OPTIMIZAREA

ENERGETICA A
CLADIRILOR

STUDENTI: SIMIONESCU VALENTINA

SARATEANU
PETRUT
METODOLOGIA DE CALCUL
AL PERFORMANTEI
ENERGETICE A
CLADIRILOR
DOMENIU DE UTILIZARE
Cladirile sunt grupate in doua mari
categorii, in functie de destinatia
principala a acestora, dupa cum
urmeaza:
 Cladiri de locuit:

 Cladiri de locuit individuale

 Cladiri de locuit cu mai multe locuinte

 Cladiri cu alte destinatii decat
locuinte:
 Birouri

 Cladiri de invatamant

 Spitale

 Hoteluri si restaurante

 Cladiri pentru sport

 Cladiri pentru servicii de comert

 Cladiri socio-culturale
 Urmatoarelor cladiri nu li se
aplica prevederile metodologiei:
 Cladiri si monumente protejate

 Cladiri utilizate ca lacasuri de cult

 Cladiri provizorii

 Cladiri nerezidentiale pentru a fi

utilizate mai putin de 4 luni pe an
 Cladiri independente

 Cladiri cu regim special de utilizare

 Realizarea auditului
energetic al unei cladiri
presupune parcurgerea a
trei etape:
1. Evaluarea performantei energetice
a cladirii in conditii normale de
utilizare, pe baza caracteristicilor
reale ale sistemului constructie –
instalatii aferente.
2. Identificarea masurilor de
modernizare energetica si analiza
eficientei economice a acestora.
3. Intocmirea raportului de audit
energetic.
EVALUAREA PERFORMANTELOR
ENERGETICE ALE CLADIRILOR
 Evaluarea performantelor
energetice ale unei cladiri se
refera in principal la:
1. Investigarea preliminara a cladirii
si a instalatiilor aferente
 2. Determinarea performantelor
energetice ale constructiei si ale
instalatiilor aferente acesteia,
precum si a consumului anual de
energie al cladirii (incalzire,
ventilatie, prepararea apei calde,si
de iluminat)
3.Concluzii auditului energetic
asupra evaluarii
 1.Investigarea preliminara a
cladirilor se refera la urmatoarele
aspecte:
 Partiurile de arhitectura
 Dimensiunile geometrice ale
elementelor de constructii
 Dimensiunile golurilor din pereti,
distanta dintre goluri, inaltimea
parapetilor
 Structura anvelopei cladirii
 Tipul de usi si ferestre
 Alcatuirea si materialele care
compun elementele de inchidere
exterioara
 Planuri si scheme ale instalatiilor de
incalzire, ventilatie, climatizare,
prepararea apei calde si iluminatul.
 In cazul cand documentatia de baza
lipseste, se executa un releveu al
cladirii, cu toate elementele
enumerate mai sus.
 Zona climatica in care este amplasata
cladirea
 Orientarea fata de punctele cardinale

 Distanta fata de cladirile invecinate

 Directia vanturilor dominante

 Evaluarea starii actuale a
constructiei, presupune:
 Starea elementelor de constructie
opace si evidentierea puntilor termice
liniare si punctuale, a defectiunilor sau
a deteriorarilor
 Identificarea tipilor de inchideri
transparente
 Starea elementelor de inchidere vitrate
din spatiile locuite si comune
 Evaluarea starii actuale a
instalatiilor, presupune:
 starea instalatiilor de incalzire,

 starea instalatiilor de ventilare si

climatizare,
 starea instalatiilor de iluminat artificial,

 starea instalatiilor de preparare si

furnizare a apei calde de consum
 2. Determinarea performantelor
energetice si a consumului anual
de energie al cladirii presupune
urmatoarele:
 Determinarea rezistentelor termice
corectate ale elementelor de
constructie din componenta anvelopei
cladirii
 Determinarea parametrilor
termodinamici caracteristici spatiilor
incalzite si neincalzite ale cladirii,
inclusiv necesarului de caldura/frig si
a temperaturii interioare pe timp de
vara fara climatizare
 Determinarea consumului anual de
energie, total si specific:
 pentru incalzirea spatiilor

