Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Ce sunt enzimele ?
C.Au specificitate
proteine
• Structură:
a. enzime cu structura strict proteică:
ribonucleaza
chimotripsina
lizozimul din mucusul nazal şi lacrimi;
b. enzime cu structura heteroproteică:
parte proteica numită „apoenzimă“
neenzimatice
2 H2O2 2 H2O + O2
1. de reacţie
2. de substrat: -absolută
-relativă: -de grup
-mai largă
3. stereospecificitate
1.Specificitate de reacţie
• clasificarea enzimelor:
Oxido-reductaze;
Transferaze;
Hidrolaze;
Liaze;
Ligaze.
2.Specificitate de substrat
(selectivitate în alegerea substratului)
a.Specificitate absolută
E utilizează ca S un singur compus chimic:
-ureaza catalizează hidroliza ureei:
-anhidraza carbonică
b.Specificitate relativă:
de grup
Alcool dehidrogenaza
R CH 2 OH R CH O
NAD+ NADH + H+
OH OH
CH 2-OH 1
O HOH2C H
O
2 5
OH 1 H HO
HO O CH 2 OH
OH HO H
Proteazele
Pepsinã
R3 = fenilalaninã, tirozinã
NH CH CO NH CH CO metioninã, leucinã
R2 R3
Tripsinã
NH CH CO NH CH CO R2 = lizinã, argininã
R2 R3
Chimotripsinã
O
R C
O R1
3.Specificitate stereochimică
• Enzimele disting
-un enantiomer levogir de cel dextrogir;
-un izomer cis de cel trans.
COOH COOH
Lactat dehidrogenaza
HO C H C O
CH 3 CH 3
NAD+ NADH + H+
Acid L-lactic Acid piruvic
Vitamina PP
CONH 2
+
CONH 2 N
COOH O H2 C
O
O P O-
NH 2
N N
O OH OH
Acidul nicotinic Amida acidului nicotinic N
- N
(niacina) (niacinamida) O P O
O H2 C N N
O
OH OR
Nicotinamid-adenin dinucleotid (NAD+)
CH 2 C
HOOC H
COOH FAD FADH2
Acid succinic Acid fumaric
N
N
O O
N N
CH 2 CH CH CH CH 2 O P O P O H2 C
O
OH OH OH O- O-
H3C N N O
OH OH
NH
H3C N adenozinã
O
(H)
lumicrom
lumiflavinã (H)
(OH)
riboflavinã (H) adenozin 5`-monofosfat
(H) (AMP)
flavin mononucleotid (FMN)
flavin adenin dinucleotid (FAD)
• 6.Activitatea catalitică a enzimelor poate fi
E + S ES E + Produsi
Centrul activ al enzimelor
care prezintă
– cu structură
chimică şi
geometrică
bine determinate
Cine conferă structura Centrului Activ ?
–organizarea secundară,
terţiară şi
cuaternară a proteinei.
Centrului activ al chimotripsinei
S S S S S S
A B C
S S S S
-chimotripsina contine 5 legãturi disulfurice
conţine resturi aa
Substrat
Enzimã Complexul ES
Modelul lacãt cheie
A
T
B
Energia liberã de activare
Energia liberã
a reactiei (necatalizate)
Stare de tranzitie
(reactie necatalizatã)
Stare de tranzitie
(reactie catalizatã) Energia liberã de activare
Stare initialã a reactiei (catalizate)
Reactanti A + B
Energia totalã
eliberatã Stare finalã
Produsi C + D
Durata reactiei
• Enzima nu modifică energia liberă a reacţiei
catalizate (DG0), a reactanţilor sau produşilor, şi deci
nu modifică echilibrul recţiei (constanta de echilibru)
Substrat Produşi
• Centrul activ al E stabilizează starea T* a
substratului
Cataliza covalentă
• Enzime care formează intermediari covalenţi enzimă-substrat:
• Clasa serinei
• Tripsina, Chimotripsina, Elastaza, Acetilcolinesteraza
• Clasa cisteinei
• Gliceraldehid 3P-dehidrogenaza, Papaina
• Clasa histidinei
• Glucozo 6-fosfataza, Succinil~CoA sintetaza
• Clasa lizinei
• D-aminoacid oxidaza, Transaldolaza
Triada Asp-His-Ser
Cataliza acido-bazică
• Enzimele conţin grupări funcţionale care pot
acţiona ca donori sau ca acceptori de protoni:
amino, carboxil, sulfhidril, imidazol, hidroxilul
fenolic.
