ciclului de dezvoltare şi se caracterizează prin faptul că înmulţirea se realizează prin unirea a doi gameţi, un gamet femel cu un gamet mascul iar în cursul procesului de fecundare, rezultând oul sau zigotul. Faza sporogonică (sporogonia) – faza asexuată, se caracterizează prin aceea că înmulţirea se face prin spori. Sporii sunt celule de înmulţire formate fără fecundaţie, în urma diviziunii zigotului. Faza schizogonică (schizogonia) – se caracterizează prin înmulţirea pe cale asexuată realizată prin diviziunea unui individ în doi sau mai mulţi indivizi. Subclasa Telosporidia Ordinul Gregarina Styllorhynchus ( Styllocephalus ) longicollis Ordinul Coccidia Eimeria shubergi -parazit în celulele epiteliului intestinal la urechelniţa Lithobius forficatus. Eimeria tenella -produce coccidioza puilor de găină Eimeria stidae – produce coccidioza ficatului la iepure. Eimeria perforans – produce coccidioza intestinală la iepure. Eimeria zürni – produce coccidioza la bovine. Isospoara hominis -coccidioză intestinală la om. Toxoplasma gondi
Toxoplasma este un parazit al omului, pisică şi
a altor vertebrate cu sânge cald. Simptome
Toxoplasma gondi este întâlnită sub 3 forme:
forma vegetativă, forma chistică și formă de oochist. Simptome - toxoplasma poate fi: dobândită şi congenitală.
Toxoplasma dobândită (exogenă) poate fi:
acută, subacută, cronică şi latentă.
Toxoplasma congenitală poate fi: acută,
subacută, cronică şi latentă. Ordinul Haemosporidia Familia Plasmodidae Genul Plasmodium Plasmodium falciparum- malaria tropica Plasmodium vivax -malaria sau febra terţă benignă
Plasmodium malariae -febra sau malaria
cuartă
Plasmodium ovale -paludismul, iar popular
„friguri de baltă”. Familia Babesioidea (piroplasmozele) Dintre babesii cele mai des întâlnite sunt speciile de babesiioză bovină cum ar fi: Babesia bovis, B. bigemina, B. major, B. divergens, etc.
Astfel Babesia bigemina este transmisă de
căpuşa numită Boophilus şi Rhipicephalus bursa; B. bovis şi B. major este transmisă de căpuşa Ixodes ricinus.