AN III MD

SEMIOLOGIE MEDICALA

TEHNICI DE EXAMINARE
ANAMNEZA
INTERVIUL - ISTORICUL BOLII
INSPECTIA - OBSERVARE
EXAMEN FIZIC: PALPARE,
PERCUTIE AUSCULTATIE
 “Semiologia medicală = modul de a obţine
simptomele şi semnele de boală şi interpretare
a lor prin diagnosticul diferenţial al semnelor,
simptomelor si sindroamelor, sau asocierile lor
caracteristice. Disciplina, mai mult didactică,
este utilizata în egală măsură de toate
specialitatile si formeaza baza pe care se
construieşte actul medical.
INTOCMIREA FOII DE
OBSERVATIE
 ANAMNEZA
• Date generale: nume sex, vârsta, domiciliul
şa.
• Motivele internării
• Antecedente heredo-colaterale:
– antecedente patologice semnificative la rudele
de gradul I (părinţi, fraţi, copii): boli cronice,
HTA, DZ, boli reumatismale inflamatorii,
moarte subită al vârste tinere, vârsta la deces sa.
 PREDISPOZITA FAMILIALA SI
FACTORII DE MEDIU
• Factorii care determina starea de boala pot fi
clasificati in factori genetici si/sau de mediu
• Factorii de mediu actioneaza diferit de la individ
la individ:
– in functie de terenul genetic si predispozitia la
aparitia bolii
– legat de inaintarea in varsta
 Exemple
• Alergii – factor familial + mediu
• Astm bronsic - factor familial + factori externi
• BPOC – factori de mediu, expunere profesionala
• Neoplasm de san si colorectal – agregare familiala
+ factori externi
• Pulmonar – putenic influentat de factorii externi
• Diabetul - factor familial + factori externi
 Antecedente personale fiziologice
• Femei
– menarha, menopauza, ultimul ciclu normal
– număr de sarcini, avorturi,
– probleme deosebite la naştere, greutatea
copiilor la naştere
• La pacienţii de ambele sexe
– trecutul pacientului de la naştere până în
prezent: bolile copilăriei,
– apoi cronologic afecţiunile depistate, intervenţii
chirurgicale, internări sa
 Antecedente personale patologice

• La pacientii de ambele sexe

– boli,
– internari
– interventii cgirurgucale suferite,

In ordine cronologica!
 Ancheta amănunţită a:

• Condiţiilor de viaţă şi muncă: noxe profesionale,

expunere la diverse substanţe nocive, mediul
profesional: morari, mineri, şa. - anamneza
profesională si ruta profesională
• Depistării factorilor nocivi în mediul ambiant al
pacientului: umezeala, frig, mucegai sa
• obiceiuri nocive: sedentarismul, patoalimentatie,
• factori nocivi familiali : fumatul pasiv, disfunctii
familiale, viata sexuală promiscura
• Fumat, consum cronic de alcool, droguri
• Medicaţiei administrate anterior internării
 Motivele internării
• Acuzele, simptomele principale la internare:
– durere,
– greţuri, vărsături,
– scaune cu sânge,
– spută hemoptoică,
– febra,
– oprirea tranzitului intestinal şa.
 Istoricul bolii
• Istoricul bolii actuale
Presupune interogatoriul asupra modului de debut al bolii
actuale, tratamente urmate de la debutul bolii, modul în
care au influenţat evoluţia bolii, alte boli asociate.
• Suferinţele care au determinat prezentarea la medic în
vederea internării pot avea mai multe forme de percepţie
subiectivă:
– debutul cel mai probabil al bolii actuale si simptomatologia la
debut poate fi apreciată aproximativ sau poate avea un debut cert
, fixat printr-un examen clinic anterior specializat.
– debutul aparent al bolii poate fi sesizat de bolnav o dată cu
agravarea bolii: de ex. în cazul afecţiunilor cardiace, când apar
primele simptome: durere precordială prelungită, dispnee de
efort agravată, edeme, oligurie, scădere ponderală şa.
• Istoricul bolilor asociate, tratamente urmate, modul în care
au influenţat evoluţia bolii actuale.
 De regula ancheta medicală trebuie
dirijata în funcţie de simptomele
semiologice standard:
• precizarea naturii exacte a simptomelor
enumerate: dispnee, durere precordială şa.
caracterul: circumstanţe de apariţie şi dispariţie,
orar, ritmicitate, durata, sediu.
• existenţa unor simptome asociate de ex. In cazul
unei colici abdominale pot sugera diagnosticul:
greţuri, vărsături, oprirea tranzitului pentru gaze
si fecale – ocluzie intestinala.
 Modul de debut poate fi:

