Comparad populatii pe baza de rate brute, acestea au distributii
diferite a caracteristicilor personale si rata variaza in functie de aceste variabile , ele pot deveni factori de confuzie.
Metodele controlarii distributiei diferite a caracteristicilor in doua
populatii , pentru a le compara sunt: Compararea ratelor specifice Standardizarea Compararea ratelor specifice este mai precisa fata de ratele brute, dar necesita un numar mare de comparatii
metodele de standardizare sunt
directa indirecta Mortalitatea standardizată
– utilizată pentru a compara populaţii, luând în
considerare diferenţele care ar putea influenţa rezultatul (vârstă, gen , rasă). practic standardizarea inlatura efectul unui factor de confuzie dupa care a fost facuta standardizarea. Ambele folosec media ponderata a ratelor specifice Se pot utiliza atat pentru rate de mortalitate cat si pentru cele de incidenta si prevalenta
Diferenta dintre cele doua metode fiind :
sursa utilizata pentru rate ponderea populatiei Metoda directă necesită: Ratele specifice pe grupe de vârstă ale populaţiilor de comparat
Structura pe grupe de vârstă a unei populaţii standard
Rezultatul se exprimă ca rată standardizată pe vârstă a
mortalităţii Rst=Nd/Npsx10° Nd- numarul de decese asteptate daca structura populatiei ar fi identica cu a celei standard Nps - numarul standard
Rata standardizata dupa varsta:
Populatia A:R(varsta )A= 60.500/2.000.000x100=3,03% Populatia B:R(varsta )B=121.000/2.000.000x100=6,05% Daca structura dupa varsta a populatiei ar fi fost aceeasi rata de mortalitate in populatia A ar fi fost de 3,03% iar in populatia B de 6,05% Utilitate Standardizarea este usor de efectuat
Ratele ajustate inlatura efectul structurii diferite a populatiei
ceea ce permite comparatii valide intre doua sau mai multe populatii intre aceeasi populatie dar la momente diferite de timp
Ratele standardizate prin metoda directa pot fi comparate
intre ele precum si cu rata bruta a populatiei standard Standardizarea indirecta
Se calculează în epidemiologia ocupaţională, se aplica
in studiile de cohorta retrospective ,şi reprezintă o măsură a cauzalităţii
se urmareste sa se stabileasca daca numarul de cazuri sau
decese observate in populatia studiata este mai mare decat in cea standard Metoda indirectă (raportul de mortalitate standardizată - RMS) necesită:
Structura pe grupe de vârstă în populaţia de comparat
Numărul total de cazuri în populaţia de comparat Ratele specifice pe grupe de vârstă ale populaţiei standard
Rezultatul se exprimă ca RMS
RMS= Decese observate/ Decese aşteptate ×100 RMS>100-exces al deceselor in pop analizata RMS<100-s-au inregistrat mai putine decese decat a fost asteptat sa apara Standardizarea indirecta nu este adecvata daca incercam sa comparam mai multe rate standardizate( ex. Grupuri care au nivele diferite ale unei expuneri) RMP- raportul mortalitatii proportionale
RMP=Pe/Psx100 Pe=proportia de decese de o anumita cauza la expusi Ps= proportia de decese de o anumita cauza in populatia de comparatie
Se utilizeaza pentru evaluarea impactului unei boli dupa o expunere.
Se foloseste cand dispunem de numarul si cauza de deces in grupul
expus dar nu cunoastem structura populatiei din care acestia provin.
Proportia de decese de o anumita cauza din grupul expus se compara
cu proportia corespunzatoare din grupul fara expunere. RMP- este o estimare care este standardizata pentru a controla efectul potentialilor factori de confuzie
Poate evidentia un exces de evenimente in populatia
particulara fata de populatia generala, astfel justificandu-se evaluari in detaliu pe baza ratelor specifice.