ORGANIZAŢIA ŞI MANAGEMENTUL

BAZATE PE CUNOŞTINŢE
 OBIECTIVELE CURSULUI

• SĂ PREZINTE SELECTIV ELEMENTELE DE BAZĂ ALE ECONOMIEI,

FIRMEI ŞI MANAGEMENTULUI BAZATE PE CUNOŞTINŢE,
ÎNCORPORATE ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE

• SĂ EVIDENŢIEZE TENDINŢELE CARE SE MANIFESTĂ ÎN

MANAGEMENT PE PLAN MONDIAL, GLOBAL ŞI PE COMPONENTE,
PUNCTÂND ELEMENTELE SPECIFICE ÎN CONTEXTUL TRECERII LA
ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE

• SĂ PREZINTE UN ANSAMBLU DE ELEMENTE METODOLOGICO-

APLICATIVE – METODE, TEHNICI, REGULI, PRINCIPII, ABORDĂRI – PRIN
CARE SE CONSTRUIEŞTE ŞI DEZVOLTĂ ORGANIZAŢIA ŞI
MANAGEMENTUL BAZATE PE CUNOŞTINŢE

• SĂ DEZVOLTE CAPACITATEA CURSANȚILOR DE A ÎNȚELEGE, ANALIZA

ȘI APLICA PROBLEMATICA SPECIFICĂ ORGANIZAȚIEI ȘI
MANAGEMENTULUI BAZATE PE CUNOȘTINȚE
ECONOMIA CUNOȘTINȚELOR?

ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE?

NOUA ECONOMIE?
 PROBLEMATICA ABORDATĂ

• ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE

• ORGANIZAŢIA BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE
• CONCEPTUL ŞI PRACTICA MANAGEMENTULUI BAZAT
PE CUNOŞTINŢE
• STRATEGIILE BAZATE PE CUNOŞTINŢE
• INSTRUMENTARUL MANAGERIAL
• SALARIAŢII BAZAŢI PE CUNOŞTINŢE
•MANAGERII, LIDERII, INTERMEDIARII ŞI COMUNITĂ-
ŢILE BAZATE PE CUNOŞTINŢE
• MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
•REPERELE CREŞTERII PERFORMANŢELOR MANAGE-
MENTULUI BAZAT PE CUNOŞTINŢE
METODE DIDACTICE UTILIZATE

• PRELEGERI

• STUDII DE CAZ

• APLICAŢII

• REFERATE

• TESTE
ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOSTINTE

CURSUL 1
PRIN REVOLUŢIA CUNOŞTINŢELOR DESEMNĂM SCHIMBAREA FUNDAMENTALĂ DE
LA ECONOMIA BAZATĂ PREDOMINANT PE RESURSE FIZICE, LA ECONOMIA BAZATĂ
PREDOMINANT PE CUNOŞTINŢE.

INTRAREA ÎN ERA ECONOMIEI BAZATE PE CUNOŞTINŢE

PRODUCEREA DE SCHIMBĂRI INTENSIFICAREA

FĂRĂ ÎNCETARE ŞI COMPETIŢIEI ŞI COLA-
ACCELERATE ŞI CREŞTEREA BORĂRII CENTRATE PE
INCERTITUDINILOR ACTIVITĂŢI INOVATIVE

REVOLUŢIONAREA EXTINDEREA ŞI CONSTRUIREA UNEI

TEHNOLOGIEI CONECTAREA ECONOMII INTEGRATE
INFORMAŢIONALE ŞI A SALARIAŢILOR GLOBALE
COMUNICAŢIILOR BAZAŢI PE
CUNOŞTINŢE
SOFISTICAREA ŞI
ACCELERAREA DIVERSIFICAREA CERERII
PROGRESULUI TEHNIC PE PIAŢÃ

ACUMULAREA ŞI AMPLIFICAREA
CREŞTEREA DIFUZAREA COMERŢULUI INTER-
PRODUCTIVITĂŢII CUNOŞTINŢELOR ŞI A REGIONAL ŞI
CAPACITĂŢII INOVATIVE INTERNAŢIONAL

MATURIZAREA CAPITALISMULUI INDUSTRIAL

TRECEREA LA ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE

 TEHNICE ŞI TEHNOLOGICE

CAUZE
MANAGERIALE UMANE

TIPOLOGIA CAUZELOR CARE GENEREAZĂ REVOLUŢIA CUNOŞTINŢELOR

 CAUZE DE NATURĂ TEHNICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ

• PROCESELE INFORMAŢIONALE
• PROCESELE DE COMUNICAŢII
• PROCESELE LA NIVELUL ATOMULUI, PRIN NANOTEHNOLOGII
• PROCESELE LA NIVELUL CELULELOR VII PRIN BIOTEHNOLOGIE

