NOUL NĂSCUT

Definiţie: Noul născut (n.n.) este copilul din prima

lună de viaţă (primele 28 zile).

Naştere → N.n. traumatizat → mortalitate mare:

 în prima lună = ½ din mortalitatea infantilă
 în prima săptămână = 2/3 din mortalitatea primei
luni
Criterii de apreciere a gradului de maturitate
al n.n.

1. Criteriul temporal

2. Criterii morfofuncţionale

3. Criterii neurologice

4. Criterii antropometrice
Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

1. Criteriul temporal: aprecierea VG începând calculul

din prima zi a ultimului ciclu menstrual
 n.n la termen: VG = 37 - 42 săptămâni

 n.n. prematur: VG < 37 săptămâni

limita inferioară a viabilităţii (criterii OMS):
- VG = 22 săptămâni
- G peste 500g

 n.n. postmatur: VG > 42 săptămâni.

Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

2. Criterii morfofuncţionale: VG poate fi apreciată

prin evaluarea caracteristicilor:
 pielii,
 pavilioanelor urechii,
 organelor genitale,
 glandelor mamare.

Cel mai utilizat este scorul Ballard, care trebuie efectuat

la 3 – 42 ore de la naştere.
Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

c) Criterii neurologice
Aprecierea posturii şi tonusului pasiv:
Tonusul muscular creşte cu VG şi are un sens de
dezvoltare caudo-cefalic:
 la 28 săptămâni de gestaţie → complet hipoton;
 la 32 săptămâni → cele 4 membre sunt în extensie;
 la 34 săptămâni → poziţia de batracian;
 la 40 săptămâni → toate cele 4 membre se află în
flexie.
Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

d) Criterii antropometrice (interpretarea G, T funcţie

de VG)
După greutatea la naştere (Gn):
 N.n. cu Gn normală: 2500 – 4000 g (medie de 3000
g)
 N.n. macrosom: Gn mai mare de 4000 g
 N.n. cu Gn mică: sub 2500 g
Criterii de apreciere a gradului de maturitate al n.n.

N.n. cu Gn < 2500 g:

 N.n. LBW (Low Birth Weight): Gn = 2500 –
1500 g
 N.n. VLBW (Very Low Birth Weight): Gn =
1499 – 1000 g
 N.n. ELBW (Extremly Low Birth Weight): Gn
sub 1000 g.

Talia la naştere (Tn): 47-55 cm, în medie 50 cm.

PARTICULARITĂŢILE ANATOMO-
FIZIOLOGICE ALE NOU
NĂSCUTULUI LA TERMEN
Capul:
 Faţa este mică.

 Fontanela anterioară (FA, bregmatică):

 FA = 3cm/4cm,
 se închide progresiv până la vârsta de 18 luni.

 Fontanela posterioară (FP, lambdoidă):

 la naştere → închisă / deschisă (6-8 mm),
 se închide la 6-8 săptămâni.
 Sutura sagitală uneori este desfăcută – craniu moale
congenital.

 Nasul: scurt, concav, nările privesc înainte.

 Pavilioanele urechilor: normal conformate şi

implantate.

Gâtul: scurt.

Toracele: aproape cilindric.

Abdomenul:
 mare, depăşeşte rebordul costal,
 peretele abdominal are tonus muscular scăzut.

Cordonul ombilical (CO): mumificare → formarea şanţului

de eliminare → cădere între a-6-a şi a-10-a zi,
 plaga ombilicală se epidermizează treptat de la periferie
spre centru,
 cicatrizarea se termină către a-3-a săptămână,
 cicatricea ombilicală se înfundă datorită retracţiei vaselor.
Membrele inferioare: scurte
 condilii interni sunt mai puţin dezvoltaţi → încurbarea
membrelor în axul longitudinal.

Coloana vertebrală: aproape rectilinie la naştere.

Pielea:
 culoare roşie intensă (eritemul noului născut)
 palmele şi plantele sunt albăstrui.
Eritemul n.n. este consecinţa:
 abundenţei de vase capilare largi şi scurte,
 imperfecţiunii funcţiei vasomotorii,
 subţirimii epidermului (lipsesc pătura cornoasă şi
pigmentul melanic).
Vernix caseosa:
 pătură grăsoasă, gălbuie, acoperă pielea mai ales în
regiunea dorsală, piept, gât şi la pliurile de flexie;
 secretată de glandele sebacee şi de celule speciale ale
amniosului;
 bogată în glicogen, acizi graşi, colesterol şi proteine.
Vernix caseosa:
Funcţii:
 protecţie a fătului contra frigului;
 protecţie împotriva maceraţiei pielii de către lichidul
amniotic;
 aport alimentar;
 acţiune bactericidă şi antihemolitică.
Dacă o îndepărtăm → hipotrombinemie accentuată.
Descuamarea fiziologică:
 apare după câteva zile de la naştere;
 furfuracee / în lambouri mici.

