prof.

Maria Bodnaraș
școala de cultură generală
gradul I-III Ostrița
raionul Herța
Clasa a 9-a

Tema lecției: Raporturile de coordonare și

cele de subordonare în
propoziție și în frază

Tipul lecției: de receptare a temei prin formarea

priceperilor și deprinderilor

Strategia didactică:

• metode și procedee:
demonstrație didactică, descoperire inductivă prin investigare, jocul
didactic, descoperire prin analogie, problematizarea, algoritmizarea,
activitate în grup, modelarea, metoda exercițiului;

• mijloace didactice:
manualul, tablouri din natură, scheme, portofoliul, teste, multimedia.
 Obiective de referință:

• asigurarea materialului necesar pentru însușirea temei;

• întrebuințarea vocabularului adecvat temei.

Obiective operaționale:

O1 – să însuşească tipurile de raporturi în propoziție și în frază;

O2 – să distingă raportul de coordonare de cel de subordonare;
O3 – să aplice cunoștințele conform cerințelor;
O4 – să întrebuințeze corect cuvintele de legătură în propoziție
și în frază;
O5 – să-și exprime părerea și s-o argumenteze;
O6 – să-și îmbogățească vocabularul;
O7 – să analizeze unele scheme;
O8 – să-și dezvolte imaginația și atenția.
 Organizarea clasei

 Actualizarea cunoștințelor elevilor

(pe baza testelor ce se referă la tipurile de propoziții)

 Anunțarea temei lecției și a obiectivelor

operaționale
 Îmbogățiți-vă cunoștințele!

 expunere euristică explicativă

Raportul de coordonare în propoziție este legătura sintactică dintre

două sau mai multe cuvinte independente. Aceste cuvinte care nu depind
unul de altul se introduc în propoziție cu ajutorul conjuncțiilor
coordonatoare și prin juxtapunere (fără conjuncție).

Observați!

 descoperire inductivă prin investigare

• Ce funcție sintactică îndeplinesc cuvintele aflate în raport de

coordonare?

• Cum sunt introduse în propoziții?

1. Livezile, pădurile, câmpiile s-au îmbrăcat în haine de
sărbătoare.
, , ...

2. Cerul albastru şi senin se înălţa de-asupra satului.

... şi ...

3. Bunelul a rămas aici în sat.

... .
 Îmbogățiți-vă cunoștințele!

 expunere euristică explicativă

Raportul de subordonare este legătura sintactică în care

cuvintele se află în raport de dependență unul față de altul
(termenul subordonat se află în raport de dependență față de cel
regent).

Folosiți-vă cunoștințele!

 modelarea

• Completați schemele.
• Argumentați-vă răspunsul.
1. Un vânt puternic sufla dinspre mare.

2. El e supărat din cauza ta.

3. Eu privesc prin geam la strada aglomerată.

Eu privesc
prin la
geam strada

aglomerată
Folosiți-vă cunoștințele!

 metodă interactivă

Activitate în grup

De alcătuit propoziții după schemele propuse

1 2
I. 1 5 II.

3 4

2 3 4 6
5

6
 descoperire deductivă

Rețineți!

Raportul de coordonare plasează în frază propozițiile relativ

independente una față de alta pe același plan sintactic.
Raportul de coordonare se realizează cu ajutorul conjuncțiilor
coordonatoare și prin juxtapunere (fără conjuncție).

Observați și descoperiți!

Determinați propozițiile din frazele propuse

1. Pământurile abureau a roadă şi tot înverzeau, tot dădeau
în floare.
şi
1 2 , 3 .

2. Eroi au fost, eroi sunt încă şi-or fi în neamul românesc.

şi
1 , 2 3 .

3. Să înveţi pentru tine, dar să ştii pentru alţii.

1 dar 2
, .
 descoperire deductivă

Rețineți!

Raportul de subordonare plasează propozițiile în frază în

dependență semantică și gramaticală. Cele două unități ale
raportului de subordonare sunt propoziția regentă și propoziția
subordonată.
Raportul de subordonare se realizează cu ajutorul conjuncțiilor
și locuțiunilor conjuncționale subordonatoare, cuvintelor
conjunctive.

Exprimați-vă părerea!

 problematizarea

Ce raporturi s-au stabilit între propozițiile din frazele date?

 1. A fost o primăvară cum n-am apucat niciodată alta.
1
ce fel? cum
2 .
2. Pe când oastea se aşază, iată soarele apune.
2 .
când? pe când
1 ,,
3. Limba noastră-i limbă sfântă, / Limba vechilor cazanii, / Care-o
plâng şi care-o cântă / Pe la vatra lor ţăranii.
1 ,
care? care
2 și 3 .
? !
 Folosiți-vă cunoștințele!

 metoda exercițiului

Determinați tipurile de propoziții și raporturile ce s-au stabilit.

