Ancheta epidemiologică

în Bolile Transmisibile
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

- totalitatea factorilor, fenomenelor şi

mecanismelor biologice, naturale şi
sociale, care concură, în mod
determinant sau dinamizator -
favorizant, la apariţia, extinderea şi
evoluţia particulară a unei stări
morbide în populaţie.
 A. FACTORI DETERMINANŢI
I. SURSA DE AGENT PATOGEN
• omul bolnav – formă tipică
- formă atipică (abortivă,
subclinică, asimptomatică)
purtător de agent patogen:
- preinfecţios (gripa, rujeola, HVB)
- sănătos
- fost bolnav (convalescent / cronic)
• animalele (inclusiv păsări) bolnave/purtătoare
• vectori biologic activi (ţânţarul Anophele → malaria, căpuşele
→ encefalite, păduchii → tifos exantematic = o rickettsioză)
 A. FACTORI DETERMINANŢI
II. MODURI ŞI CĂI DE TRANSMITERE
• modul direct
- agenţi cu rezistenţă scăzută în mediu
- picături Pflügge - transfuzii de sânge
- transplacentar - contact sexual neprotejat
- contact direct cu leziuni tegumentare
• modul indirect
- agenţi cu rezistenţă crescută în mediu
- prin căi de transmitere contaminate:
→ aer, apă, sol,
→ alimente, obiecte, mâini,
→ vectori biologic pasivi → furnica, gândacul de
bucătărie
 A. FACTORI DETERMINANŢI
III. ORGANISMELE RECEPTIVE
→ starea de receptivitate depinde de:
1. rezistenţa generală nespecifică
(barierele mucoase, reflexul de tuse, strănut)
2. rezistenţa specifică (imunitatea)
• naturală
O parte din bolile animalelor pot fi transferate la om
- de specie
- dobândită activ Ag → Trecerea prin boală
- dobândită pasiv Ac → Transplacentar + prin
alăptare
• artificială
- dobândită activ → vaccinare

- dobândită pasiv → Ig, seruri imune

 B. FACTORI DINAMIZATORI -
FAVORIZANŢI
→ ajută la unirea celor 3 factori determinanţi
→ modulează formele de manifestare ale Procesului
Epidemiologic
I. Naturali:
• Cosmici
- radiaţii, erupţii solare
• Meteorologici
- temperatură, presiune atmosferică, curenţi de aer
• Climatici
- latitudine şi altitudine
• Geografici
- relief
 B. FACTORI DINAMIZATORI -
FAVORIZANŢI
II. Socio-economici:
1. condiţii de viaţă şi muncă:
- venituri
- grad de pregătire
- locuinţă
- alimentaţie
- asistenţă medico-sanitară
2. condiţii ocupaţionale:
- calificare
- vechime
- spaţiul de muncă
- agenţi de agresiune
Ancheta epidemiologică
în bolile transmisibile
 ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ
• totalitatea investigaţiilor efectuate în
diferite grupuri de persoane

• în scopul depistării cauzelor apariţiei şi

evoluţiei bolilor transmisible (malaria, HVB,
HIV/SIDA) sau netransmisibile (BCV -
infarct miocardic, insuficienţă cardiacă; diabet
zaharat; ulcer gastro-duodenal; cancer hepatic)

• pentru elaborarea măsurilor de prevenţie

şi combatere a acestora
 OBIECTIVE
1. rezolvarea urgenţelor în epidemiologie
- apariţia unui număr mare de cazuri, într-un interval scurt de timp, cu răspândire rapidă în
populaţie – boli cu morbiditate şi mortalitate crescută

2. cunoaşterea FR implicaţi în producerea unor maladii

netransmisibile
Exemplu: H. pylori → ulcerul gastro-duodenal
Chlamydia → boala ateromatoasă
3. elucidarea etiologiei multifactoriale a Bolilor
Netransmisibile cu extindere în populaţie
Exemple: fumatul, HTA, dislipidemiile, obezitatea, stressul -
pentru BCV
4. realizarea de prognoze asupra evoluţiei naturale a
bolilor transmisibile
 OBIECTIVE
5. evitarea “importului” şi “exportului” unor boli transmisibile
Exemple:
- “import” pentru România
→ malaria adusă din Turcia
- “export” pentru România
→ TBC în cazul persoanelor ce provin din zone unde boala este
ţinută sub control (ţările din Vestul Europei) şi care călătoresc în România