Eritemul toxic al n.n.(Erythema Toxicum Neonatorum):

= sensibilizare la proteinele materne / antigen trecut prin
mucoasa intestinală faţă de care copilul are un anticorp
format;
 microscopic → infiltraţii de eozinofile;
 culturile sunt negative;
Eritemul toxic al n.n.(Erythema Toxicum Neonatorum):
 debut la 24-48 ore după naştere;
 arii mici eritematoase, centrate de o papulă gălbuie;
 localizat pe faţă, spate, fese, extremităţi;
 respectă plantele şi palmele;
 ± alte manifestări alergice: coriză, edem palpebral;
 se remite spontan, fără cicatrici;
 se recomandă o igienă riguroasă;
 nu se administrează nici un tratament.
Nevii materni:
 pete de culoare roşie, rău delimitate;
 pleoapa superioară, rădăcina nasului, ceafă;
 dispar după câteva luni ± pete brune.

Pata mongolă:
 pată albăstruie;
 mărime variabilă;
 regiunea lombo – sacrată;
 fără semnificaţie patologică.
 Nevi materni  Pata mongola
Lanugo:
 păr fin care acoperă pielea fătului;
 după naştere → umeri, spate, frunte, membre;
 mai abundent la prematur.

Unghiile:
 nu prezintă striaţiuni longitudinale;
 întrec pulpa degetelor la mâini, iar la picioare abia o
ating.

Glandele sudoripare sunt puţin dezvoltate.

Lanugo
Glandele sebacee:
 sunt bine dezvoltate;
 la 3-6 zile după naştere la ambele sexe apar la nivelul
aripilor nasului, obrajilor, frunţii şi bărbiei elemente
punctiforme, alb- gălbui mici chisturi ale glandelor
sebacee ce dispar spontan = milium faciale

Paniculul adipos este dezvoltat pe faţă, mai puţin pe

membre şi deloc pe abdomen.
Sistemul muscular:
 incompletă dezvoltare a centrilor corticali şi a căilor
nervoase → hipertonie musculară fiziologică cu
predominenţa flexiei;
 musculatura cefei = hipotonă → nu permite
susţinerea capului.
Aparatul respirator:
 toracele → cilindric,
 coastele → orizontale,
 diametrul ant.-post. >
transversal,
 respiraţia → de tip
abdominal.

Frecvenţa respiratorie (FR):

 60 resp/min la n.n.,
 45 resp/min la 1 lună,
 35 resp/min la 1 an.
Ritmul → uneori neregulat cu crize de apnee, ritm
Cheyne - Stokes

Amplitudinea → uneori inegală.

Mecanismul primei respiraţii:
 factori chimici şi umorali;

 excitaţiile mediului ambiant asupra terminaţiunilor

nervoase libere din piele;

 toracele se destinde, mb. sup. trec în abducţie →

mărirea de volum a cutiei toracice → vid pleural →
aspiraţie de aer în CRI → stimularea terminaţiilor
nervului vag.
Aparatul cardiovascular:

Inima
→ globuloasă, situată transversal;
→ şocul apexian → sp. IV i.c., la 1-2 cm în afara
l.m.c.

Arterele → conţinut crescut de fibre elastice +

calibru larg → hipotensiune fiziologică.
Circulaţia periferică:
 lentă → extremităţi reci, cianotice (SaO2 = normală)
 fragilitate capilară şi permeabilitate vasculară ↑.

Frecvenţa cardiacă:
 160 bătăi/min. la n.n.,
 120 bătăi/min la sfârşitul primei luni.

Tensiunea arterială:
 TAS ~ 70-80 mm Hg
 TAD ~ 40-50 mm Hg
Hemoglobina (Hb) şi hematocritul (Ht):
 valori mai crescute dacă pensarea cordonului
ombilical se face “tardiv” (după încetarea
pulsaţiilor);
 prezintă modificări fiziologice funcţie de Gn şi de
vârsta copilului.
Eritrocitele:
 la naştere = 5 – 6 mil/mm3
 durata vieţii scurtată.