• acut
• supraacut sau brutal în plină stare de sănătate
• insidios, lent şi progresiv, cu alterarea progresivă a
stării generale sau apariţia unor complicaţii acute
• inaparent, nedecelat de pacient care este îndrumat
la spital în urma unui control medical de rutină la
care se decelează modificări obiective sau ale
probelor biochimice sau paraclinice.
 PREGATIREA
EXAMENULUI FIZIC
• PACIENTUL DEZBRACAT
• ECHIPAMENT: STETOSCOP, TESIOMETRU,
HALAT, MANUSI PENTRU ANUMITE
MANEVRE
• SPALA-TE PE MAINI INAINTE SI DUPA
FIECARE EXAMNIARE
• ASEAZATE IN DREAPTA PACIENTULUI
PENTRU EXAMENUL FIZIC
• RECAUTII LA PACIENTII CU RISC DE
CONTAGIOZITATE
Nu uitaţi examenul clinic începe din
primul moment de contact vizual
cu pacientul!!
 Examenul clinic
• Examinarea pacientului se execută într-o cameră
liniştită, caldă, şi bine aerisită.
• După terminarea interviului se părăseşte camera,
sau se pune un paravan, pentru ca pacientul să se
dezbrace cu scoaterea tuturor obiectelor de
îmbrăcăminte.
• Înainte de măsurarea semnelor vitale pacientul stă
câteva minute astfel încât să nu fie afectat de
emoţii sau de efortul de deplasare în camera de
examinare.
• Pacientul se afla în şezut sau culcat.
 EXAMENUL FIZIC
• ASPECTE PARTICULARE
• SEMNELE VITALE
• FACIES, GAT
• Ex. TORACE
• Ex. CARDIOVASCULAR
• Ex. ABDOMEN
• Ex. MUSCULOSCHELETAL
• EXTREMITATI
• Ex. TESUT CELULAR SUBCUTANAT
• Ex. EXAMEN NEUROLOGIC
• LISTA DE PROBLEME
• INVESTIGATII PARACLINICE UZUALE SI SPECIFICE
• DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENTIAL
• PLAN DE ACTIUNE
 Examenul Fizic
NOTIUNI DE BAZA

• INSPECTIA – PRIVIM PACIENTUL

• PALPAREA – ATINGEM
• PERCUTIA – LOVIM
• AUSCULTATIA - AUZIM
 Examenul obiectiv va urmari aspecte psihice si
somatice:

• starea de constienta;
• constitutia morfologica - tipul contitutional;
• talia, inaltimea, greutatea;
• starea de nutritie;
• simetria generala;
• echilibrul static (postural);
• echilibrul dinamic (mersul);
 Examinarea starii de
constienta
 Reactia la stimuli verbali: stari confuzionale,
imposibilitatea de a raspunde la intrebari si reactia la
stimuli durerosi.
 Starea de constienta ar putea fi influentata de: varsta,
stari emotive, afectiuni psihice cronice, afectiuni somatice
cu influenta psihica, traumatisme cranio-cerebrale,
infectii;
 afectarea starii de constienta va determina medicul sa
apeleze justificat la anturajul bolnavului si la consultul
interdisciplinar pentru obtinerea infomatiilor.
Depistarea riscului vital!!!
 Starea psihica:
Se apreciaza urmarindu-se tipul psihologic- constitutional
care poate fi
• echilibrat
» comunicativ,
» cooperant,
» retinut
• dezechilibrat
» necomunicativ,
» necooperant,
» revendicativ
• Reactia comportamentala psihosomatica pote fi:
• favorabila,
• defavorabila
• absenta = pacient obnubilat ATENTIE RISC VITAL!!!!
 Constitutia morfologica:

• Tipul constitutional, rezultanta caracterelor

morfofonctionale, difera de la o persoana la
alta in functie de ereditate si factorii de mediu
social.
• Talia (statura)
 Tipuri constitutionale:
• astenic (longilin) ;
• normostenic – tipul atletic dezvoltat armonios, bine
proportionat;
• hiperstenic –predominenta dimensiunilor
transversale/ verticale;
• picnic – boli pulmonare cronice, cord pulmonar;
• Casectic - boli cronice debilitante, endocrinopatii,
carente alimentare sa;
• obez - dezvoltarea in exces a tesutului adipos (
Diabet, endocrinopatii)
 Greutatea
IMC = Greutate (kg)/inaltime (m) la patrat (kg/m2)
– Valori normale: 19-25;
– Sbponderal < 19;
– Supraponderal > 25,
– Obez > 30
Valabil pentru cei între 18-70 de ani.
Tipuri de obezitate
•Hiperpalzică – din copilărie
•Hipertrofică – de aport
•Andriodă – dispoziţie rizomelică
•Ginoidă – dispoziţie fesieră şi pe coapse
•Abdominală
 Perimetrul abdominal