6. orientarea producţiei de materiale biologice

7. îmbunătăţirea programelor naţionale şi internaţionale de

prevenţie şi combatere

8. evaluarea eficacităţii măsurilor de prevenţie şi combatere

aplicate în populaţie
 Tipuri de anchetă epidemiologică
A. Ancheta epidemiologică operaţională
– prevenţională
– de combatere (de urgenţă)
B. Anchete epidemiologice speciale (de cercetare)
1. descriptive (observaţionale transversale) – lansarea ipotezelor
- cazuri raportate
- serii de cazuri
- studii ecologice (de corelaţie)
- studii de prevalenţă
2. analitice – demonstrarea ipotezelor
a) observaţionale etiologice:
- caz-martor
- de cohortă
b) intervenţionale – trialuri clinice
3. metaanaliza – verificarea ipotezelor
4. studii de analiza deciziei – aplicarea în practică
A. Anchete epidemiologice
operaţionale
 I. Ancheta epidemiologică
prevenţională
• evaluează starea de sănătate a populaţiei şi riscurile la
care aceasta este expusă
• starea de sănătate → evaluată prin indici care se
referă la:
- populaţia de (aparent) sănătoşi (ex. la angajare etc.)
- dezvoltarea fizică şi neuropsihică a copiilor şi
adolescenţilor
- durata medie de viaţă (Femei =75,8 ani; Bărbaţi =68,7 ani)
• se poate efectua unic sau repetat ~ pentru aceeaşi persoană,
la întreaga populaţie sau numai la un eşantion
• A.E. de tip transversal
• A.E. de tip longitudinal
 II. Ancheta epidemiologică de
combatere (de urgenţă)
• stoparea evoluţiei şi lichidarea unui proces epidemiologic

• utilitate practică în bolile transmisibile

• realizată de către medicul de familie din teritoriul urban sau rural

• se adresează tuturor categoriilor de persoane din focarul

epidemic:
- bolnavi cu forme tipice sau atipice de boală
- suspecţi (persoane presupuse a prezenta forme atipice sau inaparente de
boală)
- purtători cunoscuţi de agenţi patogeni
- foşti bolnavi aflaţi în stadiul de convalescenţă şi la care diagnosticul s-a
stabilit retrospectiv
- contacţi direcţi şi indirecţi cu cazul sau cazurile index
Etapele A.E. de urgenţă
 a) Etapa de orientare (preliminară)
→ realizată de către medicul de familie
- depistarea şi diagnosticarea precoce a cazurilor de boală
- stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesului
epidemiologic
- elaborarea şi aplicarea măsurilor antiepidemice de urgenţă
→ izolarea bolnavilor, a suspecţilor şi a posibililor contacţi

- decontaminare, dezinsecţie, deratizare

- intensificarea măsurilor de educaţie pentru sănătate a populaţiei
- informarea operativă a unităţilor sanitare ierarhic superioare,
privind situaţia epidemiolgică apărută şi măsurile preliminare
adoptate (declarare)
- fişa de anchetă epidemiologică de urgenţă (de raportare)
b) Etapa de aprofundare (definitivă)
→ medici de familie + epidemiologi + alţi specialişti → se
realizează A.E. definitivă şi se completează fişa de
anchetă epidemiologică
– modul de izolare şi tratamentul bolnavului pe toată durata bolii
– diagnosticul definitiv al bolii şi al formei evolutive
– situaţia epidemiologică a bolnavului vindecat clinic şi externat →
purtător
– dispensarizarea după revenirea în teritoriu
– modurile şi căile de transmitere a agenţilor patogeni şi eficienţa
măsurilor de neutralizare a acestora → metodelor de DDD
– supravegherea epidemiologică şi clinică a contacţilor
→ pe durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii respective
– evaluarea receptivităţii populaţiei (fondul imunitar etc.)
– evaluarea măsurilor de prevenţie aplicate în focar şi perifocar
– măsuri de educaţie pentru sănătate
 Metodologia desfăşurării A.E.