Leucocitele:
 numărul şi formula leucocitară se modifică rapid
în primele zile de viaţă.
Hemostaza:

 trombocitele = 150 000 – 300 000/mm3;

 factorii de coagulare vitamino-K dependenţi =
scăzuţi;
 timpul de coagulare = prelungit (hipoprotrombinemie
cauzată de insuficienţa vitaminei K).
Aparatul digestiv → particularităţi:
 adaptări ale cavităţii bucale în vederea suptului;
 flora microbiană intestinală;
 meconiul.

Flora microbiană intestinală:

 tractul intestinal = steril la făt.
 în timpul naşterii cavitatea bucală se colonizează cu
stafilococi, colibacili, streptococi, etc.
 după ~ 2 săptămâni:
 la n.n. alimentat natural → bacil bifidus,
 la n.n. alimentat artificial → bacil coli.
Meconiul:
 scaunul n.n. în primele 2-3 zile;
 culoare verde închis şi consistenţă vâscoasă;
 format din:
 elemente biliare
 elemente amniotice
 elemente ale tractusului digestiv
Este urmat de un scaun de tranziţie, brun, cu lapte
coagulat.

Scaunele tipice de lapte uman sunt galben portocalii,

aderente de scutec, miros acrişor:
 apar la 2-3 zile
 sunt 4-6 în 24 ore.
 Meconiu  Scaun de tranzitie
Ficatul:
 la 2 cm sub rebordul costal;
 sunt deficiente la naştere:
 activitatea de detoxifiere hepatică (glicuronoconjugarea),
 sinteza factorilor de coagulare, a lipoproteinelor şi a
colesterolului.

Splina → până la 1 cm sub rebordul costal.

Aparatul uro-genital:
Rinichiul → deficitar funcţional:
 filtrarea glomerulară → redusă (creşte ulterior);
 capacitatea de diluţie → normală;
 capacitatea de concentrare → limitată;
 capacitate redusă de a excreta electroliţii;
 hemoliza postnatală → hiperuricemie tranzitorie →
infarcte uratice → depozit roşu-cărămiziu pe scutece.
Diureza = 75-100 ml/kg
corp

Micţiunile:
 apar reflex la atingerea
capacităţii vezicale;
 în număr de 10 - 20/zi.
Organele genitale externe:
♂: ♀:
 penisul este scurt  regiunea vulvară →
 pielea scrotului → pliuri complet închisă
transversale  labiile mari acoperă labiile
 testiculele sunt coborâte în mici şi clitorisul
scrot / se palpează pe
canalele inghino-scrotale
 hidrocelul → frecvent
întâlnit
 fimoza → considerată
fiziologică
Sistemul nervos
mielinizarea axonilor → maturizarea SNC

Expresia imaturităţii sistemului nervos:

 reflexe exagerate;
 reflexul cutanat plantar Babinski = pozitiv;
 activitatea motorie spontană = contracţie generalizată,
anarhică;
Reflexul cutanat plantar Babinski
 catatonie (persistenţa atitudinilor imprimate);

 fenomenele subcorticale (suptul şi deglutiţia, ţipătul

şi plânsul) sunt prezente de la naştere (segmentele
filogenetic mai vechi sunt mai dezvoltate decât
scoarţa).
Reflexele arhaice:
 dispar după 4-5 luni (apare inhibiţia corticală);
 asimetria lor indică leziuni ale SN (hemoragii intracra-
niene, paralizii de plex brahial).
Organele de simţ:
Văzul:
 n.n. nu are vedere cromatică, dar ochii reacţionează la
lumină;
 mişcările globilor oculari sunt necoordonate
(strabismul convergent tranzitor este aproape
fiziologic);
 glandele lacrimale sunt mici şi secretă lacrimi după
vârsta de 3săptămâni.
Auzul:
 prezent la naştere;
 n.n. reacţionează la stimulii auditivi puternici;
 urechea → particularităţi anatomice:
 conductul auditiv extern = îngust, orientat oblic;
 trompa = largă, scurtă, orientată orizontal;
 mastoida = mică şi compactă.
Gustul:
 n.n. diferenţiază gustul amar de cel dulce.

Simţul olfactiv:
 prezent la naştere.

Simţul tactil:
 bine dezvoltat de la naştere;
 se evidenţiază la unele reflexe arhaice (al punctelor
cardinale, de agăţare).
Adaptarea termică:
n.n. → instabilitate termică

Termogeneza:
 este limitată;
 rol major → grăsimea brună (interscapular, la gât,
axilar, mediastinal, între esofag şi trahee, în jurul
pancreasului, rinichilor şi glandelor suprarenale);
Termogeneza:
 imaturitatea centrilor nervoşi → adesea n.n. nu
reacţionează prin febră la infecţii.