O circumferinţă a taliei de peste 88cm pentru femei sau 102cm

pentru bărbaţi (obezitatea abdominală) este, de asemenea, un
indiciu de risc cardiovascular crescut.
 Subnutritia
• Definiţie: IMC sub 18,5Kg/m2 sau pierderea a peste 10%
din greutate în 3 luni. Denutriţia extremă se numeşte
caşexie.
• Simptome:
» astenie,
» frilozitate
» pierderea apetitului
» iritabilitate
» apatie
» uneori hipo- sau areactivitate, până la stupor
» Diaree
» Retard psihic la copii
 Echilibrul dinamic - mersul
Observam modul de deplasare al pacientului, din primul
moment. Tulburari ale mersului pot fi un indicator
diagnostic pentru unele afectiuni ate prezenta urmatoarele
tulburari:
• Spastic – mers rigid, greoi - scleroza in placi,
• Forfecat – parapareza spastica
• Cosit – hemipareza spastica – pareza de SPE;
• Stepat – ridicarea exagerată a genunchiului şi aruncarea
plantelor care lovesc solul – pareză de sciatic popliteu
extern
 Semne obiective
• Tremorul este cel mai frecvent simptom neurologic:
– Tremorul fiziologic functional in anxietate, stari de
epuizare psihica sau organic in hipoglicemie,
hipertiroidism, intoxicatii cu metale grele, stimulente-
energizante, sevraj sau febra – sindrom hiperkinetic
– Tremorul alcoolic : semn de consum cronic de
alcool, sevraj
– Tremorul Parkinsonian miscari de a “numara
banii” membre, trunchi, cap cu debut de regula
dupa 60 de ani. De regula debuteaza pe o parte si
se extinde la partea contralaterala
– Tremor cerebelos: sau "intentional” +/- alte
manifestari neurologice
– Tremorul Parkinsonian miscari de a
“numara banii” membre, trunchi, cap cu
debut de regula dupa 60 de ani. De regula
debuteaza pe o parte si se extinde la
partea contralaterala

– Tremor cerebelos: sau "intentional” +/-

alte manifestari neurologice
 Cefaleea
Anamneza metodica completa, bine condusa, trebuie
sa cuprinda urmatoarele date:
• modalitatile de debut
• conditiile de apritie/disparitie
• sediul durerii
• caracterul durerii
• intensitatea durerii
• durata durerii
• Fenomene de acompaniereŞ transpiratie,
lacrimare, scotoame, tulburaru de vedere
• Daca este prima sau nu?
• Traumatisme/pierdere de cunostinta?
 Definiţii de termeni:
Cefaleea: durere prelungită , ore sau zile.
Cefalalgia: durere de cap paroxistică, intensă, de durată mai
scurtă, de regulă sub 1 oră.
Migrena: este cefaleea care survine în accese cu durată
variabilă, de la ore la 1-2 zile, are evoluţie cronică, cu o
frecvenţă a acceselor migrenoase variabilă. 18% la F şi 6% M

Nevralgie trigeminala

Atacul acut de Hemicranie Durere sinusala

glaucom Zona Zoster oftalmica
 Cefaleea de tip tensional
Cea mai frecventă. Poate fi episodică sau cronică dar
fără semne de HIC: greţuri, vărsături, sau fotofobie,
fonofobie.

Criterii pentru dg + de cefalee de tip tensional - cel

puţin două dintre:
• Caracter de presiune sau tensiune
• Moderată sau severă ca intensitate
• Localizare bilaterală
• Nu este agravată de activitatea fizică
• Fără cauze organice prin istoric, ex. fizic sau neurologic
 ...Why?

Muşchi Vase Nervul trigemen

 Cefaleea paroxistică
(episodică sau cronică) Ex. Nevralgia trigeminala
• Criterii pentru cefaleea paroxistică
– Durere severă unilaterală orbitală, supraorbitală, temporală
cu paroxism în 10-15 min. cu durata de 30-45 min. (rar 180
min.).
– Durerea cedează rapid, apare în cursul nopţii, are caracter
ciclic care durează săptămâni sau luni, chiar un an.
– Este asociată cu unul dintre următoarele simptome de partea
dureroasă:
• Injectarea conjunctivelor
• Rinoree
• Lacrimaţie
• Mioză
• Congestie nazală
• Ptoză palpebrală
• Transpiraţii pe hemifaţa afectată
 Migrena Dgs +:
Cel puţin 5 atacuri cu următoarele caracteristici:
• Cefalee cu durata de 4-72 ore.
• Unilaterală
• Pulsatilă
• Intensitate moderată sau severă (inhibă activitatea zilnică)
• Agravată de activitatea fizică

În puseu apare cel puţin una dintre:

– Greţuri sau vărsături
– Fotofobie, fonofobie
– Fără cauză organică prin istoric, anamneză, ex. clinic sau neurologic
 Aura vizuala
Atentie – Orice cefalee cu debut
recent sau care isi modifica
caracaterele, de ex. Trezeste
bolnavul noaptea din somn =
HIC??

