CONCEPTUL DE JOINT-VENTURE

NASTASE ( PATILEA ) LILIANA

TUDOSE (SOARE)OANA ANE-MARY
JOINT-VENTURE

 Un joint venture (JV) este o

întreprindere comercială în care
două sau mai multe organizații își
combină resursele pentru a obține o
marjă tactică și strategică pe piață.
Întreprinderile adesea intră într-un
joint-venture pentru a desfășura
proiecte specifice. JV poate fi un
nou proiect cu seturi similare de
produse sau servicii sau o
companie cu totul nouă, cu activități
de bază diferite.
 Companiile inițiază un joint venture
printr-un acord contractual între
toate părțile interesate. Profitul și
pierderea din participație sunt
împărțite de participanți.
JOINT-VENTURE ( DEFINITIE)

 JOINT-VENTURE ( companie mixta sau asociere in participatiune):

Contract prin care două sau mai multe părți se angajează într-o
activitate economică, care este supusă controlului comun, în scopul
valorificării în activitatea de producție sau de comercializare a
avantajelor deținute de părțile asociate.
SCOPUL UNUI JOINT VENTURE

 Părțile încheie contracte în participație pentru a combina punctele forte

și a crește avantajul competitiv, reducând în același timp riscul. De
exemplu, o firmă tehnică poate colabora cu o companie de producție
pentru a aduce o nouă idee high-tech pe piață. O parte furnizează
expertiza produsului, cealaltă furnizează mijloacele de producție. În plus,
asociațiile în participațiune oferă companiilor posibilitatea de a intra pe
piețele externe. De exemplu, o companie străină intră într-o asociație în
comun cu o companie din S.U.A. pentru vânzarea produsului său.
Compania străină beneficiază apoi de aprobarea guvernamentală a
companiei interne și de relațiile de afaceri din industrie. Acesta este
denumit "joint venture international".
ACORD DE JOINT VENTURE

 Un joint venture ("Joint Venture") începe atunci când părțile încheie un contract
sau un "acord de asociere în participație", ale cărui caracteristici sunt de o
importanță crucială pentru evitarea problemelor ulterioare. La elaborarea
acordului, părțile ar trebui să precizeze în mod specific scopul și obiectivul
asociației, precum și limitele asocierii. Acordul ar trebui să fie foarte clar pentru
a evidenția îndatoririle și drepturile fiecărei părți în cadrul acordului, ținând
seama de faptul că toate părțile au dreptul să împartă profiturile, precum și
pierderile suferite în cadrul asociației.
Fiecare parte la un JV are responsabilitatea de a acționa "cu bună-credință" în
toate chestiunile legate de acest risc, având grijă să susțină interesele tuturor
părților implicate. Aceasta reprezintă o datorie fiduciară legală față de societate,
chiar dacă devine necesar ca o parte să introducă interese individuale mai mici
decât cele ale grupului.
Acordul de joint venture ar trebui să specifice atât datele de constituire, cât și
datele de încetare, sau că societatea își încheie activitatea atunci când scopul
său a fost îndeplinit. Unele acorduri JV specifică faptul că societatea va înceta
automat în cazul în care unul dintre membri moare.
UN ACORD JV AR TREBUI SĂ SPECIFICE ÎN DETALIU URMĂTOARELE:

 Structura - dacă JV va fi o entitate de afaceri separată în sine sau pur și

simplu un proiect pe termen scurt;
 Obiectiv - scopul și obiectivele JV;
 Confidențialitate - un acord pentru părți de a proteja orice secrete
comerciale pe durata asocierii;
 Contribuții financiare – suma cu care fiecare parte va contribui la
această afacere;
 Active și angajați - dacă fiecare parte va contribui la active și dacă va
aloca angajați sau va angaja altii pentru această afacere;
 Proprietatea asupra proprietății intelectuale - care parte va avea dreptul
de proprietate asupra oricărei proprietăți intelectuale create de
companie;
UN ACORD JV AR TREBUI SĂ SPECIFICE ÎN DETALIU URMĂTOARELE:

 Responsabilitățile specifice fiecărei părți în ceea ce privește

managementul, precum și procedurile care trebuie respectate în cadrul
operațiunilor din cadrul asociației;
 Profituri, pierderi și datorii - specificul modului în care profiturile și
pierderile trebuie distribuite sau împărțite între părți, precum și alocarea
pasivelor;
 Dispute - instrucțiuni specifice pentru soluționarea litigiilor care pot
apărea între părți;
 Strategia de ieșire - detalii specifice privind momentul și modul în care
se va încheia CV, inclusiv distribuirea finală a activelor și a datoriilor.
TIPURI DE JOINT-VENTURE