Termoliza → apreciabilă:
 suprafaţă cutanată mare;
 cu vascularizaţie abundentă;
 ţesut adipos subcutanat redus.
Nou născutul îşi poate menţine temperatura constantă
(36,5°C la nivelul tegumentelor abdominale şi 37°C
temperatura centrală) în condiţiile unui comfort termic
ambiant de 21-26°C.
Apărarea antiinfecţioasă:
Imunitatea nespecifică:
 bariera mecanică (tegumente şi mucoase) → redusă:
 subţirime extremă a stratului cornos;
 secreţie sudorală extrem de redusă;
 mucoasele → important grad de permeabilitate.

imunitatea nespecifică celulară

→ rol redus la n.n.
→ lipsa de limitare a procesului infecţios
→ tendinţa de generalizare a infecţiilor
umorală:
Ig G:
• singurele care traversează placenta;
• conţin majoritatea Ac antibacterieni, antivirali,
antitoxici funcţie de gradul de stimulare al mamei;
• scad în jurul vârstei de 3 luni, apoi cresc (imunogeneză
proprie).

Ig M:
• nu traversează placenta;
• sinteza proprie începe la 5-6 zile după naştere.
Ig A serice:

• nu trec bariera placentară,

• apar în sângele n.n. la vârsta de 2 săptămâni.

Ig A secretorii (IgAs):

•la vârsta de 2 săptămâni ele se găsesc în cantitate

apreciabilă la nivelul tuturor mucoaselor.
Ig E:
• nu traversează placenta;
• se sintetizează în mucoase, amigdalele palatine şi
ganglionii limfatici.

Ig D:
• sunt produse în celule din amigdalele palatine şi
ganglionii limfatici;
• se găsesc în cantitate mică în ser.
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
1. Scăderea fiziologică în greutate:
 în primele 3-4 zile n.n. pierde 6-10% din Gn (150 -
200g);
 după 8-10 zile revine la greutatea iniţială.

Determinată de:
 pierderile de lichide (urină, meconiu, perspiraţie,
respiraţie, evaporare la nivelul tegumentelor);
 regimul de foame şi sete din primele zile (secreţie
lactată insuficientă a mamei);
 distrugerea masivă de leucocite şi hematii.
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
2. Icterul fiziologic:
 apare la 70-80% din n.n. între a 2-a şi a 4-a zi de
viaţă;
 maximum de intensitate în ziua 4-5;
 dispare în decurs de 2 săptămâni (uneori 3-4 săpt.);
 manifest clinic la valori ale BT > 40 mg/l;
 pentru a-l putea numi fiziologic → BT < 120 mg/l;
 fără hepato/splenomegalie;
 urini şi scaune normal colorate;
 somnolenţă, hipotonie musculară (nu perturbă
suptul).
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
2. Icterul fiziologic:
Cauze extrahepatice:
 absenţa placentei drept cale de eliminare a bilirubinei;
 criza eritrocitară = distrugerea masivă a eritrocitelor
→ formarea în exces de bilirubină;
 permeabilitatea capilarelor → icter mai evident la
piele.
Cauze hepatice:
 deficienţa de uridindifosfatglucuroniltransferază
(UDPGT);
 deficienţa de acid glucuronic.
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
2. Icterul fiziologic:
Factori favorizanţi:
 eliminarea tardivă de meconiu (↑ BT);
 alimentaţia tardivă (↑ BT);
 pensarea tardivă a CO → ↑ volumul sanguin →
poliglobulie→ ↑ hemoliza → ↑BT;
 Gn sub 3 kg şi peste 4,5 kg → icter mai intens.
Tratament: de obicei nu este necesar.
Excepţie: fototerapie la unii n.n. prematur (prevenirea
icterului nuclear).
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
3. Criza genitală (hormonală):
 apare la 3-6 zile după naştere la ambele sexe;
 durează ~ 2 săptămâni;
 determinată de hormonii materni care trec în
circulaţia n.n. în cursul contracţiilor uterului la naştere.