Controlul nervilor cranieni, câmpul vizual, mişcările oculare, reflexele corneene, palparea
arterelor temporale (arterita temporală) şi regiunea occipitală (nevralgii occipitale), punctele
sinusale şi ex. ORL pentru membranele timpanice.

Ex.complementare:

Ex directa. S. meningeale Ex. FO CT/RMN

 Cefaleea secundara in:

» tumori primitive sau secundare - doar 50%

dau HIC şi cefalee
» infecţii intracraniene
» HTA necontrolata
» hipoxie cerebrală
» hipoglicemii
» boli oculare, sfera ORL: sinuzite, otite sau
alte afecţiuni ale urechii
• In cazul modificarii caracterului durerii sau la
apariţia unor noi simptome să evaluăm paientul în
sensul cefaleei secundare.!!!!!!
 Lipotimia
Definiţie
• pierderea tranzitorie a conştienţei provocată de
hipoperfuzie cerebrală. Apare în ortostatism.

Simptome:
• astenie extremă
• ameţeli
• întunecarea vederii
• senzaţie de cădere iminentă care previne de regulă lovirea
prin cădere.

La ex. clinic: pacientul este palid, puls filiform slab

perceptibil, hipoTA. La 1-2 min. revine starea normală, cu
revenire senzorială completă.
 Sincopa
Definiţie: pierdere temporară a cunoştienţei brutală,
fără prodrom, de regulă cu rărirea bătăilor cardiace
(bradicardii sau bradiaritmii) şi scăderea TA.
CAUZE
• 55% sunt vaso-vagale sau neurogene
• 35% posturale: hipovolemii, hipoTA
• 10% cardiace- pacient palid, fara puls +/- convulsii
• 10% neurologice: AIT, aura epileptica, hemoragii
subarahnoidiene
• 5% metabolice: hipoxia, hiperventilatia,
hipoglicemia
• 5% hiperreactivitatea carotidiana, sincopa de efort
• 10% de cauze necunosute
 Convulsiile
Etiologie:
• Metabolice: electroliţi, glucoza, Ca++, Mg++, şa.
• Toxice: pupile miotice (strânse)/dilatate (midriatice), exces de
salivaţie, etc. Anamneză pentru consum de droguri sa abuz de
medicamente psihotrope sau psiholeptice.
• Hipoxie cerebrala
• Tumori sau alte procese de HIC: hematoame subdurale,
sângerări subarahnoidiene, tumori.
• Convulsiile febrile

- Status Epilepticus: convulsii prelungite, >15 minute, semne sau

simptome neurologice focale şi un status postictal prelungit, emisie de
fecale şi urină. Leziuni orale prin muşcarea limbii.
EXAMEN
CLINIC
GENERAL
 EXAMENUL FIZIC

INSPECTIA

• ASPECTUL GENERAL
• STATUSUL NUTRITIONAL
• ATITUDINI PARTICULARE
• SIMETRIA
• POSTURA SI POZITII ANTALGICE
• VORBITUL
 Aspectul clinic general
• Aspectul general al bolnavului poate fi sugestiv:
• anxietate, depresie, facies suferind, nelinişte şa.
• Alterarea stării de conştienţă:
• somnolenţă, obnubilare, comă.

Atitudine
• Atitudinea poate fi
• activă – participă la evenimentele din jur sau
• pasivă – pacientul este inert, apatic, nu cooperează la
examinare
 Echilibrul static sau postura
1. SIMETRIA CORPORALA

2. Pozitiile antalgice ofera unele date pentru diagnosticul

general si se apreciaza observand aspectul atitudii corpului
si pozitia pacientului.
• Anteflexie cu pumnul în epigastru pentru calmarea durerii
în pancreatită, ulcer perforat
• Imobil, nelinistit, anxios, palid, in infarctul mioacrdic
• Mobilitate redusa in lombalgii violente cu flectia
antalgica a coloanei, durere accentuata de miscare
• Ortopnee în insuficienţa cardiacă/ criza de astm bronşic.
 FACIES
• Faciesul pletoric - la obezi : coloare roşu aprins,
congestionat
• Faciesul mitral- cianoza pomeţilor, a buzelor
• Faciesul Cushingoid - faţa rotundă, de lună plină, cu
hirsutism la femei (diabetul femeilor cu barbă)
• Faciesul vultuos - în stări febrile
• Facies hipotiroidian - Faciesul infiltrat cu aspect “buffi”,
dispariţia pilozităţii în treimea externă a sprâncenelor
• Faciesul hipocratic: palid, teros, ochii înfundaţi în obite
• Faciesul hipertiroidian: exoftalmie bilaterală, fanta
palpebrală lărgită, privire strălucitoare, anxioasă, sindrom
hiperkinetic
• Pleoape
– Edematiate matinal: renale – sd nefrotic, hipotiroidism
– Edem tranzitor perimenstrual, dupa contraceptive
– Ptoza palpebrala