chimică ?
• Prin viteza de reacţie
• Viteza unei reacţii = variaţia în timp a
concentraţiei reactanţilor sau a
produşilor de reacţie.
• A B
d[ A ] d[B]
v v
dt dt
• ecuaţii cinetice
Ce postulează Legea cinetică ?
Pentru o reacţie:
A+B Produşi V = K [A][B]
activitatea
enzimaticã
%
100
50
20 40 Toptimã 60
temperatura
pH
• pH-uri extreme denaturează enzimele
• Variaţii mici de pH în zona de stabilitate a enzimei
modifică v.
concentratia enzimei
Ecuaţia Michaelis Menten
K1 K3
E+S ES E + Produs
K2
activitatea
enzimaticã
vmax
saturatie
vmax
2
KM concentratia substratului
Vmax=K3[Etotal]
• La echilibru
• v1 = v 2 + v3
• K1[E][S] = K2[ES] + K3[ES]
• K1[E][S] = [ES](K2 + K3)
KM
• KM este o măsură a afinităţii dintre E şi S
[E][S] K 2 K 3
KM
[ES] K1
Ecuaţia Michaelis - Menten
• Ecuaţia de viteză a reacţiilor enzimatice cu un singur
Vmax .[ S ]
v
K M [S ]
vmax
saturatie
vmax
2
KM concentratia substratului
Vmax Vmax [S]
KM [S]
2 K M [S]
Vmax .[ S ]
v
K M [S ]
1 KM 1 1
V Vmax [S ] Vmax
1/V
Panta = KM/Vmax
1/Vmax
- 1/KM 0 1/[S]
• Inhibiţia activităţii enzimelor
Inhibiţia activităţii enzimelor
• scăderea activităţii catalitice a enzimei
– endogeni (metaboliţi)
- ireversibilă
- reversibilă
Inhibiţia ireversibilă
E + I EI
NH CH CO NH CH CO
CH 2 CH 2
OH
+ - HF CH 3 O CH 3
CH 3 F CH 3 HC O P O CH
HC O P O CH CH 3 O CH 3
CH 3 O CH 3
DIFP
☺acetilcolinesteraza este foarte sensibilă
la acţiunea DIFP
CO -CN
• Ce efecte are Ic
vmax şi
KM ?
• Inhibiţia reversibilă poate fi:
– Competitivă
– Necompetitivă
– Uncompetitivă
Inhibiţia reversibilă competitivă
E+S ES E + Produsi
+
I
EI
• reacţia enzimatică atinge Vmax
dar la concentraţii mari de S.
activitatea
enzimaticã + Ic
1/V
vmax
saturatie
vmax + Ic
1/Vmax
2
CH 2 C
HOOC H
COOH FAD FADH2
Acid succinic Acid fumaric
Sulfanilamida
• Folat sintetaza, la bacterii este păcălită şi sintetizează un
intermediar cu sulfanilamidă în locul acidului para-amino-
benzoic care nu se poate transforma în acid folic.
• Cum acidul folic este indispensabil bacteriilor, acestea
mor.