 Exista diferite tipuri de joint-venture. Modul în care se creeaza un joint

venture depinde de ceea ce societatea încearcă să realizeze. Cele mai
comune tipuri de asociații în participațiune sunt:
 Intreprindere cu raspundere limitata
 Corporatie;
 Parteneriat de afaceri.
 O utilizare obișnuită a JV-urilor este de a coopera cu o afacere locală
pentru a intra pe o piață străină. O companie care dorește să își
extindă rețeaua de distribuție către țările noi poate încheia cu succes
un acord JV pentru a furniza produse unei întreprinderi locale,
beneficiind astfel de o rețea de distribuție deja existentă. Unele țări au,
de asemenea, restricții privind intrarea străinilor pe piața lor, făcând un
JV cu o entitate locală este singura cale de a ajunge pe aceasta.
AVANTAJELE JOINT-VENTURE

 Investiție partajată: Fiecare parte din proiect contribuie cu o anumită

sumă de capital inițial, în funcție de condițiile acordului de parteneriat,
reducând astfel o parte din povara financiară pe care o are fiecare
companie.

 Cheltuieli partajate: Fiecare parte vine cu resurse, care pot reduce

costurile în general.

 Expertiză tehnică și know-how: Fiecare parte a afacerii aduce adesea

expertiză și cunoștințe specializate, ceea ce ajută întreprinderea
comună să devină mai competentă și suficient de puternică pentru a se
deplasa agresiv într-o direcție specificată.
AVANTAJELE JOINT-VENTURE

 Pătrunderea pe piață ( acces pe piete noi si retele de distributie): Un

joint venture poate permite companiilor să intre pe o piață nouă foarte
rapid, deoarece toate reglementările relevante și logistica sunt luate în
considerare de către jucătorul local.

 Noi fluxuri de venituri: Întreprinderile mici se confruntă deseori cu

resurse și capitaluri limitate pentru proiecte de creștere economică. Prin
intrarea într-o asociație în comun cu o companie mai mare, cu mai multe
resurse financiare, afacerea mică se poate extinde mai repede.
Canalele extinse de distribuție ale companiei mai mari pot, de
asemenea, să ofere întreprinderii mai mici fluxuri de venituri mai mari și /
sau mai diversificate.
AVANTAJELE JOINT-VENTURE

 Câștigurile de proprietate intelectuală: Tehnologia avansată este adesea

dificilă pentru întreprinderi să creeze in-house. Prin urmare, companiile
adesea intră în asociații în participațiune cu firme bogate în tehnologie
pentru a avea acces la astfel de active fără a trebui să-și consume
timpul și banii pentru a-și dezvolta proprietățile în sine. O întreprindere
mare, cu acces bun la finanțare, poate contribui la consolidarea
capitalului său de lucru într-o societate mixtă cu o firmă care are doar
capacități financiare limitate, dar care poate oferi tehnologii cheie pentru
dezvoltarea și vânzarea de produse sau servicii.
 Beneficii sinergice: Întreprinderile mixte pot oferi același tip de beneficii
sinergice pe care companiile le caută adesea în fuziuni și achiziții - fie
sinergie financiară care reduce costul capitalului, fie sinergie
operațională în care două firme care lucrează împreună cresc eficiența
operațională.
AVANTAJELE JOINT-VENTURE

 Credibilitate sporită: De obicei, este nevoie de o perioadă semnificativă

de timp pentru ca o afacere tânără să crească credibilitatea pieței și o
bază de clienți puternică. Pentru astfel de companii, formarea unei
societăți mixte cu o marcă mai mare și mai cunoscută îi poate ajuta să
obțină o vizibilitate sporită și o credibilitate mai rapidă.
 Bariere în calea concurenței: Unul dintre motivele formării unei societăți
în comun este și evitarea concurenței și a presiunii de preț. Prin
colaborarea cu alte companii, întreprinderile pot uneori să ridice în mod
eficient bariere pentru concurenți care le împiedică să pătrundă pe piață.
 Economii de scară îmbunătățite: O companie mai mare se bucură
întotdeauna de economiile de scară, care din nou se bucură de toate
părțile din JV. Aceasta se referă la noțiunea de sinergie operațională.
RISCURILE UNUI JOINT VENTURE

 Noul set de parteneri poate avea obiective diferite pentru societatea în

comun, iar urmărirea unor obiective separate poate amenința succesul
activității. Din acest motiv, este important atunci când se formează un
aranjament în asociere în comun ca obiectivele asocierii să fie clar
definite și comunicate tuturor celor implicați la început.