I. Cunoaşterea particularităţilor factorilor

PE prin culegerea, prelucrarea şi
interpretarea datelor epidemiologice

II. Elaborarea măsurilor pentru lichidarea

procesului epidemiologic şi evitarea
reapariţiei lui
 Metodologia desfăşurării A.E.

III. Verificarea aplicării corecte a măsurilor

igienico-sanitare şi anti-epidemice şi
urmărirea eficienţei lor

IV. Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică

I. Cunoaşterea particularităţilor
factorilor PE prin culegerea,
prelucrarea şi interpretarea
datelor epidemiologice
 1. Culegerea datelor
→ se realizează prin:

convorbire (anamneză sau interviu)

observaţie epidemiologică

investigaţii de laborator

informaţii speciale
 Convorbirea (anamneza, interviul)
→ obţinerea de informaţii referitoare la factorii
epidemiologici ~ de la bolnav şi/sau de la anturaj
– data probabilă şi circumstanţele contaminării

– data debutului real al bolii

→ permit stabilirea perioadei de incubaţie a bolii (retrospectiv)

– precizarea momentului infectant

» identificarea unui singur moment infectant
» uneori - mai multe momente posibil infectante

– asocieri posibile între primele simptome şi consumul de

alimente, apă
 Convorbirea (anamneza, interviul)
– relaţiile cu anumite persoane din familie, rude, colectivitate,
loc de muncă, mijloace de transport în comun
→ printre contacţi se poate afla sursa de agent patogen
→ contacţii receptivi - măsuri de prevenţie (ATB, Ig)
- călătorii efectuate
- antecedentele patologice de tip infecţios şi ce preparate
imunizante a primit
→ informaţii despre receptivitate
- existenţa în ambientul bolnavului a animalelor domestice,
sălbatice, rozătoare, păsări, artropode şi relaţiile stabilite
continuu sau accidental cu acestea
→ informaţii despre sursă sau despre modurile şi căile de
transmitere
 Observaţia epidemiologică
• aprecierea condiţiilor igienico-sanitare ale
locuinţei
• calitatea igienei corporale şi a alimentaţiei
• modul de îndepărtare a reziduurilor
• situaţia instalaţiilor tehnico-sanitare
• întreţinerea animalelor

→ în focarul epidemic / la locul de muncă / în

întreaga colectivitate
 Investigaţiile de laborator

• utile pentru:
– depistarea surselor de agent patogen

– cunoaşterea receptivităţii populaţiei

– cunoaşterea modurilor şi căilor de

transmitere
 Informaţiile speciale
– situaţia topografică a localităţii
– natura solului, a surselor de apă
– reţeaua de comunicaţii
– condiţii climatice şi meteorologice
– morbiditatea, mortalitatea
– situaţia bolilor transmisibile şi a vaccinărilor
– alimentaţia, aprovizionarea cu apă potabilă
 2. Prelucrarea datelor
sistematizarea informaţiile

includerea în variate documente

(fişe de anchetă epidemiologică, tabele,
grafice, schiţe, hărţi etc.)

facilitarea aplicării
măsurilor de prevenţie şi combatere
 3. Interpretarea datelor
• analiza datelor din tabelul cu persoanele diagnosticate:
- repetarea aceluiaşi nume → existenţa unui focar familial
- repetarea aceleiaşi adrese → existenţa probabilă a sursei în
locuinţa sau în colectivitatea respectivă
- repetarea aceluiaşi grup de vârstă → indicaţii asupra receptivităţii la
boală
- menţionarea aceleiaşi profesii → caracterul profesional al
îmbolnăvirii

• analiza schiţelor (hărţilor) localităţii sau a colectivităţii în care a

apărut focarul epidemic
→ posibila grupare a îmbolnăvirilor în zona din apropierea sursei de apă
potabilă sau de-a lungul apei curgătoare
→ informaţii asupra sursei de agent patogen, a modului şi căilor de
transmitere

• datele prezentate grafic → concluzii referitoare la debut, modul de

evoluţie în timp, vârful epidemiei, perioada de descreştere a acesteia
etc.
II. Elaborarea măsurilor pentru
lichidarea procesului
epidemiologic şi evitarea
reapariţiei lui
 1. Măsurile igienico-sanitare
(comune, generale)