• Pupile
– Asimetrie pupilara (mioza)
• Sd. C.B. Horner
• Sifilis tertiar Semnul Argaille Robertson
– Arcul corneean senil

• Conjunctive:
– Hiperemice – in poliglobulii, conjunctivite, alte
afectiuni oculare
– Icterice
– Palide
Paloarea
 Tulburari pigmentare
Cheratoza solara

Cianoza periferica

Telangiectazii
 Hiperpigmentarile circumscrise

sindromul Peutz-Jeghers
nevi pigmentari multipli

nevi pigmentari
albinism

vitiligo
Tumorile cutanate maligne
• carcinomul bazocelular
• carcinomul spinocelular

Carcinom bazo celular

 Facies mitral: eritem si
teleangiectazii ale pometilor,
ciaznoza buzelor, a nasului).

Facies Cushingoid: Roşeaţă la nivelul feţei,

care are aspect de „lună plină”, fanta
labială strâmtată „gură de peşte”.
Obezitate de tip android, ceafa de bizon
• Facies sclerodermic
• micostomie,
• tegumente lucioase, aderente de pronfuzime,
• absenţa ridurilor şi a cutelor periorbitale (aspect de
mască),
• Teleangiectazii
• Condrocalcinoza

Fenomen Raynaud
Sindromul Claude Bernard Hornner

• Anhidroza pe hemifata respectiva

• mioza,
• ptoza palpebrala
Cauze frecvente:
• Accidente vasculare cerebrale,
• Pesudoanevrisme carotidiene,
• Tumori, inflamatii, leziuni de hipotalamus, trunchi cerebral,
maduva sa.
• Cancerul de varf pulmonar - Atentie !!!

• Poate fi si tranzitor (functional)

in algii faciale (Nevralgie trigeminala pe ramura frontala)
– Exoftalmia retractilo-palpebrala sau oftalmopatia
infiltrativa se manifesta prin dureri oculare, hiperlacrimatie,
vedere incetosata, diplopie. Obiectiv: retractie palpebrala,
edem periorbitar, nevrita optica, edemul musculaturii
perioculare.

– Exoftalmia - protruzia globilor oculari se produce atat prin

edemul retrobular cat si prin deschiderea accentuata a fantei
palpebrale.
Semn clinic in Boala Graves-Basedow – hiperfunctia tiroidiana
Icterul
 Aparitia xantoamelor, a xantelasmelor si a arcului corneean
senil prin depuneri tisulare de colesterol de la vârste tinere se
asociaza cu risc crescut de boala coronariana.

Xantelasma

Gerontoxon sau arc

corneean senil

Xantoame
Xantoame eruptive
 FANERE
Parul :
• friabil sindroame de malabsorbtie, anemii
• Hiperpilozitate cu hirsutism (boli endocrine
cu exces de h. androgeni,
• absenta pilozitatii (hipotiroidism sa)
• alopecie,
• Calvitie
• incaruntire precoce-lipsa de fier???
 Examenul cavitatii bucale
• Arata starea danturii, existenta unor afectiuni ale mucoasei
bucale si, mai ales, aspectul limbii

• Simptomele functionale se manifesta prin

– gust neplacut,
– senzatia de arsura,
– dureri spontane, permanente sau ocazionale, legate uneori de
alimentatie;
– uneori apar dureri cu caracter de intepaturi si cu iradieri spre urechi
(inflamamtii)
• La nivelul faringelui pot aparea tulburari la deglutitie
(inghitire) mecanice (obstacole). sau dinamice (neurologic).
 Mirosul gurii si al aerului expirat
Poate aduce date importante:
• halena fetida in igiena precara a gurii, HDS,
ocluzii intstinale, disbacterioze intestinale cu
exce al florei de putrefactie
• divetriculi esofagieni cu resturi alimentare
• stenoza pilorica
• aclorhidria gastrica sau neoplasmul gastric
• foetorul hepatic – miros de “pamant”
 Cheilita angulara
- perlèsul, sau stomatita angulara-
= Iritarea comisurii labiale, la coltul gurii de regula
bilaterale, uneori leziuni ulcerative acoperite de
cruste.
• Poate sa apara in:
– Anemia feripriva,
– Sindroame de malabsorbtie - boala celiaca
– Paraneoplazica
– Deficitul e absorbtie al vitaminei B: B2-riboflavina, B9-
folat sau B12-cobalamina - anemii megaloblastice
 Aspect
– Limba geografica – varianata de normal
– Limba saburala sau incarcata – depozite albicioase
candidozice: dupa antibioterapie, reflux esogagian,
Diabet zaharat, in gastrite si afectiuni biliare
– Limba zmeurie depapilata insuficienta hepatica, de
regula asociata cu icter, fenomene hemoragipare
cutanate, foetor hepatic
– Cianotica – in sindoamele de insuficienta circulatorie
centrale
– Limba depapilata, in anemii – glosita Hunter
 Limba se examineaza cerand
bolnavului sa o scoata din gura