 Pentru ventilare-climatizare

 Pentru iluminatul artificial

 Pentru apa calda de consum, la

nivelul sursei de energie al cladirii.
 3. Concluziile asupra evaluarii se
refera la:
 sintetizarea informatiilor obtinute prin
analiza termica si energetica a cladirii
 efectuarea diagnosticului energetic

 indicarea aspectelor legate de

performanta energetica a cladirii, in
ceea ce priveste protectia termica.
 CERTIFICATUL DE
PERFORMANTA
ENERGETICA A CLADIRILOR
 Certificarea energetica a
cladirilor reprezinta:
• activitatea de clasificare energetica
a cladirilor prin incadrarea in clase de
performanta energetica si de mediu,
• notarea din punct de vedere
energetic
• elaborarea certificatului de
performanta energetica.
 Elaborarea certificatului de
performanta energeica al unei
cladiri presupune urmatoarele
etape:
1.Evaluarea performantei energetice
a cladirii in conditii normale de
utilizare, pe baza caracteristicilor
reale ale sistemului constructie-
instalatii aferente.
 2.Definirea cladirii de referinta
atasata cladirii reale si evaluarea
performantei energetice a acesteia
3. Incadrarea in clase de
performanta energetica si de mediu a
cladirii
4. Notarea din punct de vedere
energetic a cladirii
5. Intocmirea certificatului de
performanta energetica al cladirii.
 SOLUTII DE
REABILITARE / MODERNIZARE
TERMOTEHNICA A ANVELOPEI
UNEI CLADIRI
 PLANSEU TERASA
1- beton armat
3-zidarie din blocuri BCA
7- beton simplu de panta
11- placi de polistiren
16- strat de protectie
17- sapa din mortar
19- strat hidroizolant
1- beton armat
2- zidarie din caramida plina
6- mortar(sapa)
8- strat termoizolant
10- strat hidroizolant
11- placi de polistiren
12- strat termoizolant din
polistiren extrudat
16- strat de protectie
20- sort din tabla zincata
 PLANSEU PESTE
SUBSOL
1- beton armat
2- zidarie din
caramida plina
6- mortar(sapa)
11- placi din
polistiren
16- strat de protectie
 PLACA PE SOL
1- beton armat
2- zidarie din
caramida plina
7- beton simplu
10- strat hidroizolant
11- placi de polistiren
16- strat de protectie
18- sapa de
mortar+pardoseala
 PERETI
EXTERIORI
2- zidarie din
caramida plina
6- mortar(sapa)
11- placi din
polistiren
16- strat de protectie
 Rezervele de petrol si gaz nu sunt
inepuizabile astfel incat costurile cu
energia, si asa ridicate, vor creste si
mai mult in viitor.
 In plus, dioxidul de carbon care se
formeaza la ardere in dispozitivele de
incalzire afecteaza miscarile
atmosferice si pune in pericol mediul
inconjurator.
 Economia de energie este mai
mult decat necesara pentru pastrarea
calitatii standardului de viata, pentru
noi si generatiile urmatoare.
 La aceasta putem contribui si noi
prin intermediul sistemelor de
termoizolatie.
 Termoizolarea fatadei este cel mai
eficient mod de a scadea semnificativ
consumul de energie al unei cladiri.
 Caldura din case se poate pierde
pe diverse cai.
 Cel mai mare potential de
economisire a caldurii e reprezentat
de montarea unui sistem
termoizolant, deoarece pana la 75%
din intreaga pierdere de caldura se
datoreaza peretilor exteriori neizolati.
DATE. FAPTE. CERTITUDINI