- recomandate de legislaţia de profil

- au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de igienă

individuală, de familie sau de colectivitate, a
mediului ambiental natural sau ocupaţional
 2. Măsurile anti-epidemice
(de combatere, de control)

a) Măsuri faţă de bolnavi

- depistarea activă şi precoce a cazurilor
- izolarea bolnavilor în spital sau la domiciliu
- declararea nominală sau numerică
- măsuri de decontaminare, dezinsecţie, deratizare
Exemplu: bolnavul cu HVB cu evoluţie favorabilă

b) Măsuri faţă de suspecţi

- aceleaşi ca şi faţă de bolnavi până la clarificarea
diagnosticului.
 2. Măsurile anti-epidemice
(de combatere, de control)
c) Măsuri faţă de contacţi

- izolare în familie sau în colectivitate, carantinarea

- supraveghere pe durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii
- examen clinic, termometrizare
- examene de laborator
- chimio- /antibiotico- /sero- /imunoglobulino /vaccino – prevenţie
- măsuri de D.D.D.
- educaţie pentru sănătate
Exemplu – contactul cazului confirmat cu meningită meningococică
 2. Măsurile anti-epidemice
(de combatere, de control)

d) Măsuri faţă de purtători

- evidenţa şi dispensarizarea acestora
- sterilizarea microbiologică prin diferite metode
- supravegherea
- educaţie pentru sănătate
- excludere temporară sau definitivă din diferite sectoare cu
risc populaţional

Exemplu - purtătorul sănătos de streptococ betahemolitic grup A

 2. Măsurile anti-epidemice
(de combatere, de control)
e) Măsuri faţă de convalescenţi
- dispensarizare (supraveghere)

Exemplu - convalescentul după hepatită virală B cu evoluţie favorabilă

1. supraveghere clinică şi cu laboratorul timp de un an de zile:
-la 1 lună, la 3 luni, la 6 luni:
-examinarea dimensiunilor ficatului
-TGP, bilirubină
-la 1 an:
-TGP, bilirubină
-proteine totale
-antigen HBs

2. excluderea de la donarea de sânge pentru toată viaţa

 3) Alte măsuri
- vaccinare, revaccinare în focare, perifocare sau în
populaţie

- imunoglobulinoprevenţie şi chimioprevenţie

- testări în populaţie pentru stabilirea gradului de

receptivitate (ex. IDR la tuberculină)
- măsuri speciale prin sistarea temporară a
activităţii în unele unităţi de interes public

- educaţia pentru sănătate a populaţiei

III. Verificarea aplicării corecte şi urmărirea eficienţei
măsurilor igienico-sanitare şi anti-epidemice

• se controlează modul în care fiecare cadru

medico-sanitar execută anumite activităţi
(măsurile propuse) – medicul de familie şi
personalul mediu
• se stabileşte durata supravegherii speciale în
focar
→ durata maximă a perioadei de incubaţie a bolii respective
din momentul depistării ultimului caz
• data şi persoana care va realiza declararea
lichidării focarului, odată cu analiza acţiunilor
desfăşurate (programe prevenţionale).
IV. Întocmirea fişei de anchetă epidemiologică
• fişa de anchetă epidemiologică (FAE) = documentul metodologic cel mai
important elaborat la apariţia fiecărui caz de boală transmisibilă
• utilizată pentru culegerea informaţiilor epidemiologice, dar şi ca act
medico-legal
• stă la baza sistemului de raportare în cazul bolilor cu declarare
obligatorie

• în BT ~ are 7 capitole:
- date despre bolnav
- date despre sursa de agent patogen
- date despre modul şi căile de transmitere
- date despre gradul de receptivitate
- date despre intervenţia factorilor favorizanţi
- date despre măsurile elaborate
- concluzii (sursa ~ nominal/neidentificată; modul şi calea de transmitere;
măsuri elaborate; durata supravegherii focarului).
HEPATITA VIRALĂ A
 I. Procesul epidemiologic
Sursa de virus:
• Omul
- bolnav ~ copii < 15 ani;
- purtător: preinfecţios (foarte contagios prin materiile fecale
timp de 8-10 zile înainte de debutul bolii); sănătos (persoane aflate
în contact strâns cu bolnavul sau cu purtătorul preinfecţios); fost
bolnav (elimină doze mici de virus câteva zile din convalescenţă)

• Animalele
~ primatele neumane (maimuţele).