Limba cu depozit candidozic Limba depapilata

Limba depapilata+ CA ( sd. PV)

 Sd. Plumer Vincent
sindromul Plumer Vincent = disfagia sideropenica:
-sialoree (hipersalivatie),
- tulburari de deglutitie – disfagie datorita leziunilor mucoase
esofagiene.
-Pacientii cu P-VS acuza arsuri la nivelul mucoasei bucale si a limbii,
atrofia papilelor – limba depapilata.

Sd. Plumer Vincent trebuie

recunoscut deoarece este
considerat un sd
preneopazic datorita Angular cheilitis
and glositis
incidentei crescute a
neoplaziilor esofagiene
Progression from Leukoplakia to
Cancer of the Oral Cavity.
 Fata interna a obrajilor, examinata
cu atentie, poate fi revelatoare pentru
unele boli:

1
2

Ulcere orale aftoase in Boala Behcet - recurente

3x/an+Ulcere genitale recurente+ (1)uveita
anterioara-posterioara; vasculita retiniana; cutanat – 3
(2)eritem nodos, (3)leziuni pseudoacneiforme cutanate
Development and Resolution of a
Kaposi's Sarcoma - HIV
Cancer lingual
 Examenul gingiilor
• este de asemenea important;
– paloarea lor apare in anemii,
– gingivite caracteristice se intalnesc in
intoxicatii cu metale, cu scorbut, diabet
– Hipertofia gingivala – leucemii acute
Examenul faringelui si mucoasei jugale:
pune in evidenta angine de diferite
tipuri: catarala sau eritematoasa,
pultacee, flegmonoasa, ulceroasa,
pseudo-membranoasa, ulcero-
mem-branoasa, necrotico-
gangrenoasa

Leziuni hemoragipare
jugale in PTI
– Aspectul dentitiei intereseaza pentru anomaliile
de implantatie (sifilis congenital) macro-sau
microdentitie (Sd. Down)
– „dinti semilunari" (sifilis congenital),
– carii dentare, resturi radiculare
– paradentozele (igiena orala precara, diabet,
idioaptice);
– granuloamele radacinilor dentare constituie
frecvente focare de infectie.
 Tulburarile de salivatie
• Hipersalivatia = ptialism se intalneste in
– stomatite,
– nevralgia de trigemen,
– stenoza esofagiana maligna = sindromul
esofagian insotita de disfagie paradoxala pentru
alimente solide.
– Boala Parkinson
- sialoree: pareza faciala, in stomatita
mercuriana si saturnina, sa. - Ptialismul poate
fi exagerat, saliva revarsandu-se in afara =

- Salivatia diminuata= xerostomie sau

suprimata=asialie se poate intalni in sd. Sicca,
deshidratari sau in intoxicatii cu beladona.
 FANERE
Unghiile:
• Normale, rozate
• Friabile,
• Cu striatii longitudinale
• Paloarea patului unghial,
• Cianoza patului unghial
• Modificari de forma
 Hipocratismul digital
• Pierderea unghiului normal intre cuticula si unghie <165°
• Cresterea convexitatii unghiale
• Bombarea degetelor - aspect de bat de toba

Degete hipocratice la o femeie de 33 de

ani cu hipertensiune pulmonara primitiva.
Poliartrita reumatoida stadiul IV Cianoza unghiala

Impregnare cu nicotină Onicomicoză

• Boli pulmonare: CAUZE DE HIPOCRATISM
DIGITAL
– Cancer pulmonar
– Bronsiectazii,
– supuratii pulmonare cronice: abcese pulmonare
– Boli pulmonare fibrozante
– Tuberculoza
– Hipertensiuni pulmonare primitive si secundare
– Daca apare in BPOC cautam cancer pulmonar!!
• Boli cardiace:
– Tote acre induc hipoxie cronica
• Alte:
– Familiale si rasiale - africani
•Koilonichia

Apare in anemiile feriprive cronice severe, pelagră,

avitaminoza B6; .
Este asociata cu sindromul Plumer Vincent

Angular cheilitis
and glositis
Tulburare motorie vasospastica. Stresul
emotional si frigul sunt factorii trigger,
cu o succesiune: alb, albastru si rosu =
Boala Raynaud.

