Principiile alimentatiei copiilor

 La aceasta varsta, se fixeaza obiceiurile alimentare pentru toata viata,

fapt de mare importanta pentru starea de sanatate de mai tarziu.
Parintii trebuie sa impuna copiilor cele mai corespunzatoare si
sanatoase obiceiuri alimentare:
- asigurarea unui program regulat al pranzurilor;
- intreruperea biberonului pentru ingerarea de alimente lichide;
- evitarea bauturilor dulci la culcare (acestea favorizeaza devoltarea
cariilor dentare);
- evitarea consumului de lichide intre mese (acestea scad apetitul);
- evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate intre mese, ele
scad de asemenea apetitul; se vor folosi o data sau de doua ori pe zi,
la sfarsitul meselor principale;
- evitarea fortarii copilului la masa;
- evitarea manevrelor de stimulare a acceptarii alimentelor prin oferirea
de distractii in timpul mesei.
 Alimentaţia copiilor în prima perioadă a vieţii poate ridica
anumite probleme datorită faptului că metabolismul lor se
modifică la intervale relativ scurte, necesitând implicit şi
modificarea sistemului de hrană. Acest lucru este important
deoarece, încă din primele luni de viaţă, alimentaţia are o
influenţă hotărâtoare asupra:
 dezvoltării fizice
 dezvoltării psihice
 imunităţii şi rezistenţei organismului
 Se cunoaşte faptul că nevoile nutritive cantitative calorice ale
copilului sunt mai mari decât ale adultului, iar pentru acoperirea
nevoilor nutritive calitative raţia zilnică trebuie să cuprindă
simultan toţi factorii nutritivi esenţiali:

 plastici (protide şi minerale)

 energetici (glucide şi lipide)

 biocatalizatori (vitamine şi minerale)

 apă
Piramida alimentaţiei
Pâine, cereale, orez şi paste:

•3-5 porţii pe zi pentru copii

de 2-8 ani

•1 porţie  1 felie de pâine,

cereale, orez fiert sau paste
Recomandări:

Evitarea depăşirii porţiilor de produse făinoase deoarece în caz

contrar apare riscul de obezitate

Înlocuirea pâinii albe cu cea integrală care conţine vitamine şi

fibre

Folosirea orezului brun datorită conţinutului de vitamine şi fibre

Includerea de cereale integrale în cadrul micului-dejun

Lapte, iaurt şi brânzeturi:

•2 căni de lapte pentru copii

de 2-8 ani

• 1 iaurt sau 2-3 felii de brânză

Recomandări:

 Trebuie să se aibă în vedere faptul că, după înţărcare, mulţi

copii dezvoltă intoleranţă la lactoză manifestată prin crampe
abdominale, diaree, balonări

 E de preferat ca în alimentaţia copiilor să fie inclus iaurtul

simplu cu cantităţi cât mai mici de aditivi şi zahăr

 Laptele de vacă poate duce la dezvoltarea de alergii

alimentare sau de altă natură
Carne, peşte, fasole uscată,
ouă, nuci:

•2-4 porţii pentru copii de 2-8

ani

•1 porţie 1 felie de friptură,

1 ou, ¼ cană de fasole boabe
gătită
Recomandări:

 Carnea de porc, miel şi vânat ar trebui pe cât posibil evitată

datorită conţinutului de grăsimi şi gelatină care determină o
digestibilitate redusă

 Carnea sau alte alimente afumate nu sunt recomandate până

la vârsta de 3 ani datorită metodei de conservare

 Este recomandată carnea de pui, care conţine mai puţine

grăsimi saturate, responsabile de creşterea nivelului
colesterolului
 Fructe:

• 1-2 porţii pentru copii de 2-

8 ani

• 1porţie  1măr mediu,

banană, portocală sau
piersică, 1 cană de suc
proaspăt de fructe, ½ cană
de fructe uscate
Recomandări:

 Se recomandă consumarea, pe cât posibil, a fructelor în starea

lor naturală şi nu sub formă de sucuri sau compoturi

 Sucurile proaspete de fructe au un conţinut nutritiv ridicat,

dar nu includ şi fibrele din fructe

 Fructele ar trebui consumate separat ca gustări între mese cu

cel puţin 30 de minute înainte de masă şi cu cel puţin 3 ore
după masă
Legume:

• 2 porţii pentru copii de 2-8

ani

• 1 porţie  1 cană supă-

cremă de legume, ½ cană
de piure de legume, ½ cană
de legume sote
Recomandări:
 În cazul copiilor mici (1-3 ani) trebuie acordată o atenţie
deosebită la includerea în alimentaţie a unor legume care
cresc riscul de asfixiere ( de exemplu morcovii, mazărea
boabe etc). Este recomandată evitarea lor până la vârste mai
mari sau includerea lor sub formă de pastă

 Nutriţioniştii recomandă obişnuirea copiilor cu gustul

legumelor încă din perioada diversificării (1-2 ani)

 În cazul în care copii nu mănâncă deloc legume este

recomandată includerea lor în alte feluri de mâncare ( de
exemplu adăugarea de verdeaţă în sosuri sau morcovi în
piureul de cartofi)
Grăsimi şi uleiuri:

• 3-4 linguriţe pentru copii de

2-8 ani

• 15 mL de ulei furnizează
125 calorii
Recomandări:
 Este recomandat uleiul de măsline datorită conţinutului de
acizi graşi nesaturaţi care determină scăderea colesterolului
total şi a colesterolului L.D.L.

 Consumul crescut de ulei şi de grăsimi în general este asociat

cu depăşirea greutăţii corporale normale

 Pe lângă ulei mai există şi alte alimente cu un conţinut lipidic

ridicat precum arahidele, nucile, produsele lactate grase,
margarina etc.
 O atenţie deosebită trebuie să se acorde materiilor prime.

 Legumele – trebuie procurate de la ferme în care acestea se

cultivă fără folosirea de substanţe fitofarmaceutice.

 Carnea – trebuie procurată de la abatoare aflate sub control

sanitar – veterinar strict şi cu o perfectă organizare a fluxului
tehnologic.
 Pe lângă ceea ce este permis sau recomandat în alimentaţia
copiilor trebuie să se aibă în vedere şi ceea ce este interzis a se
introduce în meniul copiilor între anumite vârste sau în anumite
condiţii:

 Lapte de vacă degresat – nerecomandat copiilor între 1 şi 3

ani deoarece aceştia au nevoie de grăsimile şi caloriile laptelui
pentru o creştere armonioasă. Excepţia o constituie copii cu
risc de obezitate sau cu boli cardiace.

 Brânzeturi fermentate - (brânză de burduf, brânză topită etc.)

deoarece sunt greu de digerat pentru copii şi pot provoca
balonări
 Fasole, mazăre, linte, varză, ciuperci – sunt greu digerabile şi
pot provoca balonări, fiind interzise până la vârsta de 3 ani

 Fructe de mare – sunt interzise până la vârsta de 1 an, iar

după această vârstă este necesar sfatul pediatrului. Sunt
posibile reacţiile alergice, caz în care aceste alimente vor fi
interzise până la vârsta de 3 ani

 Condimente, usturoi, muştar, ketchup, maioneze – sunt greu

de digerat şi pot fi iritante pentru copii
 Produse fast-food – datorită conţinutului ridicat de
aditivi alimentari, zahăr, grăsimi saturate şi a metodelor
de preparare nu sunt indicate în alimentaţia copiilor. În
plus, copii ar putea să prefere acest tip de mâncare celei
gătite în casă.
 Sucuri nenaturale, carbogazoase sau cu conţinut de
cofeină – pot provoca balonări şi stări de agitaţie fiind
interzise până la vârsta de 3 ani
 Ciocolata, cacao – sunt interzise până la vârsta de 2 ani
 Băuturile alcoolice – sunt complet interzise până la vârsta
adolescenţei, fiind foarte dăunătoare pentru copii mici
 Pe lângă necesitatea asigurării unui regim alimentar care să
furnizeze toţi nutrienţii necesari în cantităţile optime, în cazul
alimentaţiei copiilor trebuie să se respecte anumite reguli:

 Obligativitatea servirii micului-dejun, care se recomandă a fi

alcătuit din cereale integrale servite cu lapte

 Asigurarea unui program regulat al prânzurilor

 Evitarea băuturilor dulci la culcare (favorizează apariţia cariilor
dentare)