CAUZE DE NATURĂ UMANĂ

• SCHIMBĂRI ÎN NIVELUL DE PREGĂTIRE ŞI ÎN CUNOŞTINŢELE RESURSELOR UMANE, ÎN PLAN

CANTITATIV ŞI CALITATIV
• DOBÂNDIREA DE CĂTRE ÎNTREAGA POPULAŢIE – FIREŞTE ÎN PROPORŢII DIFERITE - A UNOR
APRECIABILE CAPACITĂŢI DE CREARE, REŢINERE, UTILIZARE ŞI VALORIFICARE A
CUNOŞTINŢELOR
• DISPONIBILITATEA SPRE INOVARE A RESURSELOR UMANE SE AMPLIFICĂ ÎNTR-UN RITM
ACCELERAT
• MUNCA INTELECTUALĂ DEVINE PREDOMINANTĂ ÎN CVASITOTALITATEA ACTIVITĂŢILOR DIN
ECONOMIE

CAUZE DE NATURĂ MANAGERIALĂ

• ABORDAREA PREVIZIONALĂ
• ABORDAREA METODOLOGICO-APLICATIVĂ
• ABORDAREA INOVAŢIONALĂ
• ABORDAREA FLEXIBILĂ
• ABORDAREA MOTIVAŢIONALĂ
• ABORDAREA INFORMATIZATĂ
• ABORDAREA FORMATIVĂ
• ABORDAREA PARTICIPATIVĂ
• ABORDAREA SISTEMICĂ
• ABORDAREA INTERNAŢIONALĂ
AMPLU MARE

CUNOŞTINŢE
ÎNŢELES, SENS

INFORMAŢII

VALOARE
DATE

REDUS MICĂ

RAPORTURILE DINTRE DATE, INFORMAŢII ŞI CUNOŞTINŢE

 INFORMAŢIILE SE DEOSEBESC DE CUNOŞTINŢE CA DIMENSIUNE,
NATURĂ, DERULARE, INTELIGENŢĂ ŞI FINALITATE ECONOMICĂ

• INFORMAŢIILE SUNT MAI MICI DECÂT CUNOŞTINŢELE, ELE REPREZENTÂND

COMPONENTE ALE ACESTORA, ÎN MOD SIMILAR REPERELOR SAU PIESELOR CARE
ALCĂTUIESC UN PRODUS SAU BUCĂŢILOR DE CERAMICĂ CARE FORMEAZĂ UN
MOZAIC

• CUNOŞTINŢELE CONŢIN ÎNTOTDEAUNA „EXPERTIZĂ”, ELEMENTE CARE SUNT

APLICABILE, GENERATOARE DE SOLUŢII ŞI DE SUBSTANŢĂ ECONOMICĂ

• MANIFESTAREA „EXPERTIZEI” PROPRII CUNOŞTINŢELOR IMPLICĂ O DERULARE ÎN

TIMP, CONFERIND ACESTORA UN CARACTER PROCESUAL. DE REGULĂ,
CUNOŞTINŢELE AU O VIAŢĂ MAI LUNGĂ DECÂT INFORMAŢIILE, UNEORI CHIAR
NELIMITATĂ

• CUNOŞTINŢELE CONFERĂ OBIECTELOR ÎN CARE SUNT ÎNCORPORATE MAI MULTĂ

„INTELIGENŢĂ”, IAR NU RAREORI LE REDUCE DIMENSIUNILE SAU LE FACE MAI
UŞOARE. EXEMPLUL CU RECENTELE GENERAŢII DE TELEFOANE MOBILE
INTELIGENTE, CUM SUNT CELE PRODUSE DE NOKIA, ESTE EDIFICATOR ÎN ACEASTĂ
PRIVINŢĂ

• CUNOŞTINŢELE GENEREAZĂ VALOARE ADĂUGATĂ ŞI AVANTAJE COMPETITIVE,

AVÂND FUNCŢII ECONOMICE CU IMPACT DECISIV ASUPRA PERFORMANŢELOR
ORGANIZAŢIILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE
 ABORDAREA CONTEXTUALĂ A CUNOŞTINŢELOR

DIMENSIUNILE CUNOŞTINŢELOR

•UMANĂ
•ECONOMICĂ

TRIPLA DETERMINARE A CUNOŞTINŢELOR

•INDIVIDUALĂ
•MICROSOCIALĂ (ORGANIZAŢIONALĂ)
•MACROSOCIALĂ
 TIPURI DE CUNOŞTINŢE
ÎN FUNCŢIE DE NATURA ŞI TRANSFERABILITATEA LOR,
CUNOŞTINŢELE SE DIVID ÎN IMPLICITE ŞI EXPLICITE.