Fenomenul Raynaud este de regula

secundar si este insotit de durere,
extremitati palide si reci, cu afectarea
calitatii vietii. Afectarea unilaterala este
sigur secundara.

Test de provocare prin imersie in apa rece!

Cauze:
- Coalgenoze: sclerodermie, lupus, AR,
- Boli ale atrerelor – vasculite (PAN),
- Fumat
-Medicamente – beta blocante
-Hipotiroidism
 Aspectul tegumentelor
•Temperatura
•Elasticitate
•Grad de umiditate – turgor
- xerosis (absenţa
transpiraţiei),
- diaforeza (transpiraţie
în exces)
•Culoare,
•Peteşii,
•Echimoze, hematoame
•Cicatrici /vergeturi
•Edeme
Coloratia mucoaselor si tegumentelor
• Hiperpigmentare generalizată: rasială, sindroame de
malabsorbţie, boală Addison; Hemocromatoza: culoare
brun roşcată prin exces de fier, melanină şi lipofuscină în
tegument- diabetul bronzat
• Hiperpigmetare localizată: cloasma gravidelor, periorbitar
– în hipertiroidism; frunte, obraji şi perioral- „masque
biliare” în insuficienţa hepatică; pete mici pigmentare
perioral – sindromul Peutz-Jagher sau polipoza familială a
tractului digestiv.
• Depigmentare difuză - albinismul anomalie congenitală:
tegumente alb rozate, iris roz-roşu, păr blond subţire
• Depigmentări circumscrise: vitiligo, pete acrome
• Icter – culoarea galbenă a tegumentelor, vizibilă mai bine la
nivelul sclerelor; apare la creşterea bilirubinei peste 3mg%
• Paloare –sindroame anemice; galben pai în neoplazii;
cenuşiu teroasă în TBC, supuraţii cronice, stări septice şa.
• Cianoza este colorarea violacee a tegumentelor prin
creşterea hemoglobinei reduse peste 5%o secundar
tulburărilor de oxigenare pulmonară.
ANEMIILE

• Paloarea tegumentelor, mucoaselor, patului unghial.

• Simptome clinice:
• astenie,
• adinamie,
• stare generala influentata,
• dispnee la pacientii cardiaci, papitatii, insuficienta
cardiaca
• Paloare cu aspect infiltrat al tegumentelor – Mixedem
• Paloare cu tenta pai a tegumentelor – sugestiva pentru
sindroame neoplazice
• Paloare teroasa - sugestiva pentru sindroame neoplazice
• Paloare cu icter – anemii hemolitice, cancere digestive cu
metastaze hepatice
 ICTERUL
• Icter scleral.
• Icterul clinic apare prin cresterea
bilirubinei serice
peste 3 mg%.

• Pre-hepatic sau sau hemolitic – Boli genetice, infectioase, infectii severe cu

disfunctii hepatice secundare si febra inalta, sindromul hemolitic uremic. Laborator:
Urina: pigmenti biliari (PB) ABSENTI, UBG prezent > ++ Ser: cresterea bilirubinei
neconjugate.
• Hepatic in afectiuni hepatice: hepatite, ciroze, leziuni hepatotoxice, boala alcoolica
de ficat, cancere hepatice primitive, afectari hepatice secundare: metastaze
hepatice,, boli inflamamtorii intestinale sa). Laborator: Urina: PB PREZENTI, UBG
> ++ , ondulant
• Post-hepatic sau extrahepatic - obstructiv sau colestatic – apare in obstructii
mecanice in drenarea bilei: calculi coledocieni, tumori pancreatice cefalice. Cauze
rare: carcinoame ductale, sindromul Mirizzi. In icterul obstructiv urinile sunt
hipercrome si scunele acolice (Urina: PB PREZENTI, UBG ABSENT)
 Cianoza
• Cianoza este colorarea violacee a tegumentelor prin
creşterea hemoglobinei reduse peste 5%o secundar
tulburărilor de oxigenare pulmonară.
• Cianoza poate fi centrală: cianoză caldă, care interesează
extremităţile şi mucoasele: limbă, buze, lobul urechii.
• Cianoza periferică - creşte hemoglobina redusă prin exces
de desaturare în periferie – acrocianoză sau cianoză rece.
Apare în stază, şoc cardiogen, sindrom de ischemie
periferică.
• Cianoza mixtă - combină cele două mecanisme.
Pseudocianoza este o coloraţie albastru cenuşie a
tegumentelor în methemoglobinemie. În intoxicaţia cu
monoxid de carbon coloarea este roşie vişinie.
 Leziuni cutanate difuze sau
circumscrise

Hemangioame, benigne
Pete hiperpigmentate – nevi – la nivelul
fetei, cap, gat – zone expuse la soare cu
risc!