 Circa 30% din consumul de energie

al consumatorilor finali este alocat
incalzirii incaperilor.
 Emisiile anuale de dioxid de carbon
de circa 1,1 miliarde tone se
datoreaza de asemenea in proportie
de 30-35% incalzirii incaperilor.
 Peste 76% din energia de care are
nevoie o gospodarie privata, este
utilizata pentru incalzire.
 Din aceasta, aproape jumatate se
pierde datorita peretilor exteriori
neizolati sau slab izolati.
 Circa 50% din economia de energie
pentru incalzire ar putea fi realizata
prin termoizolatia peretilor exteriori.
 IMAGINEA 1
PRIN TEHNICA TERMOGRAFIEI
PIERDERILE DE CALDURA SUNT
EVIDENTIATE DE SUPRAFETELE
ROSIATICE.
IMAGINEA 2
TERMOGRAFIA ACELEIASI
CASE DUPA MONTAREA UNUI
SISTEM PROFESIONAL
TERMOIZOLANT.
5 MITURI DESPRE
TERMOIZOLARE
 PRIMUL MIT
TERMOIZOLAREA FAŢADEI ESTE
FOARTE SCUMPĂ
. Vom face comparatie intre doua
posibilitati de solutionare a fatadei:
-un strat de tencuială + pregătirea stratului de suport 6 RON/m2
- tencuială colorată în strat subţire + grund 12 RON/m2
-Total: 18 RON/m2
- manopera tencuit 6 RON/m2
- manopera realizarea faţadei 9 RON/m2
-Total: 15 RON/m2
Cheltuieli în total: 33 RON/m2
-sistem termoizolant cu grosimea izolantului 8 cm + 40 RON /m2
finisare cu un strat subţire de tencuială colorată pe
bază de acrilat
-manopera: 24 RON /m2
Cheltuieli în total: 64 RON /m2
 Dacă însă transformăm aceasta
diferenta în gaze naturale de exemplu,
descoperim că 30 RON reprezintă
astăzi aproximativ 35 m3 de gaze
naturale.
 După termoizolarea unei case mai
vechi cu o termoizolaţie minimă a
pereţilor exteriori se pot economisi
până la aproximativ 15 m3 de gaz
natural pe fiecare m2 de perete exterior
anual.
 Cheltuielile mai ridicate de la
început se recuperează într-un astfel
de caz foarte repede în următorii ani.
 In timp ce o nouă tencuială doar
ne "împodobeşte" casa, un nou
sistem termoizolant ne protejează
casa mai bine şi mai ales ne scuteşte
remarcabil portmoneul la achitarea
cheltuielilor pentru încălzire.
AL DOILEA MIT:
CEVA POLISTIREN CU
GROSIMEA DE 5 CM ESTE
ABSOLUT SUFICIENT ...
 Dacă termoizolaţi o clădire nouă, din
materiale de construcţie moderne
(cărămidă de format mare puternic
termoizolanta, B.C.A.), atunci cei 5 cm
sunt probabil suficienţi.
 Dacă însă vorbim despre
termoizolarea unor clădiri vechi de 20-
30 de ani din cărămizi pline sau cu
găuri, bolţari de beton - în acest caz
răspunsul este: 5 cm de polistiren
sigur nu ajung.
 Altfel spus, orice clădire din cărămizi
arse pline "suportă" o termoizolare cu
un izolant cu grosimea minimă de 8 cm,
deoarece peretele este din punctul de
vedere al izolării termice de fapt absolut
ineficient.
 Şi acest lucru este valabil nu numai
pentru cărămizile arse, pline, ci şi
pentru orice alt material tradiţional.
 Cu cât mai mare este grosimea
izolaţiei folosite, cu atât mai mult veţi
economisi pe durata funcţionării
sistemului termoizolant şi veţi asigura
o protecţie cu atât mai bună casei şi
familiei împotriva frigului iernii şi a
căldurilor pe timpul verii.
AL TREILEA MIT :
O CLĂDIRE
TERMOIZOLATĂ
"NU RESPIRĂ"
 O clădire bine izolată termic
respiră cu siguranţă.
Sunt evidente trei aspecte:
 Peretele exterior lasă să treacă mai
puţini vapori de apă decât este
capabil să lase să treacă sistemul
termoizolant – si de aceea depinde
din ce este construită clădirea decât
de materialul folosit la termoizolare;
 Dacă termoizolăm un zid din
cărămizi pline sau din alte
materiale compacte, putem folosi
orice sistem termoizolant -
permeabilitatea lui la vapori de apă va
fi întotdeauna mai ridicată decât cea
a zidului original;
 Afirmaţia cu privire la
"NERESPIRARE" (respectiv a
permeabilităţii la vapori redusă) a
peretelui termoizolat induce în eroare
deoarece şi cel mai compact material
de construcţie termoizolat cu
polistiren lasă să treacă de câteva
ori mai mulţi vapori decât
hidroizolaţia, de exemplu.
AL PATRULEA MIT :
DUPĂ TERMOIZOLARE APARE
MUCEGAI ÎN INTERIOR
 Dacă vrem să rezolvăm problema
mucegaiului în interior, trebuie să
cunoaştem cauza lui:
 Peretele fără termoizolare are
rezistenţă termică scăzută;
 Critice sunt locurile cu aerisire
redusă (colţuri, locurile cu mobilă
masivă), unde temperatura suprafeţei
interioare a peretelui este mai scăzută
cu 2-3°C decât în câmp;
 În locurile unde temperatura
suprafeţei scade sub valoarea critică
a punctului de rouă , se produce
condens de suprafaţă;
 Suprafaţa rece, umedă a
peretelui, în locurile cu aerisire
minimă, devine un loc ideal pentru
existenţa mucegaiului şi a altor
microorganisme dăunătoare sănătăţii.
 Soluţia: TERMOIZOLARE
 Creşterea rezistenţei termice a
peretelui duce la creşterea
temperaturii la suprafaţa interoară;
 Pe un perete cald vaporii din aer
nu se condensează;
 Pe un perete cald şi uscat
mucegaiul nu are nici o şansă de
supravieţuire !
AL CINCILEA MIT :
SISTEMUL TERMOIZOLANT AR
TREBUI SĂ AIBĂ AERISIRE, CEL
MAI BINE ÎNTRE IZOLANT ŞI
PERETE
 O asemenea “AERISIRE” este
absolut contrară principiului
sistemului termoizolant !
 Stratul izolant corect lipit, în caz de
nevoie fixat mecanic prin dibluri,
protejat de un strat de rezistenţă şi de
finisaj protejează peretele neizolat
împotriva frigului iarna şi a căldurii
vara.
AVANTAJELE
FOLOSIRII
TERMOIZOLATIILOR
 Economisirea de pana la 50% din
energia pentru incalzire;
 Protejarea resursele de energie ale
pamantului (petrol, gaze, energie
electrica);
 Crearea unei stari de confort termic
si asigurarea unui climat sanatos al
incaperii;
 Protejarea structurii constructiei si
reducerea variatiile de temperatura
din zidarie cauzate de starea vremii si
anotimp;
 Protejarea de umezeala din
exterior, care in combinatie cu
inghetul poate conduce la crăpături
ale tencuielii si la alte stricaciuni;
 Prevenirea formarii de alge si
muschi pe peretii exteriori;
 Cresterea valorii casei din punct de
vedere estetic;
 Atat iarna cat si vara, casele sunt
“imbracate” corespunzator si protejate
de sistemele termoizolante.
EXEMPLE DE UTILIZARE
MODUL DE APLICARE AL
SISTEMULUI DE TERMOIZOLARE
A FATADELOR
 Lucrarile de izolatie termica
exterioara se executa la pereti din:
 beton;
 zidarie de caramida;
 BCA;
cu sau fara tencuiala.
 CONDITII DE APLICARE
 Termoizolatia nu poate fi pusa in
opera pe timp de ploaie si nici atunci
cand temperatura nu se incadreaza
intre 5 - 25 ºC.
 Nu se aplica pe suporturi inghetate,
expuse radiatiilor puternice, pe vant
puternic sau pe ceata.
 Nu se aplica pe suprafete orizontale
sau inclinate.
 PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Stratul suport trebuie sa fie:
 uscat

