
B. Complicații severe
a. Externe
 Osteomielita osului frontal
 Complicații orbito-oculare
 Celulita orbitară și periorbitară
 Flegmon palpebral
 Flegmon, abces intraorbitar
b. Endocraniene
 Meningită
 Abces cerebral
 Abces extradural, abces subdural
 Tromboflebită de sinus cavernos
 Rinita alergică

 Sinuzita alergică

 Polipoza nazală
 Periodică (febra de fân) = sezonieră =
intermitentă
- prin expunere la polen

 Aperiodică = perenă = persistentă

- Se manifestă tot timpul anului
- datorată unor alergeni respiratori variați,
inclusiv infecțioși
 Obstrucție nazală
 Strănuturi în salve
 Rinoree seroasă
 În crize declanșate de contactul cu alergenul
 Alte manifestări alergice asociate: astm bronșic,
eczeme, dermatite alergice, alergii
medicamentoase sau alimentare, conjunctivite
 Teste alergologice

 Eozinofilie în formula leucocitară și în secrețiile

nazale

 Valori crescute ale Ig E

 Manifestările rinitei alergice (obstrucție nazală,
rinoree seroasă sau seromucoasă, strănuturi
repetate)
+
 Cefalee

Rx SAF – voalarea sinusurilor maxilare.

= degenerescență polipoidă a mucoasei celulelor
etmoidale sau sinusurilor maxilare.
 Obstrucție nazală bilaterală
 Rinoree seroasă sau sero-mucoasă

 Strănuturi

 Alte manifestări alergice asociate

+/
 Cefalee

 Rinolalie închisă

 Respirație orală
 Rinoscopia anterioară, posterioară și
endoscopia rinosinusală pun în evidență
polipii: alb, translucizi sau rozii, multipli, care
coboară din meatul mijlociu.

 Rx SAF și CT cranian – utile pt

diagnostic(prezența polipilor în sinusurile
maxilare).
 Polipul sinuso-choanal
 Se dezvoltă unilateral ocupând sinusul maxilar,
fosa nazală și se exteriorizează prin orificiul
choanal în rinofaringe
 Tratament chirurgical
 Polipoza nazală infecțioasă, din sinuzita polipoidă
 Obstrucție nazală unilaterală
 Rinoree muco-purulentă de aceeași parte
 Antecedente de sinuzită maxilară sau etmoidală
 Tratament antibiotic cu spectru larg + cura
chirurgicală a sinusului afectat și ablația polipilor
-- aspect endoscopic-
- Aspect clinic -
 Evitarea expunerii la alergeni
 Local:
- antiinflamatorii steroidiene topice –spray (Nasonex, Avamys,
Flixonase)
- antihistaminice topice (Dymista)
- vasoconstrictoare nazale( Vibrocil, Olyth, Bixtonim,etc) – pe
termen scurt, 3-5 zile
 General:
- antihistaminice(Aerius, Claritine, Zyrtec, Telfast, Xyzal)
- Leucotriene – Montelukast
- Antiinflamatoare steroidiene pe cale orală sau injectabilă
(dexametazonă, HHC, solumedrol sau medrol, prednison) – în
formele severe, complicate, care nu răspund la tratament local și
antihistaminic general
 Desensibilizare specifică subcutanată, nazală, sublinguală
 Al rinitei alergice:
– când obstrucția nazală nu mai cedează la
tratamentul conservator, se utilizează aceleași
procedee ca în cazul rinitelor hipertrofice, dar
strănuturile și rinoreea se mențin
- Corectarea deviației de sept nazal

 Al sinuzitei – pe cale endoscopică FESS

 Al polipozei - ablația polipilor pe cale

endonazală clasică sau endoscopică;
recidivează