• CUNOŞTINŢE EXPLICITE SUNT CELE CONTURATE LA UN

NIVEL APRECIABIL, FIIND UŞOR DE CODIFICAT ŞI
TRANSMIS PRIN MESAJE, CU AJUTORUL TEHNICII.

• CUNOŞTINŢELE IMPLICITE SAU TACITE SUNT

INSUFICIENT CONTURATE, ŞI CA ATARE, DIFICIL DE
CODIFICAT ŞI TRANSMIS PRIN MIJLOACE TEHNICE. ELE SE
REFERĂ LA ACELE ELEMENTE PE CARE LE ÎNŢELEGEM
ŞI/SAU UTILIZĂM, DAR CARE SUNT DIFICIL DE TRANSMIS
ALTORA PRIN MESAJE SCRISE SAU CHIAR VERBALE.
CREAREA CUNOŞTINŢELOR EXPLICAREA CUNOŞTINŢELOR

TACIT  TACIT TACIT  EXPLICIT

TRANSFERAREA INTERNALIZAREA
CUNOŞTINŢELOR CUNOŞTINŢELOR

EXPLICIT  EXPLICIT EXPLICIT  TACIT

FLUXURILE DE CUNOŞTINŢE
 SÃ ŞTII CE
(KNOW-WHAT)

SÃ ŞTII CINE TIPURI SÃ ŞTII DE CE

(KNOW-WHO) DE (KNOW-WHY)
CUNOŞTINŢE

SÃ ŞTII CUM
(KNOW-HOW)

PRINCIPALELE TIPURI DE CUNOŞTINŢE (OCDE)

 MATERIE PRIMÃ

4 ROLURILE 2 FACTOR DE
CAPITAL
CUNOŞTINŢELOR PRODUCŢIE

PRODUS

ROLURILE CUNOŞTINŢELOR ÎN ECONOMIE

 ACTIVE
TANGIBILE

CAPITALUL UMAN
(ABILITĂŢILE ŞI CUNOŞTINŢELE OAMENILOR)
ACTIVE
INTANGIBILE
CAPITALUL STRUCTURAL
(PATENTE, PROCESE, BAZE DE DATE, REŢELE ETC.)

CAPITALUL CLIENŢI
(RELAŢIILE CU CLIENŢII ŞI FURNIZORII)

MODELUL CAPITALULUI INTELECTUAL (THOMAS STEWART)

 POTENŢAREA CELORLALTE RESURSE ALE
ECONOMIEI ŞI FIRMEI BAZATE PE
CUNOŞTINŢE

DEPENDENŢA PUTERNICÃ A VALORII SALE DE

CARACTERISTICILE ŞI GRADUL DE MOTIVARE
A PERSOANELOR IMPLICATE ÎN UTILIZAREA
SA

STRUCTURA SA VALORICÃ ESTE SENSIBIL

DIFERITÃ COMPARATIV CU STRUCTURA
CAPITALULUI FIRMELOR ACTUALE
CAPITALUL
INTELECTUAL
CAPACITATEA RIDICATÃ A CAPITALULUI
INTELECTUAL DE A SE MULTIPLICA

INVESTIŢIILE ÎN CAPITALUL INTELECTUAL

GENEREAZÃ APROAPE ÎNTOTDEAUNA AMPLE
INVESTIŢII COMPLEMENTARE

CIRCUITUL CAPITALULUI INTELECTUAL

PREZINTÃ O PROPUNŢATÃ SPECIFICITATE
ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE SE CARACTE-
RIZEAZĂ PRIN TRANSFORMAREA CUNOŞTINŢELOR
ÎN MATERIE PRIMĂ, CAPITAL, PRODUSE, FACTORI
DE PRODUCŢIE ESENŢIALI AI ECONOMIEI ŞI PRIN
PROCESE ECONOMICE ÎN CADRUL CĂRORA GENE-
RAREA, VINDEREA, CUMPĂRAREA, ÎNVĂŢAREA,
STOCAREA, DEZVOLTAREA, PARTAJAREA ŞI PRO-
TECŢIA CUNOŞTINŢELOR DEVIN PREDOMINANTE ŞI
CONDIŢIONEAZĂ DECISIV OBŢINEREA DE PRODUC-
TIVITATE ŞI PROFIT ŞI ASIGURAREA SUSTENA-
BILITĂŢII ECONOMIEI (PE TERMEN LUNG).
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI BAZATE PE CUNOŞTINŢE