1. Cred eu ,
că
avea mare dreptate mătuşa ,
căci
pupăza era ceasornicul satului .

2. Am înţeles
când? ce? că
când mă deşteptai a doua zi soarele a fost mult mai harnic decât mine
Observați și descoperiți!

 descoperire inductivă prin investigare

Determinați propozițiile și plasați-le în schemă

Şi atunci numai iaca şi împăratul vine ca un leu-paraleu să-şi
ieie fata pe samă şi, când o găseşte sub strajă, după cum nu se
aşteptase, numai îi scânteiau ochii în cap de ciudă, dar nu avu ce
face.
I. Creangă
Folosiți-vă cunoștințele!
 modelarea
De alcătuit 2 fraze cu sensurile de mai jos ale verbului “a ţine”, apoi
transformaţi-le în propoziţii: casa
de vorbă
taină

a ţine la ai săi
sfat
de mână

a-şi ţine gura

a-i ţine de urât
a-şi ţine drumul
a nu-l mai ţine picioarele
Exprimați-vă părerea!
 problematizarea

De completat frazele cu propoziţii subordonate:

1. Îmi spune ...

2. Zâmbeşte prietenos ...
3. Vei birui ...
4. Ascultă atent ...
Scrieţi cuvintele potrivite care lipsesc în schemă:
1. Lanurile ...............
2. Străzile erau pustii şi ................ a venit,
3. Sălile că ................ venea.
Observați!
 algoritmizarea
Folosind sinonimele cuvintelor date, alcătuiţi un mic text după
imagini: Taine ...
veşnic imaginar

nemuritor neobişnuit
etern fantastic minunat
continuu
neîntrerupt nemaipomenit

De completat frazele și de stabilit tipul de raporturi între

propoziții:
casa noastră comună ...
Natura este liniştea noastră sufletească ...
universul ...
Exprimați-vă părerea!
 problematizarea
Care e cel mai potrivit titlu pentru aceste imagini?
Argumentați-vă răspunsul!
● O călătorie minunată
● Frumuseţe de nepătruns
● O taină
● Mit şi realitate
 Titlul pe care l-aţi ales dezvăluiţi-l într-o frază.
 Determinaţi raporturile ce s-au stabilit.
 Transformaţi fraza în propoziţie.
Verificați-vă cunoștințele!
 metoda exercițiului (pe bază de test)
Trec furnici ducând în gură de făină marii saci,
Ca să coacă pentru nuntă şi plăcinte, şi colaci;
Şi albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur
Ca cercei din el să facă cariul, care-i meşter faur.
M. Eminecu
1 3 4

2 5

6
1. Ce raporturi s-au stabilit în frază?
a) de coordonare;
b) de subordonare;
c) de coordonare și subordonare.
2. Care propoziții se află în raport de coordonare?
a) 1,2,3;
b) 1,3,4;
c) 3,4,5.
3. Care propoziții se află în raport de subordonare?
a) 3,4,5;
b) 1,2;
c) 4,5,6.
4. Care sunt mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în frază?
a) joncțiunea;
b) juxtapunerea;
c) joncțiunea, juxtapunerea.
5. Prin ce jonctive sunt introduse propozițiile în frază?
a) conjuncții;
b) locuțiuni conjuncționale;
c) cuvinte conjunctive.
6. Ce tipuri de predicate sunt în frază?
a) verbale;
b) nominale;
c) verbale şi nominale.
7. În care propoziții este predicat nominal?
a) 1,2;
b) 5;
c) 6.
8. La ce timp sunt predicatele?
a) trecut;
b) prezent;
c) viitor.
9. Prin ce sunt exprimate subiectele?
a) substantive;
b) pronume;
c) numerale.
10. Ce funcție sintactică îndeplinește cuvântul miere?
a) subiect;
b) complement direct;
c) complement indirect.
11. Care e funcția sintactică a cuvântului de făină?
a) atribut;
b) complement direct;
c) complement circumstanțial.
12. Ce părți de propoziție multiple avem în frază?
a) subiecte;
b) atribute;
c) complemente directe.
 Evaluarea cunoștințelor, deprinderilor,
priceperilor

 Temă pentru acasă: De alcătuit un text de

volum mic ”Natura – o taină...”, folosind
propoziții și fraze în care să fie prezente
diferite tipuri de raporturi sintactice.