NH 2 NH 2
H2 N N N CH 2
R H
H2N N N
H R=H aminopterinã
R= -CH3 metotrexat
Inhibiţia reversibilă
necompetitivă
– nu au dimensiuni comparabile
EI + S ESI
activitatea
enzimaticã
1/v
vmax + Ic
v`max + Ic 1/v`max
vmax / 2
v`max / 2 1/vmax
• Se modifică Vmax
• Pb inhibă ferochelataza
Inhibiţia reversibilă uncompetitivă
– KM şi
– Vmax
E+S ES E + Produsi
+
I
ESI
• Reglarea cantitativă a enzimelor
• Reglarea eficienţei catalitice
• Complexe multienzimatice
• Antienzime
• Izoenzime
• Denumirea enzimelor
• Clasificarea enzimelor
Enzime alosterice
• -Vmax şi
vmax / 2
KM concentratia substratului
activitatea vmax
enzimaticã 100
%
3 1 2
50
KM [S]
• După natura centrelor de legare şi a liganzilor
pentru aceste centre, efectele alosterice sunt:
prin
2.modelul secvenţial
• Elemente comune ale modelelor
Fiecare monomer al oligomerului are centrul
său activ
Monomerii cooperează în fixarea substratului :
–homotrop
–heterotrop
• –cantitatea de enzimă;
• –eficienţa enzimelor
Reglarea cantităţii de enzimă
• prin dinamica proceselor de biosinteză
şi de degradare
•
Ks
Aminoacizi Proteine
Kd
Enzimele constitutive: Ks = Kd
Factorii ?????
• Activitatea unor Enzime alosterice depinde de concentraţia
substratului:
E1 E2 E3
A B C P
E1 E2 E3
A B C D Produsi
Glucozã
ATP
1
ADP
Glucozo-6-fosfat
2
Etapa hexozelor
Fructozo-6-fosfat
ATP
3
ADP
Fructozo-1,6-bisfosfat
4
Gliceraldehid-3-fosfat Dihidroxiaceton-fosfat
H3PO4
NAD+
NADH + H+ 5
1,3-Bisfosfoglicerat
ADP
6 Fosforilare la nivel de substrat
ATP
Etapa triozelor
3-Fosfoglicerat
7
2-Fosfoglicerat
8
H2O
Fosfoenolpiruvat
ADP
9 Fosforilare la nivel de substrat
ATP
Piruvat
activitatea
enzimaticã
vmax
vmax / 2
KM concentratia substratului
Glucozã + ATP Glucozo-6-P + ADP
• Hexokinaza:
-prezentă în toate ţesuturile extrahepatice,
-are afinitate mare pentru glucoza (KM = 0,15 mM)
-ţesuturile preiau glucoza din sânge la orice valoare
a glicemiei
• Glucokinaza:
-prezentă numai în ficat
-are afinitate mică pentru glucoza (KM = 10 mM)
- este activă după ingestia de glucide
CH=O CH=O H2C OH
H C OH H C OH C O
ATP ADP
HO C H HO C H HO C H
Hexokinaza
H C OH H C OH Glucozo-6-fosfat H C OH
Mg2+ izomeraza
H C OH H C OH H C OH
E1 E2 E3
A B C D Produsi
E3 D P1
E1 E2
A B C
E4 E P2
Reglarea covalentă
• Apare la organismele superioare
–fosforilare-defosforilare;
–nucleotidilare
☺activare prin proteoliză
proces unidirecţional
Enzime interconvertibile prin fosforilare
<==> defosforilare
• Fosforilările:
-sunt catalizate de kinaze
(reglate hormonal, interconvertibile fosfo-defosfo);
-sunt ireversibile;
-necesită ATP
• Defosforilările:
-sunt ireversibile;
-se fac hidrolitic în prezenţa unor fosfataze;
-fosfatazele sunt supuse unui control hormonal.
ATP ADP
proteinkinaze
fosfataze
Pi H 2O
• enzime active în forma fosforilată
• Proenzimele (zimogenii)
– Autocatalitic
• printr-un proces ireversibil de rupere a unor legături
peptidice specifice.
De ce este necesară existenţa
zimogenilor ?