Malignitate:
 • Acanthosis nigricans este o leziune cutanata hiperpigmentara,
negricioasa, imprecis, de regula prezenta in partea posterioara si
laterala a gatului, axila, ombilic sau alte zone. Aparela obezi, in
DZ II ca semn de insulinorezistenta, caracter familial, sau pot fi
induse medicamentos.
Paraneoplazice - Acanthosis
nigricans maligna: de regula
implicarea mucoaselor sugereaza
caracterul paraneoplazic al leziunii.
Se caracterizează prin placarde
pigmentare şi verucoase
localizate predominant la plici
şi în cavitatea bucală. Se
asociaza cu adenocarcinoame
digestive (91%), cel mai
frecvent gastric sau pulmonare.
Vasculite de hipesensibilizare
Cauze:
- Infectioase: virale, gonococice,
ricketsioze, boala
Lyme
Colagenoze
Vasculite:
Henoch- Schoenlein
Crioglobulinemie -
Purpura palpabila

• Livedo reticularis
Celulita antebrat Limfedem asimetric

Suifuziuni hemoragice in purpura trombocitopenica

Hemoragii liniare (“in aschie”)

Nodulii cutanati
• noduli dermo-hipodermici
(eritem nodos)
• nodulii Ossler –
endocardita!
• guta – tofi gutosi

noduli Osler noduli dermo-hipodermici

(eritem nodos)
Tofi gutosi
Nodulii bouchard sunt
inflamatori – Poliartrita
reumatoida
Poliartrita reumatoida
 PALPAREA
• SIMTIM CU MANA – PULPA DEGETELOR
– TEMPERATURA
– ELASTICITATEA
– TURGORUL
– CONSISTENTA
– DURERE
– SITUATII PARTICULARE
 PRIN PALPARE
DESCRIEM CARACTERELE UNUI
SEMN FIZIC PARTICULAR
• ELASTC SAU FERM
• MOBIL SAU IMOBIL
• DUREROS
• PULSATIL
• FLUCTUANT
• DIMENSIUNE
PERCUTIA
tipuri de sunete normale

• TIMPANISM – LA NIVELUL
ABDOMENULUI
• SONORITATE - LA NIVELUL PLAMANULUI
• MATITATE – LA NIVELUL FICATULUI SAU
SPLINEI
 AUSCULTATIE
descriem ceea ce auzim
• NORMAL
SAU PATOLOGIC
• SILENTIUM AUSCULTATORIC
• FRECATURI
• CRACMENTE
• SUFLURI
• ZGOMOTE SUPRA ADAUGATE
 EXAMENUL FIZIC
• INTOTDEAUNA DESCRIETI IN DELALIU CEEA
CE GASITI LA EXAMINAREA PACIENTILOR
DUMNEAVOASTRA
– Localizare, caractere: elastic, ferm, (ne)dureros,
aderenta de tesuturile adiacente, culoarea
tegumentului supraiacent, dimensiune
– Localizare topografica cat mai precisa: pacientul
are o formatiune de 2X2 CM ferma,, fixata la
tesuturile din jur, localizata in zona laterocericala
stg, fara modificarea aspectului tesutului
supraiacent
 EXAINARI PARACLINICE SI DE
LABORATOR
• HEMOLEUCOGRAMA
• Teste de inflamatie: VSH, PCR
• GLICEMIE, UREE, CREATININA,
TRANSAMINAZE
• RX PULMONAR
• EXAMEN SUMAR DE URINA
• ECHO
• EKG
 LISTA DE PROBLEME
• ORGANIZAND PROBLEMELE
PACIENTULUI IN ORDINEA
IMPORTANTEI VA AJUTA SA IL
PRIVITI CA PE UN PUZZLE: CUM SE
ASAMBLEZA PIESELE IMPREUNA?
• CUM IMI PROPUN SA EVALUEZ
ACESTE PROBLEME?
 OBIECTIVE
Elaborarea
• DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENTIAL
PE BAZA ANAMNEZEI, SEMNELOR FIZICE,
EXAMENULUI CLINIC OBIECTIV, DATE
PARACLINICE UZUALE SI SPECIFICE CARE
SUSTIN DIAGNOSTICUL SI EXCLUD ALTE
DIAGNOSTICE POSIBILE
• PLANUL TERAPEUTIC
 SEMNELE VITALE

Semnele vitale includ măsurarea:

 temperaturii,

rata respiraţiei, normal între 12 şi 20

puls, TA

saturaţia cu oxigen a sângelui cand este

cazul
Va multumesc!