Clinic la ambele sexe:

 milium facial
 tumefierea glandelor mamare (la presiune → secreţie
~ colostrul; stoarcerea favorizează infecţia).
 Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
3. Criza genitală (hormonală):

♂
♀  testicule tumefiate
vulva şi vaginul:
 hidrocel uni/bilateral
 edemaţiate
 edem al penisului
 mucoasa congestivă
± scurgere vaginală
albicioasă, uneori cu striuri
sanguinolente
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut

4. Albuminuria fiziologică:
 dispare după o săptămână;
 se datorează permeabilităţii glomerulare crescute.

5. Infarctele uratice:
 distrugere tisulară şi leucocitară în primele zile →
eliminare crescută de acid uric şi uraţi în urină;
 urina = tulbure → depozit roşu cărămiziu pe scutec
(uraţi şi săruri amorfe de acid uric).
Fenomene caracteristice vieţii de nou născut
6. Febra tranzitorie:
 apare uneori în a 3-a, a 4-a zi;
 durează între 12 - 48 ore;
 poate atinge 39 - 40C.
Cauza = deshidratarea:
 aport insuficient de lichide
 pierderea lichidelor din primele zile de viaţă.
Dispare după hidratare.

7. Meconiul = scaunul din primele 2-3 zile.

Evaluarea stării de sănătate a nou născutului
Scorul APGAR evaluează:
 Aspectul (culoarea tegumentelor)
 Pulsul (frecvenţa bătăilor cordului)
 Grimasa (răspunsul reflex la stimuli)
 Atitudinea (tonusul muscular)
 Respiraţia (frecvenţa respiraţiei)

Aceşti parametri:
- se cercetează la 1, 5, 10 şi 20 min de la naştere;
- se notează cu 0 ; 1 sau 2.
Semn clinic 0 1 2

Aspectul albastră sau extremităţi complet roz

tegumentelor palidă albastre,
trunchi roz
Puls Absent sub 100/min peste 100/min

Grimase Absent grimasă ţipăt, tuse,

strănut
Activitatea flasc uşoară flexie a mişcări active
musculară membrelor
Respiraţia absentă rară, bună, ţipăt
neregulată
Îngrijirile nou născutului
Îngrijirile nou născutului
 Sala de naştere:
→ aseptică;
→ temperatura de 24 - 26ºC.
Aplicarea unei cleme pe cordonul ombilical, la 3 cm
de inserţia sa (după încetarea pulsaţiilor), apoi
secţionarea sa.
 Nou născutul este primit în câmpuri / scutece sterile
pe masă cu căldură radiantă.
 Aspirarea secreţiilor nazofaringiene imediat după
expulzie, cu o sondă de aspiraţie / pară de cauciuc.
 Evaluarea stării de sănătate a n.n. prin efectuarea
scorului Apgar.
Îngrijirile nou născutului
Îngrijirile nou născutului
Îngrijirile nou născutului
Îngrijirile nou născutului

 Profilaxia oftalmiei gonococice:

- soluţie de nitrat de Ag 1% (1 picătură în fiecare
fund de sac conjunctival);
- unguent oftalmic cu eritromicină / tetraciclină.

 Profilaxia bolii hemoragice → 1 mg vit. K1 i.m.,

faţa antero-externă a coapsei, la toţi n.n.
Îngrijirile nou născutului
 Vaccinarea antihepatitică B → 0,5 ml, i.m., faţa
antero-externă a coapsei.

 Gn, Tn, PCn, PTn

 Se vor controla malformaţiile vizibile.

În secţia de nou născuţi → medicul neonatolog:

→ încadrare corectă;
→ depistarea unei eventuale patologii.
Îngrijirile nou născutului
Îngrijirile nou născutului

 Screening-ul neonatal → depistarea unei

patologii genetice, metabolice, hematologice şi
endocrine.

 Spălarea n.n. imediat după naştere nu se indică

pentru a nu îndepărta vernix caseosa.

 După căderea cordonului ombilical, plaga se

pansează zilnic până la completa epidermizare.

 Prima baie generală se face după cicatrizarea

plăgii ombilicale (până atunci → toaleta parţială).
Îngrijirile nou născutului

 Sistemul rooming-in:
→ legătură afectivă între
mamă şi copil;
→ însuşirea unor
deprinderi corecte de
îngrijire şi alimentaţie.
Îngrijirile nou născutului

 Imunizările →
vaccinul BCG (la
vârsta de 4-7 zile):
- toţi n.n. cu G > 2500g;
- fără semne de infecţii
acute febrile / afecţiuni
dermatologice.
Îngrijirile nou născutului

 Profilaxia rahitismului:
- se iniţiază din a 7 - 10 zi de viaţă,
- vitamina D ~ 500 U.I. zilnic (Vigantol 2 pic/zi
p.o.).

 Alimentaţia:
- ideală → naturală;
- în cazuri speciale → alimentaţia mixtă /
artificială.
Îngrijirile nou născutului