 Evitarea consumului de lichide între mese (în cazul copiilor cu

vârsta până în 2 ani)

 Evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate între

mese (băuturi dulci, cereale îndulcite, chips-uri, bomboane
etc.)
 Evitarea forţării copilului când nu îi este foame

 Evitarea servirii unor porţii prea mari (pentru un copil de 1-3

ani porţia medie este un sfert din cea a unui adult)
 În cazul unei alimentaţii dezechilibrate sau a nerespectării
regulilor pot exista consecinţe precum:
₋ Anemia hipocromă la copii alimentaţi în principal cu lapte şi
produse lactate cu făinoase
₋ Cariile dentare, la copii care beau la culcare lichide dulci
₋ Anorexia neurogenă apărută la copii alimentaţi într-o
atmosferă stresantă
₋ Obezitatea prin exces de calorii (în principal făinoase)
₋ Parazitoze intestinale în cazul copiilor alimentaţi neigienic sau
lăsaţi să mănânce cu mâinile murdare
 O altă problemă legată de alimentaţia copiilor o reprezintă
alergiile alimentare de care suferă aproximativ 10 % dintre copii,
comparativ cu 3 % dintre adulţi. Acesta este încă un motiv pentru
care părinţii trebuie să acorde o importanţă deosebită
alimentaţiei copiilor.

 Aceste alergii apar în momentul în care sistemul imunitar

atacă unele componente ale alimentelor, în principal
proteine, care joacă aşadar rolul unor alergeni.

 Se consideră că aceste alergii apar din cauze ereditare şi

datorită unor factori din mediul înconjurător.
 Alergiile alimentare sunt provocate în cea mai mare parte de
proteine de origine animală din alimente precum:
 Carne

 Lapte de vacă

 Albuş de ou

De asemenea proteinele din alimente de origine vegetală pot

provoca reacţii alergice. De exemplu:
 Alune
 Grâu
 Soia
Alte alimente care pot provoca alergii:
 Căpşuni
 Kiwi
 Piersici
 Caise
 Cireşe
 Unele soiuri de mere
 Fructele de pădure
 Porumbul
 Fasolea
Manifestări ale alergiilor:
 Erupţii cutanate (urticarie)
 Crize de astm (senzaţie de sufocare)
 Conjunctivită alergică (ochi înroşiţi şi lăcrimaţi)
 Rinită alergică (secreţii nazale abundente)
 Edeme alergice (umflături la nivelul feţei, limbii sau
articulaţiilor)
În cazuri severe, reacţiile alergice pot deveni fatale dacă nu se
intervine cu ajutor medical de urgenţă (injecţie cu epinefrină şi
antihistaminice).
 Următoarea listă cuprinde cele mai bune 17 alimente pentru
copii:
1) Banane – sursă de potasiu şi vitamina B₆

2) Brocolli –sursă de β-caroten, acid folic, vitamina C, fier, calciu,

sulforafan (substanţă responsabilă cu producerea de enzime care
protejează contra cancerului)
3) Tărâţe – bogate în fibre

4) Spanac – sursă de calciu, riboflavină, β-caroten, fier, acid folic

5) Germeni de grâu – sursă de vitamina E

6) Seminţe de dovleac - sursă de fibre, fier, zinc, magneziu,

cupru
7) Seminţe de floarea soarelui – sursă de vitamina E

8) Ulei de măsline – sursă de grăsimi nesaturate

9) Lapte – sursă de calciu, vitamina D, proteine

10) Legume – sursă de fier, zinc, magneziu, cupru, acid folic, fibre
11) Portocale (citrice) – sursă de vitamina C

12) Pâine din făină integrală de grâu – sursă de fier, vitamine B, E,

cupru
13) Peşte – sursă de acizi omega-3, seleniu (antioxidant), iod
(peştele marin)
14) Lapte praf degresat – sursă de calciu, vitamina D

15) Pui – sursă de proteine animale săracă în grăsimi (fără piele)

16) Orez brun – sursă de vitamina E

17) Iaurt – sursă de proteine, calciu, bacterii lactice.