 Neconcordanțele culturale și stilurile de management diferite dintre cele

două firme angajate în JV pot conduce la o slabă integrare și cooperare,
amenințând din nou succesul întreprinderii.
RISCURILE UNUI JOINT VENTURE

 Dezechilibrul nivelurilor de expertiză, de investiții sau de active aduse în

societate de către diferitele părți poate aduce diferențe în ceea ce
privește prioritățile fiecărei afaceri. Una din parti ar putea începe să
simtă că contribuie cu cea mai buna parte de resurse la proiect și, prin
urmare, se opune distribuirii profiturilor in mod egal. Acest lucru poate fi
evitat prin discuții clare și comunicare clară în timpul formării asociației
în participațiune, astfel încât fiecare parte înțelege în mod clar - și
acceptă cu ușurință - rolul său în JV.
CÂND TREBUIE SĂ SE DIZOLVE UN JOINT VENTURE

 Asociațiile în participațiune se formează, de obicei, cu anumite obiective

definite și nu sunt neapărat intenționate să funcționeze ca un parteneriat
pe termen lung. Câteva motive comune pentru dizolvarea unui JV:

1. Perioada de timp stabilită inițial pentru funcționarea societății în comun a

fost finalizată, iar părțile sunt de acord că nu mai există beneficii care
să poată fi obținute din continuarea activității.
2. Obiectivele individuale ale fiecărei părți nu mai sunt aliniate la obiectivele
comune ale parteneriatului JV.
3. Au apărut probleme juridice sau financiare cu una sau ambele părți care
fac, continuarea JV să nu mai fie viabilă.
CÂND TREBUIE SĂ SE DIZOLVE UN JOINT VENTURE

4. Nu a rezultat nicio creștere semnificativă a veniturilor din partea JV și se

crede că este puțin probabil ca o creștere importantă să provină din
continuarea acordului. Cu alte cuvinte, părțile descoperă că beneficiile
pe care speră să le obțină de la întreprinderea comună nu s-au
materializat și nu sunt susceptibile de a se menține, chiar dacă ar fi
continuat.
5. Schimbările în condițiile pieței, cum ar fi noile politici economice sau o
schimbare a condițiilor politice, conduc partenerii JV la concluzia că
societatea în comun nu mai este profitabilă pentru nici una dintre părți.
EXEMPLE DE COMPANII JOINT- VENTURE

 Compania Kellogg se alătură companiei

Wilmar International Limited

 Anticipând creșterea Chinei în topul pieței

mondiale a produselor alimentare și a
băuturilor, compania Kellogg a încheiat un
acord cu Wilmar International Limited în
vederea vânzării și distribuției alimentelor
din cereale și gustări consumatorilor din
China. În timp ce Kellogg aduce la masă o
vastă colecție de produse renumite la nivel
mondial, precum și expertiza lor în industrie,
Wilmar oferă infrastructură de marketing și
vânzări în China, inclusiv o rețea vastă de
distribuție și lanț de aprovizionare.
Împreunarea permite ambelor companii să
profite de o relație sinergică.
 Firma Electrogrup din Cluj-
Napoca si companiile germane
Montage si Windenergy Service
au infiintat un joint-venture,
denumit Wind Energy Service
East Europe (WESEE), prin
care s-a urmarit participarea la
proiectul eolian de 1,1 miliarde
euro derulat de grupul ceh de
utilitati CEZ la Fantanele,
Dobrogea.
 Compania aeriana Alitalia a aderat,
la Grupul Air France - KLM si Delta
Air Lines, joint-venture lansat in
2009 si care permite companiilor
partenere impartirea costurilor si a
profiturilor pe propriile rute
transatlantice. Datorita acestui joint-
venture intre cele patru companii,
pasagerii au acces privilegiat la cea
mai mare retea transatlantica din
lume, cu aproape 250 zboruri si
55.000 de locuri pe zi.
 Lukoil Ecoenergo, companie
care apartine gigantului rus
Lukoil, si producatorul italian
de energie regenerabila
ERG Renew au creat un
joint venture care va
dezvolta capacitati de
energie solara si eoliana in
Bulgaria si Romania.
Compania nou infiintata se
numeste LUKErg Renew si
are sediul la Viena.
BIBLIOGRAFIE

 https://corporatefinanceinstitute.com/resources/knowledge/deals/what-
is-joint-venture-jv/
 https://businesstown.com/12-advantages-and-disadvantages-of-a-joint-
venture/
 https://www.investopedia.com/terms/j/jointventure.asp
 https://www.wall-street.ro/tag/joint-venture.html