 curat

 fara pete de grasime

 desprafuit

 cu o rezistenta mecanica
corespunzatoare
 METODA DE APLICARE

Punerea in opera a sistemului nu

prezinta dificultati deosebite daca se
respecta conditiile si procedurile de
aplicare.
 se verifica
planeitatea
profilului
 se fixeaza profilul
de soclu incepand
cu partea
inferioara a fatadei
 fixarea se face cu
dibluri rapide (6*40
sau 6*42 mm cu
guler).
 Se aseaza
primul rand de
placi in profilul de
soclu si apoi se
continua aplicarea
intercalat si
intertesut
 Se face dibluirea
cu minim
6 dibluri/m2.
 Operatiunea de
armare incepe cu
aplicarea profilelor
de colt din aluminu
sau PVC
 Armarea si
inglobarea plasei
de fibra de sticla
se executa de sus
in jos
DETALII DE EXECUTIE

 Plasa din fibră

de sticlă se
întoarce pe colţ
minim 20 cm şi se
suprapune cu cea
din câmp pe
minim 10 cm.
 Înainte de
armarea
generală,colţurile
golurilor se
armează
suplimentar în
diagonală cu
straifuri de min
20 x 40 cm.
 Intradosul
colţurilor
(ferestre şi uşi)
se armează
suplimentar cu
ştraifuri din plasă
din fibră de
sticlă.
 Între tocul
ferestrei şi
sistem se face o
racordare cu
profile speciale
de legătură.
POLISTIRENUL EXPANDAT

 produs cu aspect
omogen realizat
din spuma rigida
de polistiren
expandat ignifugat,
de culoare alba
 Domenii de utilizare
 izolare termica a peretilor exteriori;
 izolarea termica a teraselor;

 izolarea termica a acoperisurilor cu

sarpanta din lemn;
 izolarea termica a planseelor peste
spatii reci (placi inglobate in
pardoseala, placi aplicate la
intradosul planseelor);
 lucrari pentru cresterea rezistentei
termice a lucrarilor de constructii
(izolatie punti termice, placare pereti
la exterior, placare pereti la subsol,
etc.);
 lucrari pentru repararea termizolatilor
la terase;
 izolari fonice la zgomot de impact;
 Proprietati:
 Clasa de combustibilitate C1;
 Excelent termoizolant;
 Greu inflamabil;
 Forma stabila;
 Usor de montat si manipulat;
 Neschimbate in timp/imputrescibile;
 100% ecologic
 Date tehnice:
 Densitate minima: 15 kg/m3
 Conductivitate termica maxima la
10°C: 0.038 W/mK
 Rezistenta la incovoiere: 125 KPa