1 PRIMORDIALITATEA CUNOŞTINŢELOR ÎN TOATE COMPONENTELE

ECONOMIEI

2 CREŞTEREA RAPIDÃ A VALORII PROPRIETÃŢII INTELECTUALE, CARE VA

DEVENI, TREPTAT, MAJORITARÃ ÎN ECONOMIE

3 CONCENTRAREA ACTIVITÃŢILOR ECONOMICE ASUPRA CUNOŞTINŢELOR

ŞI PRODUCERII DE BUNURI-CUNOŞTINŢE

4 FUNDAMENTAREA ACTIVITÃŢILOR ECONOMICE PE RESURSE INTANGIBILE

5 SPECIFICITATEA PRONUNŢATÃ A CAPITALULUI CUNOŞTINŢE

6 PREDOMINAREA ABSOLUTÃ A INTELECTUALIZÃRII PROCESELOR DE

MUNCÃ ÎN ECONOMIE

7 PROLIFERAREA ECHIPAMENTELOR ŞI PRODUSELOR SIMBOLICE

8 DIVIZIUNEA MUNCII LA NIVEL MICRO, MEZO, MACRO ŞI MONDO SISTEM
TINDE SÃ REFLECTE DISTRIBUIREA CUNOŞTINŢELOR

9 MULTIPLICAREA RAPIDÃ A SALARIAŢILOR AXAŢI PE CUNOŞTINŢE, CE VOR

DEVENI MAJORITARI ÎN RESURSELE UMANE OCUPATE

10 DEMASIFICAREA PRODUCŢIEI

11 DISPARIŢIA TREPTATÃ A FRONTIERELOR ORGANIZAŢIILOR

12 AMPLIFICAREA CONCEPERII ŞI IMPORTANŢEI TEHNOLOGIILOR ÎN TOATE

DOMENIILE DE ACTIVITATE, TEHNOLOGIILE ŞI REŢELELE
INFORMAŢIONALE DEVENIND PRECONDIŢII ALE DEZVOLTÃRII

13 DEZVOLTAREA EXPORTURILOR LA NIVELE NEMAIÎNTÂLNITE, ÎN CADRUL

CÃRORA CUNOŞTINŢELE DEŢIN O PONDERE APRECIABILÃ
14 PONDEREA MAJORITARÃ, ÎN CREŞTERE, A SERVICIILOR ÎN ANSAMBLUL
ECONOMIEI

15 MULTIPLICAREA RAPIDÃ A FIRMELOR MICI, CARE VOR PREDOMINA

RELATIV ŞI ABSOLUT ÎN ECONOMIE

16 PROLIFERAREA ŞI DIVERSIFICAREA FORMELOR DE ASOCIERE ECONOMICÃ

ÎNTRE ORGANIZAŢII

17 GLOBALIZAREA ANUMITOR ACTIVITÃŢI GENERATOARE DE VALOARE

ADÃUGATÃ

18 FUNDAMENTAREA AVANTAJULUI COMPETITIV AL ECONOMIILOR,

RAMURILOR ECONOMICE ŞI FIRMELOR, PREDOMINANT PE DIFERENŢELE
ÎN CUNOŞTINŢELE POSEDATE ŞI UTILIZATE
INDUSTRIE AGRICUL- COMERŢ SERVICII CONSTRUC- TRANSPOR- COMUNI-
TURĂ ŢII TURI CAŢII

CONFIGURAŢIA STRUCTURALĂ A ECONOMIEI INDUSTRIALE (CAPITALISTE)

 CERCE- INDUSTRIE INDUS- AGRICUL- COMERŢ COMERŢ SERVICII
TARE- TRIA DE TURÃ ELEC-
DEZVOL- VÂRF TRONIC
TARE

ACTIVITÃŢI CON- TELECO- INFORMA- ÎNVÃŢÃ- ÎNVÃŢARE

BANCARE STRUCŢII MUNICAŢII TICÃ MÂNT CONTINUÃ
(INCLUSIV (INCLUSIV
CELE CU MIJLOA-
ELECTRO- CE ELEC-
NICE) TRONICE)