• Transformarea
HCl
• pepsinogen pepsina
(- segment terminal (44 aminoacizi) cu
caracter bazic)
• Transformarea
Tripsinogen tripsină
enteropeptidază
(denumire veche enterokinază)
S S S S S S
A B C
S S S S
-chimotripsina contine 5 legãturi disulfurice
Tripsinogen Chimotripsinogen
Enteropeptidazã Chimotripsinã
Procarboxipeptidaza A
Tripsinã
Carboxipeptidaza A
Procarboxipeptidaza B
Carboxipeptidaza B
• Enzimele coagulării şi fibrinolizei.
Factor tisular
Plasminogen Plasminã
A.modularea alosterică
B.inhibiţia competitivă
D.inhibiţia necompetitivă
(denumită şi 1 antitripsina)
• inhibitorul pancreatic al tripsinei
Heparina
1-antiproteaza:
-proteină plasmatică;
-este 1-globulină
• de ficat
• –pH izoelectric
• –mobilitate electroforetică
• –masa moleculară
• diferenţiere prin însuşirile catalitice:
enzimă intracelulară
sau
Lactat dehidrogenaza
H3 C CH COOH H3 C C COOH
OH O
Acid L-lactic Acid piruvic
NAD+ NADH + H+
Izoenzimele LDH au afinităţi diferite pentru
piruvat (sau lactat):
• H4 şi H3M
inimă
afinitate mică pentru piruvat
(îl transformă greu în lactat)
• M4 şi M3H
muşchi scheletici şi ficat
afinitate mare pentru piruvat
Determinarea activităţii enzimelor serice
poate fi folosită în clinică pentru stabilirea
originii ţesutului lezat
Izoenzimele creatin kinazei
(creatin fosfokinaza)
• Creatin kinaza:
-enzimă intracelulară;
-dimer format din două subunităţi:
☼ B (de la brain)
☼ M (de la muscle)
Ore
Infarct
Complexe multienzimatice
• Asamblări de proteine într-un complex, cu
scopul de a creşte eficienţa globală a
procesului.
• Rolul lor:
• –cataliza coordonată a unei succesiuni de
reacţii;
• –minimalizarea unor reacţii secundare.
Subclase:
• Dehidrogenazele catalizează
transferul de hidrogen
de la substrat (SH2)
pe o coenzimă redox
(NAD+; NADP+; FMN; FAD):
+
CONH 2 N
COOH O H2 C
O
O P O-
NH 2
N N
O OH OH
Acidul nicotinic Amida acidului nicotinic N
- N
(niacina) (niacinamida) O P O
O H2 C N N
O
OH OR
Nicotinamid-adenin dinucleotid (NAD+)
O
(H)
lumicrom
lumiflavinã (H)
(OH)
riboflavinã (H) adenozin 5`-monofosfat
(H) (AMP)
flavin mononucleotid (FMN)
CH CH + O2 CH O + O CH
H3 C
H3 C CH 3 CH 3 CH 3
CH 3 CH 3 H3 C CH 3
CH 3 b-caroten
H3 C CH 3 CH 3 CH 3
CH O
CH 3 Retinal (retinalaldehidã)
Reducere Oxidare
H3 C CH 3 CH 3 CH 3 H3 C CH 3 CH 3 CH 3
CH 2 OH COOH
• Subclase:
Aminotransferaze (transaminaze) catalizează transferul
unei grupări amino între un amino şi un cetoacid.
Coenzima participantă este piridoxal fosfatul.
