Eliza Ilie

Colegiul Economic Administrativ Iași

Cauzele războiului:
- dorința de expansiune a Imperiului Persan

- Răscoala Miletului, polis de pe litoralul Asiei

Mici. Atenienii au venit în ajutorul răsculaților
Maraton. Armata persană, condusă de Darius
invadează Grecia prin nord, dar este oprită pe
câmpia de la Maraton de către armata ateniană,
formată din hopliți.
 Termopile. 10 ani mai târziu noul rege persan
Xerxses organizează o nouă expediție militară
prin care devastează spațiul grecesc. Spartanii
se opun eroic dar sunt înfrânți la Termopile
 Salamina, Plateea. Perșii invadează Atica și
incendiază Atena, dar sunt învinși pe mare, la
Salamina, unde flota lor este distrusă
 Atena va regrupa în jurul ei cetățile care se
temeau de un atac persan, formând Liga de la
Delos din care Sparta nu făcea parte. Atena se
va servi de această alianță în interes propriu,
impunând celorlalte cetăți modelul său propriu
și deciziile sale. Atena ajunge acum la apogeul
puterii sale (sec al V-lea Î. Hr.)
 Conflictele dintre Sparta şi Atena au
declanşat Războiul Pelopenesiac dintre
cele două state între aniii 431-404 î.Hr.
 În război a fost atrasă întreaga lume grecească,
inclusiv coloniile din sudul Italiei
 Războiul s-a încheiat cu instaurarea

hegemoniei Spartei, urmată de cea tebană, toate foarte

scurte
 Principalele polisuri şi-au măcinat forţele în
războaie interminabile care au avut loc începând
cu 431 î. Hr. până la ridicarea Macedoniei în
timpul lui Filip al II-lea.
 Nici un polis nu a reuşit să realizeze unificarea

Greciei.
Polisul a cunoscut o gravă criză politică,
economică și a moravurilor
 Macedonia se află în nordul Greciei şi este mai
 mult muntoasă
 Ţara este străbătută de trei cursuri mari de apă.
 Acoperită de păduri şi bogată în minereuri, era
 practicată şi agricultura pe văile râurilor.
 Locuitorii se considerau greci, fiind acceptaţi
 inclusiv la jocurile panelenice(olimpice), în
 realitate erau un amestec de traci, iliri şi greci
 În secolul al IV-lea î.Hr, ca rege al Macedoniei a
ajuns Filip al II-lea(359-336 î.Hr.).
 Acesta a transformat uniunea de triburi într-un

stat puternic, în care autoritatea regelui a

devenit de necontestat.
 A cucerit noi teritorii printre care şi regiunea

auriferă a munţilor Pangaios realizând emisiuni

monetare din aur şi argint.
 Reorganizarea armatei, nucleul acesteia

devenind faimoasa “falangă macedoneană”.

 În anul 338 î.Hr. polisurile greceşti în
frunte cu Atena au fost înfrânte la Cheroneea.
 După asasinarea lui Filip al II-lea în anul
următor, tronul a fost preluat de Alexandru
Macedon(337-323 î.Hr.).
 Acesta a iniţiat cucerirea Imperiului Persan
 Într-o primă etapă a cucerit în întregime
 Peninsula Balcanică.
 Cu o armată formată din greci şi macedoneni, bine
organizată, dar cu efective modeste de circa 35000
soldaţi, Alexandru Macedon a cucerit în 10 ani de
zile un imperiu uriaş, zdrobind armata Imperiului
persan
 Printre cele mai importante victorii au fost cele

de la Granicus(334 î.Hr.), Issos (333 î.Hr.),

Tyr (332 î.Hr.), Gaugamela (332 î.Hr.), Arbela (331
î.Hr.), etc.
 Imperiul greco macedonean avea o suprafaţă
uriaşă, din Penisula Balcanică până la fluviul Indus,
din Asia centrală până în deşertul Arabiei şi Egipt.
 Au fost luate primele măsuri pentru organizarea şi
consolidarea statului, printre care încurajarea
căsătoriilor mixte,numirea în funcţii importante atât
a greco-macedonenilor dar şi a orientalilor
 Moartea lui Alexandru Macedon în anul 323
î.Hr. nu a mai permis consolidarea imperiului.
 La fel de rapid cum s-a format, Imperiul
greco- macedonean s-a destrămat
 După moartea lui Alexandru Macedon,

imperiul a fost împărţit între generalii săi.

 Aceştia au fost denumiţi diadohi sau

epigoni.
 S-au format mai multe regate din care s-au
desprins, ulterior alte state: Siria, Egiptul
şi Macedonia.
 Acestea s-au luptat între ele pentru supremaţie.
 A fost o sinteză între civilizaţia şi cultura
Greciei clasice şi cea orientală.
 Sinteza demografică şi lingvistică.Numeroşi greci
şi macedoneni au emigrat şi s-au stabilit în
Orient ca mercenari, negustori, meşteşugari,
antreprenori, oameni de ştiinţă, demnitari ai
statului.
 Familiile regale elenistice au fost de origine
greacă.