CONFIGURAŢIA STRUCTURALĂ A ECONOMIEI BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE

 INTELECTUALIZAREA PROLIFERAREA RAPIDĂ
ŞI DEMATERIALIZAREA A MUNCII LA
PROCESELOR DOMICILIU
ECONOMICE

EXTINDEREA EXTINDEREA TELE

ÎNGEMĂNĂRILOR DINTRE MUTAȚII MUNCII ÎN CADRUL
DIFERITE RAMURI PROCESELOR
ECONOMICE ECONOMICE

DEZVOLTAREA, ÎN CADRUL
TUTUROR RAMURILOR
ECONOMICE A UNOR
SEGMENTE BAZATE PE
ELECTRONICĂ

MUTAŢII ÎN PROCESELE ECONOMICE DERULATE ÎN RAMURILE ECONOMIEI

 CARACTERISTICI

FOCALIZARE ŞI DEDICARE POSEDÃ NUMEROASE CUNOŞTINŢE

PROFESIEI

MUNCA ESTE FOCALIZATÃ ASUPRA

OBŢIN VENITURI RIDICATE ŞI TRATÃRII CUNOŞTINŢELOR
SUBSTANŢIALE RECOMPENSE
MORAL -SPIRITUALE

DEPENDENŢA PUTERNICÃ A PER-

FORMANŢELOR DE CAPACITATEA
PREZINTÃ O RIDICATÃ DE VALORIFICARE A
MOBILITATE PROFESIONALÃ, CUNOŞTINŢELOR
ORGANIZAŢIONALÃ ŞI
GEOGRAFICÃ
POSEDÃ CAPITAL INTELECTUAL

SATISFACEREA INTERESELOR
PRIVITOARE LA CUNOŞTINŢE
PRACTICÃ ÎNVÃŢAREA CONTINUÃ
ESTE BAZA MOTIVÃRII LOR

ÎNVÃŢAREA CONTINUÃ REPREZINTÃ

O CONDIŢIE A SUPRAVIEŢUIRII CA
CARACTERISTICILE
SPECIALIŞTI
DEFINITORII ALE
SPECIALIŞTILOR BAZAŢI
PE CUNOŞTINŢE
 STRATEGIA DE LA LISABONA (2000)

OBIECTIVUL FUNDAMENTAL AL UNIUNII

EUROPENE PENTRU 2010 – ECONOMIA UNIUNII
EUROPENE SĂ DEVINĂ CEA MAI COMPETITIVĂ
DIN LUME
 STRATEGIE INTEGRATOARE ÎN VEDEREA CREÃRII UNEI
ECONOMII EUROPENE DINAMICE ŞI INCLUSIVE

C
MEDIU MACROECONOMIC SÃNÃTOS (SOLID)
U
DOMENII CÃRORA LI SE CONSACRÃ POLITICI SPECIALE
N
EDUCAŢIE, TRAINING, EEUROPA, ACTIVITÃŢI SOCIALE,
O OAMENI DEZVOLTARE REGIONALÃ, INCLUZIUNE SOCIALÃ ŞI
REGIONALÃ, PARTENERI SOCIALI ŞI REFORMA

Ş SOCIALÃ

GENERAREA CERCETARE, EDUCAŢIE, TRAINING, EEUROPA ŞI

IDEILOR STIMULENTE FINANCIARE
T
DEZVOLTAREA INOVARE, DEZVOLTARE REGIONALÃ, ACTIVITÃŢI
I IDEILOR SOCIALE, INFRASTRUCTURI DE CUNOŞTINŢE,
EEUROPA, INDUSTRII CULTURALE, ÎNTREPRINDERI ŞI
STIMULENTE FISCALE
N
PIAŢA EUROPEANÃ DE CAPITAL INTEGRATÃ, BANCA
FINANŢAREA EUROPEANÃ DE INVESTIŢII, FONDUL EUROPEAN DE
Ţ IDEILOR INVESTIŢII, INOVARE, ACTIVITÃŢI SOCIALE,
DEZVOLTARE REGIONALÃ