H2 C NH 2 H2 C NH 2 O
CH 2 OH ATP ADP -
HO HO CH 2 O P O
O-
piridoxamin-kinaza
H3 C N H3 C N
Piridoxamina Piridoxaminfosfatul
COOH COOH
CH 2 GPT CH 2
H3 C CH COOH + H3 C C COOH +
NH 2 CH 2 O CH 2
Alaninã C O
Acid piruvic
HC NH 2
COOH COOH
Acid-cetoglutaric Acid glutamic
COOH COOH COOH COOH
CH 2 O CH 3 O P O-
NH 2
CH 2 O
N
SH O P O - N
ADP
O H2C N N
O
O
OH O P O-
O-
• Fosforil transferazele (kinaze)
catalizează transferul resturilor fosforil
de pe ATP
pe substraturi:
H C OH H C OH C O
ATP ADP
HO C H HO C H HO C H
Hexokinaza
H C OH H C OH Glucozo-6-fosfat H C OH
Mg2+ izomeraza
H C OH H C OH H C OH
H2 N N N CH 2
• metil (-CH3)
• hidroximetil (-CH2OH)
• formil (-CHO)
• formimino (-CH=NH)
• metilen (-CH2-),
• transformarea serinei în glicină:
9 CH 2
H 10
N CH 2 NH CH 2 N
H2 C OH N
5
+ serin hidroximetil H2 C NH 2 +
HC NH 2
transferazã
COOH N COOH N
H H
Serinã FH4 Glicinã N5, N10-metilen FH4
• formarea grupărilor metil:
CH3
H
H2 C SH N CH 2 NH H2 C S CH3 CH 2 NH
N
5 homocistein- H2 C
H2 C + metiltransferaza +
HC NH 2 metilcobalamina HC NH 2
N N
COOH H COOH H
5
Homocisteinã N -metil FH4 Metioninã FH4
• transformarea deoxiuridilatului în
deoxitimidilat (folosit în sinteză de ADN):
O O
H3 C
NH NH
CH 2
O O
N O CH 2 N N O
-
O P O H2C N -
O P O H2 C
O timidilat sintaza O
O- + - + FH4
O
N
H
OH H OH H
5 10
dUMP N , N -metilen FH4 dTMP
Hidrolazele
A-B + H2O A-H + B-OH
Subclase
• Esterazele care pot fi:
–carboxilesteraze (cu substrat R-COOR’)
–tiolesteraze (cu substrat R-CO -SR’)
–fosfomonoesteraze (substrat R-O-PO3H2)
• Glicozidaze
• Peptidaze
NH2 NH2
N
HR
N N
N
O O O
O
-
P O P O P O H 2C N N N N
O Adenilatciclaza O H 2C
O
-
O
-
O
- O
O
P
HO HO -
O O OH
ATP
AMPc
NH2
Metilxantine NH2
N
N N
N
O
N N
Fosfodiesteraza
-
O P O H 2C N N
O H 2C O
O -
O
O
P
- OH Insulinã HO HO
5`-AMP
O O
AMPc Ca2+-Calmodulinã
Liazele
H COOH COOH
C Fumaraza HC OH
+ H2O
C CH 2
HOOC H
COOH
Acid fumaric Acid malic
Izomerazele
• catalizează reacţii de izomerizare:
(+)-Alanina (-)-Alanina
– Epimerazele schimbă configuraţia unui singur
atom de carbon asimetric
D-Glucozã D-Galactozã
HC O HC O HC O
H C OH H C OH HO C H
HO C H 40 HO C H 20 HO C H
HO C H H C OH H C OH
H C OH H C OH H C OH
H2C OH H2C OH H2C OH
D-Galactozã D-Glucozã D-Manozã
• Izomerazele cis-trans modifică configuraţia unei
duble legături
COOH COOH
mutazã
HC OH HC OPO 3 H2
H2 C OPO 3 H2 H2 C OH
implicarea ATP
☺daminolevulinat sintaza
☺glicogen sintaza
☺NOS - nitric oxid sintaza
• Vitaminele care pot fi transformate în coenzime pentru a
participa la reacţii de oxido-reducere sunt:
A.Nicotinamida şi riboflavina
B.Vitamina C şi biotina
C.Biotina şi nicotinamida
D.Tiamina şi riboflavina
E.Tiamina şi Biotina