~ virusul hepatitei A (VHA) se elimină prin materiile

fecale sau prin sânge (viremie)
 I. Procesul epidemiologic
Moduri şi căi de transmitere:
• modul direct
- în colectivităţi cu mod de viaţă neigienic
- în cazul unor cataclisme naturale (inundaţii) sau sociale
(război)
- contact sexual,
- transfuzii de sânge
• modul indirect
- prin alimente (fructe de mare – midii, stridii, scoici)
- apă, obiecte, mâini, muşte contaminate
- şobolanii pot vehicula VHA ~ rol mecanic
 I. Procesul epidemiologic
Receptivitate:
• generală ~ pentru persoanele care nu posedă
anticorpi specifici;
• imunitatea pasivă (transplacentar) ~ foarte evidentă
deoarece aproape toate femeile la vârsta fertilităţii
posedă titruri ridicate de anticorpi faţă de VHA
(imunizări repetate cu doze mici de virus pe
parcursul vieţii).

Factori favorizanţi: aglomeraţia şi modul de viaţă

neigienic.
II. Măsuri de combatere în focarul de HVA

Măsuri faţă de bolnavi:

• depistare;
• izolare la spital;
• declarare nominală;
• decontaminarea focarului cu substanţe clorigene.

Măsuri faţă de suspecţi:

• aceleaşi ca şi faţă de bolnavi până la clarificarea
diagnosticului.
II. Măsuri de combatere în focarul de HVA
Măsuri faţă de contacţi:
• izolare la domiciliu
• supraveghere epidemiologică, clinică şi cu laboratorul
timp de 30-40 de zile
• excluşi de la donarea de sânge timp de 6 luni
• imunoglobuline standard
Măsuri faţă de convalescenţi
• dispensarizare 6 luni
• examen clinic şi de laborator: examinarea
dimensiunilor ficatului, TGP, bilirubină
• excluderea de la donarea de sânge toată viaţa
FIŞA DE ANCHETĂ EPIDEMIOLOGICĂ
ÎN BOLILE NETRANSMISIBILE
• cu ajutorul anchetei cercetătorul efectuează o măsurare a
fenomenului luat în studiu
• formularea întrebărilor:
– concisă, clară, se evită termenii de strictă specialitate (cuvinte
care să fie înţelese indiferent de statutul socio-economic,
profesie, nivel educaţional)
– să nu sugereze răspunsul sau să fie evazive (neclare)
– să nu cuprindă date din antecedentele îndepărtate ale persoanei
(apare riscul unor erori)
– se preferă răspunsuri precodificate (da / nu; mai mult / mai puţin)
– să nu fie numeroase – este de preferat un timp limitat acordat
completării (10-20 min.)
 FIŞA DE ANCHETĂ EPIDEMIOLOGICĂ
ÎN BOLILE NETRANSMISIBILE
• înainte de redactarea întrebărilor – trebuie să se definească
precis ceea ce va fi măsurat (de obicei se cercetează factorii
de risc implicaţi în producerea maladiilor netransmisibile)
→ se face o listă cu toţi factorii de risc, după care ne oprim
asupra celor ce pot fi evaluaţi de noi
• calităţi:
– exactitatea = capacitatea de a furniza o măsurare exactă a
parametrilor
– reproductibilitatea = calitatea de a oferi o măsurare identică în mod
repetat
• odată elaborat chestionarul trebuie validat pe un grup
restrâns de persoane (studiu pilot) → dacă este cazul poate
fi îmbunătăţit prin îndepărtarea posibilelor erori.
 FIŞA DE ANCHETĂ EPIDEMIOLOGICĂ
ÎN BOLILE NETRANSMISIBILE
• Structura:
– date despre subiect:
• nume, prenume - profesie, locul de muncă
• data şi locul naşterii - nivel educaţional
• vârstă - stare civilă
• sex - situaţie economică
• domiciliu, telefon
– date despre diagnostic → pentru persoane deja bolnave
• cel de bază
• cele complementare
– factorii de risc implicaţi în etiologia bolii luate în studiu – cei mai
importanţi şi care pot fi cuantificabili
– rezultatele investigaţiilor paraclinice → pentru persoane deja
bolnave