E PIEŢE GLOBALE POLITICI PRIVIND PIAŢA INTERNÃ EUROPEANÃ ŞI

ŞI EUROPENE COMERŢUL INTERNAŢIONAL

ELEMENTELE ESENŢIALE ALE STRATEGIEI DE CONSTRUIRE A ECONOMIEI BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE

ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
 CONSTRUIREA
EEUROPEI

IMPRIMAREA UNEI NOI

DINAMICI DIALOGULUI
SOCIAL
CREŞTEREA GRADULUI DE
OCUPARE A RESURSELOR
UMANE
EVOLUAREA SOCIETÃŢII SPRE
INCLUDERE (INTEGRARE)
SOCIALÃ ŞI NU SPRE
EXCLUDERE
PRIORITARE
INVESTIREA ÎN EDUCAŢIE ŞI
TRAINING – CARE
GENEREAZÃ CELE MAI BUNE
PERFORMANŢE
DEZVOLTAREA PIEŢEI INTERNE
A UNIUNII EUROPENE
DEZVOLTAREA SERVICIILOR
FINANCIARE ŞI REALIZAREA
UNEI PIEŢE INTEGRATE DE
CAPITAL
DOMENII
ŞI
ACŢIUNI
RECONSIDERAREA
INTREPRENORIATULUI ŞI
ÎNTREPRINDERII EUROPENE

CREAREA UNEI AUTENTICE

FUNDAMENTAREA PE
ZONE EUROPENE DE
VALORILE MODELULUI
CERCETARE ŞTIINŢIFICÃ
SOCIAL EUROPEAN

RECONSIDERAREA
DOMENII ŞI ACŢIUNI PRIORITARE INSTRUMENTELOR
ALE CONSTRUIRII ECONOMIEI FINANCIARE COMUNITARE
BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE
 DINAMIZAREA PIEŢII
UNICE

AMPLIFICAREA MAJORAREA
6 2 CHELTUIELILOR CU
IMPLICÃRII
BUGETULUI UNIONAL CERCETAREA
ÎN DEZVOLTAREA UE
DIRECŢII
PRINCI-
PALE

CONSOLIDAREA
REALIZAREA UNEI POLITICII
GUVERNÃRI 3
5 MACROECONOMICE ÎN
EUROPENE MAI ZONA “EURO”
EFICACE
4

DEZVOLTAREA FONDURILOR
DE CONVERGENŢÃ ŞI
RESTRUCTURARE ÎNTR-O
EUROPÃ EXTINSÃ

PRINCIPALELE DIRECŢII DE ACŢIUNE PE CARE SE FOCALIZEAZĂ

RECOMANDĂRILE RAPORTULUI SAPIR
 DEZVOLTAREA SECTOARELOR DE
1 TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ŞI
DE COMUNICAŢII

ADAPTAREA LA CERINŢELE
2 REŢELELOR DE PRODUCŢIE
INTERNAŢIONALE

DIRECŢII
3 FORTIFICAREA SISTEMELOR
DE
INOVAŢIONALE NAŢIONALE ÎN
ACŢIUNE
VIZIUNE INTERNAȚIONALĂ

MODERNIZAREA RESURSELOR
4
UMANE

5 RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI ŞI A
FIRMELOR

PRINCIPALELE DIRECŢII DE ACŢIUNE ÎN VEDEREA CONSTRUIRII ECONOMIEI

BAZATĂ PE CUNOŞTINŢE ÎN VIZIUNEA JAPONEZO-SINGAPOREZA
 EVALUAREA STADIULUI TRECERII ROMÂNIEI LA
ECONOMIA BAZATĂ PE CUNOȘTINȚE (2004)
ULTIMA POZIŢIE
ÎN ŢĂRILE CAN-
NR. UNITATEA DE NIVELUL MAXIMUM ÎN MINIMUM ÎN DIDATE LA UE
ROMÂNIA
CRT. MĂSURĂ EVOLUŢIEI** UE*** UE*** SAU ÎN CELE
INTRATE ÎN
2004***
1 INOVARE ŞI D
CERCETARE
1.1 CHELTUIELI PENTRU % ÎN PIB 3,28 D 7,32 SUEDIA 3,51 GRECIA 3,66 BULGARIA
RESURSE UMANE