 Efortul de compresiune la deformatie

10%: 80 KPa
 Absorbtie de apa: 0,19% vol
INOVATIE: POLISTIRENUL DALMATINA
 o combinaţie între
perle albe şi perle
grafitate, îmbinând
termoizolarea
superioară a plăcilor
grafitate cu
avantajele
termodinamice ale
plăcillor albe de
polistiren.
 realizează o termoizolare superioară
cu circa 15% faţă de polistirenul alb
expandat, pentru aceeasi grosime şi
densitate a plăcii (coeficient de
transfer termic de 0,034W/m2K)
 expuse la soare, plăcile Dalmatina se
dilată în mod uniform, pe când o placă
de polistiren complet gri se încovoaie
 aspect optic unic, facilitând controlul
calitativ al sistemului
POLISTIRENUL EXTRUDAT

 se realizeaza
printr-un proces
tehnologic bazat pe
extrudare,
rezultand o
structura omogena
cu celule inchise
 Domenii de utilizare
 izolarea termica a peretilor exteriori;
 izolarea termica a teraselor;

 izolarea termica a acoperisurilor cu

sarpanta din lemn;
 izolarea termica a planseelor peste
spatii reci;
 plafoane suspendate sub
acoperisuri;
 lucrari pentru cresterea rezistentei
termice a elementelor de constructii
(izolare punti termice, placare pereti
la exterior, placare pereti la subsol);
 lucrari pentru repararea
termizolatilor la terase;
 izolarea camerelor frigorifice;
 Proprietati:
 Clasa de combustibilitate C2,
 Grad mare de izolare pentru o
grosime mica de izolatie;
 Rezistenta la umezeala;

 Usor de montat si manipulat;

 Neschimbate in timp/imputrescibile;
 Date tehnice:
 Densitate: 28 kg/m3
 Conductivitate termica maxima la
30°C: 0.030 W/mK
 Efortul de compresiune la
deformatie 10%: 27 KPa
 Absorbtie de apa: 0,046% vol

 Suprafata placa: rugoasa

VATA MINERALA
 are la baza un
material silicatic,
anorganic, cu
structura silicioasa
care se obtine prin
topirea si prin
fibrilarea pietrei de
bazalt din natura
 Domenii de utilizare
 Izolatii termice, fonice si antifoc
pentru terasele circulabile si
necirculabile;
 Placarea fatadelor;

 Izolarea plafoanelor suspendate,

halelor metalice, cuptoarelor termice;
 Izolarea mansardelor, planseelor cu
pardoseala din lemn, peretilor
despartitori.
 Proprietati:
 termoizolanta;
 fonoabsorbanta;
 asigura protectie impotriva focului;

 fibrele minerale distribuite fin si

uniform permit obtinerea de placi,
rulouri sau cochilii;
 neutra din punct de vedere chimic;
 nu dauneaza mediului inconjurator;
 nu este coroziva;

 produs ideal pentru orice tip de

cladiri;
 produsele de vata minerala pot fi
necaserate sau caserate cu folie de
aluminiu/hartie Kraft.
 Date tehnice:
 Densitate: 40-160 kg/m3;
 Conductivitate termica:
0.031-0,035 W/mK ;
 Clasa de combustibilitate: C0,C1
PLASA DE ARMARE

 Ţesătură din fibre

de sticlă rezistentă
la acţiunea
substanţelor
alcaline, rezistentă
la alunecare
 Caracteristici principale:
 rezistentă la acţiunea substanţelor
alcaline;
 rezistentă la alunecare;

 rezistentă la întindere.
 Domenii de utilizare:
 pentru producerea de straturi de
armare pentru tencuială armată la
sistemul termoizolant;
 in renovarea faţadelor la fabricarea
de straturi de armare pentru
substraturi masive.
 Caracteristici tehnice:
 masa raportată la suprafaţă: 160 g/m2
 pierdere de incandescenţă: 10 până
la 25%
 încărcarea le rupere în raport cu
lungimea: > 1500 N / 50 mm