1.2 TOTAL CHELTUIELI % ÎN PIB 0,38 (0,56) D- 4,27 SUEDIA 0,64 SPANIA 0,27 CIPRU
PENTRU C&D

1.2.1 CHELTUIELI % ÎN TOTAL 65 C 71,88 SUEDIA 31,54 15,28 CIPRU

PENTRU C&D ALE CHELTUIELI PORTUGALIA
ÎNTREPRINDERILOR C&D
1.2.2 CHELTUIELI % ÎN TOTAL 29 C 60,95 20,99 SUEDIA 37,08 SLOVENIA
PENTRU C&D CHELTUIELI PORTUGALIA
FINANŢATE DE C&D
GUVERN
1.2.3 CHELTUIELI % ÎN TOTAL 6 C 18,68 2,47 1,89 SLOVACIA
PENTRU C&D CHELTUIELI AUSTRIA GERMANIA
ACOPERITE DIN C&D
FONDURI EXTERNE
1.3 NIVELUL % ÎN TOTAL 4,5 D- 65,5 OLANDA 12,2 GRECIA 5 BULGARIA
ACCESULUI LA LOCUINŢE
INTERNET
1.4 PATENTE NR./MILION 0,7 E 366,5 SUEDIA 5,4 2,08 BULGARIA
ÎNREGISTRATE LA LOCUITORI PORTUGALIA
NIVEL EUROPEAN***
(EPO)
 ULTIMA POZIŢIE
ÎN ŢĂRILE CAN-
NR. UNITATEA DE NIVELUL MAXIMUM ÎN MINIMUM ÎN DIDATE LA UE
ROMÂNIA
CRT. MĂSURĂ EVOLUŢIEI** UE*** UE*** SAU ÎN CELE
INTRATE ÎN
2004***
1.5 PATENTE NR./MILION 0,49 E 213,6 SUEDIA 1,9 0,6 BULGARIA
ÎNREGISTRATE LA LOCUITORI PORTUGALIA
NIVEL MONDIAL****
(USPTO)
1.6 CHELTUIELI CU % ÎN PIB 1,1 D 4,4 SUEDIA 1,2 GRECIA 1,9 LITUANIA
INFORMATICA ŞI
TEHNICĂ DE VÂRF
1.7 CHELTUIELI CU % ÎN PIB 5,3 B 4,4 2,6 GRECIA 4,7 SLOVENIA
INFORMATICA ŞI PORTUGALIA
COMUNICAŢII
2 LIBERALIZAREA ŞI D+
FLUIDIZAREA
PIEŢII
2.1 PREŢUL EURO, 10 0,27 C- 0,56 ANGLIA 0,23 0,09 BULGARIA
APELURILOR MINUTE DE FINLANDA
TELEFONICE APEL
LOCALE TELEFONIC
2.2 PREŢUL ENERGIEI EURO/KWH 0,04 D+ 0,082 ITALIA 0,052 SPANIA 0,045 ESTONIA
ELECTRICE PENTRU
UTILIZATORII
INDUSTRIALI
2.3 PREŢUL GAZELOR EURO/GCAL 2,29 D 6,80 SUEDIA 5,26 2,91 ESTONIA
PENTRU DANEMARCA
UTILIZATORII
INDUSTRIALI
3 ÎNTREPRINDEREA D+
3.1 PERIOADA ZILE 27 C+ 123 ITALIA 18 ANGLIA 11 LETONIA
NECESARĂ SĂ
ÎNFIINŢEZI O
ÎNTREPRINDERE
 ULTIMA POZIŢIE
ÎN ŢĂRILE CAN-
NR. UNITATEA DE NIVELUL MAXIMUM ÎN MINIMUM ÎN DIDATE LA UE
ROMÂNIA
CRT. MĂSURĂ EVOLUŢIEI** UE*** UE*** SAU ÎN CELE
INTRATE ÎN
2004***
3.2 CHELTUIELI % ÎN VENITUL 11,7 C 69,6 GRECIA 1 ANGLIA 8,3 BULGARIA
NECESARE SĂ PE LOCUITOR
ÎNFIINŢEZI O
ÎNTREPRINDERE
3.3 VALOAREA % ÎN PIB 6,3 E 1,58 0,66 ANGLIA NECUNOSCUT
AJUTORULUI DE FINLANDA
STAT
4 GRADUL DE OCU- C-
PARE A RESURSE-
LOR UMANE ŞI CO-
EZIUNEA SOCIALĂ
4.1 RATA TOTALĂ DE % DIN TOTAL 57,6 C 75,9 DANE- 55,5 ITALIA 50,6 BULGARIA
OCUPARE A FORŢEI POPULAŢIE MARCA
DE MUNCĂ
4.2 ÎNVĂŢAREA % POPULAŢIEI 1,3 E 34,2 SUEDIA 3,6 1,4 BULGARIA
CONTINUĂ ADULTE CARE PORTUGALIA
URMEAZĂ
PROGRAME DE
TRAINING
4.3 INEGALITATEA ÎN RAPORTUL 4,6 C 6,5 3,1 3,4 CEHIA
DISTRIBUIREA DINTRE PORTUGALIA DANEMARCA
VENITURILOR VENITURILE
CELE MAI
ÎNALTE ALE
POPULAŢIEI
FAŢĂ DE CELE
MAI SCĂZUTE
4.4 TINERI ÎN VÂRSTĂ % DIN 23,2 C 41,1 9,0 SUEDIA 4,3 SLOVENIA
DE 18-24 ANI CARE POPULAŢIA ÎN PORTUGALIA
NU-ŞI TERMINĂ VÂRSTĂ DE 18-
STUDIILE ÎNCEPUTE 24 ANI
 ULTIMA POZIŢIE
ÎN ŢĂRILE CAN-
NR. UNITATEA DE NIVELUL MAXIMUM ÎN MINIMUM ÎN DIDATE LA UE
ROMÂNIA
CRT. MĂSURĂ EVOLUŢIEI** UE*** UE*** SAU ÎN CELE
INTRATE ÎN
2004***
4.5 RATA ŞOMAJULUI % DIN 3,8 C 5,1 GRECIA 0,8 AUSTRIA 0,8 CIPRU
PE TERMEN LUNG TOTALUL
POPULAŢIEI
ACTIVE
5 DEZVOLTAREA C-
SUSTENABILĂ
5.1 EMISIUNILE DE % DIN ANUL 92 B 125,0 GRECIA 72,0 92,0 BULGARIA
GAZE ÎN DE REFERINŢĂ LUXEMBURG ŞI CEHIA
ATMOSFERĂ (1990), ŢINTA:
8% PÂNĂ ÎN
2010
5.2 INTENSITATEA KG. DE 1.164 E 263 125 341 SLOVENIA
CONSUMULUI PETROL FINLANDA DANEMARCA
ENERGETIC AL ECHIVALENT
ECONOMIEI LA 1.000 EURO
5.3 PROPORŢIA % DIN 28,4 B+ 67,3 AUSTRIA 1,6 BELGIA 0,8 UNGARIA
ENERGIEI CONSUMUL
REGENERATE ÎN NAŢIONAL
TOTAL CONSUM GLOBAL DE
ENERGETIC ENERGIE
•LA 10 DIN CEI 21 DE INDICATORI, ROMÂNIA ESTE PE ULTIMUL LOC
•LA MULȚI INDICATORI, ROMÂNIA ARE NIVELURI DE CÂTEVA ORI
MAI MICI DECÂT NIVELURILE MINIME DIN ȚĂRILE UNIUNII
EUROPENE INIȚIALE (UE15)
•EVALUĂRILE SINTETICE PE CELE CINCI DOMENII NE PLASEAZĂ ÎN
PARTEA INFERIOARĂ:

NR.
INDICATOR NIVEL
CRT.
1 INOVARE ŞI CERCETARE D
2 LIBERALIZAREA ȘI FLUIDIZAREA PIEȚII D+
3 ÎNTREPRINDEREA D+
GRADUL DE OCUPARE A RESURSELOR
4 C-
UMANE ȘI COEZIUNE SOCIALĂ
5 DEZVOLTARE SUSTENABILĂ C-
 Cheltuieli TIC 32%

Capital de risc pentru pornirea afacerii 11%

Patente USPTO 1%

Patente EPO 0%

Patente high-tech la EPO 0%

Cheltuieli de C-D ale firmelor 19%

Cheltuieli publice de C-D 44%

Ocupare în serviciile high-tech 74%

Ocupare în industriile high-tech 13%

Învăţământ continuu 13%

Populaţie ocupată cu studii superioare 46%

Absolvenţi în ştiinţă şi tehnologie 43%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

POZIŢIA RELATIVĂ A ROMÂNIEI FAŢĂ DE MEDIA UE15 ÎN

DOMENIUL CERCETĂRII-DEZVOLTĂRII
 2. AVANTAJ ÎN CURS DE 1. AVANTAJ ÎN CURS
PIERDERE DE CREŞTERE

4. DEZAVANTAJ ÎN CURS DE 3. DEZAVANTAJ ÎN

ACCENTUARE CURS DE REDUCERE

POZIŢIA RELATIVĂ A ROMÂNIEI, A ŢĂRILOR UE ŞI A ALTOR ŢĂRI DEZVOLTATE

ÎN RAPORT CU INDICELE AGREAT DE INOVARE