Genuri jurnalistice


 Reportajul - se bazează pe existența unui fenomen
social pe care îl explică. Este un gen jurnalistic elaborat
la fața locului. Reportajul trebuie să adopte un punct de
vedere distanțat și global și trebuie să propună în
același timp o interogare a fenomenului tratat.
 Relatarea – este un amestec de procedee jurnalistice,
o intersecție de genuri: știre, opinie, relatare sau , mai
rar, interviu. Are calitatea de a evoca un eveniment, o
persoană, un loc, valorizând scurt și decisiv, fără
argumentări bogate. Se face la fața locului.
 Genuri jurnalistice

 Știrea – reprezintă o veste care aduce o noutate de
interes uman, considerată suficient de importantă. O
știre bună trebuie să îndeplinească niște calități:
claritate, concizie, acuratețe. O știre trebuie să fie
completă, redactată în stil riguros, clar și precis, lipsit
de ambiguitate. Trebuie să respecte regulile
imparțialității și credibilității.
 Genuri jurnalistice

 Interviul – reprezintă o conversație mediatizată, o
succesiune de întrebări și răspunsuri. Scopul interviului
este de a oferi opinii, fapte pe o anumită temă, prin
intermediul unui interlocutor.
 Interviul reprezintă o conversație înregistrată care
are drept scop informarea inedită direct de la sursă.
 Genuri jurnalistice

Ancheta – reprezintă un demers jurnalistic menit să
dezvăluie adevăruri incomode și ascunse despre o
persoană publică, un grup de interese, despre afaceri
oneroase, încălcări ale legii, evenimente neelucidate,
etc. Subiectul anchetei este o problemă!
 Genuri jurnalistice

 Talk-show- ul – masa rotundă sau dezbaterea. Talk-
show-ul presupune prezența mai multor invitați,
adunați în jurul unui moderator, pentru a comenta o
anumită temă sau un anumit aspect al temei. Sensul
unui talk-show presupune o polemică, o dezbatere
aprinsă, controversată.
 Genuri jurnalistice

 Conferinţa de presă se desfăşoară în situaţii deosebite, când sunt dezvăluite comunicate
importante, de un interes general.
 Conferinţa de presă reprezintă un eveniment-cheie, care are menirea de a transmite
informaţii de maximă importanţă. Informaţia urmează să fie dezvăluită şi discutată cu
reprezentanţii din mass-media. Temele unei conferinţe pot fi decizii politice majore, proiecte
importante, întâlniri cu personalităţi marcante, conflicte, situaţii de urgenţă sau catastrofe.
 Organizarea unei conferinţe de presă ţine de un plan general:
 Pregătirea conferinţei de presă (alegerea momentului - data, ziua, ora; stabilirea locului de
desfăşurare; stabilirea listei invitaţilor; redactarea şi trimiterea invitaţiilor; redactarea
documentaţiei; elaborarea materialelor ajutătoare; pregătirea discursurilor sau intervenţiilor;
pregătirea reprezentanţilor ce vor participa la conferinţă; pregătiri şi verificări de ultimă oră).
 Desfăşurarea conferinţei de presă (primirea jurnaliştilor; deschiderea conferinţei; discursul
reprezentantului organizaţiei; întrebările; închiderea conferinţei; dialogul informal (coffee break);
 Evaluarea modului de desfăşurare a conferinţei de presă şi a efectelor ei.
 Titlul jurnalistic

 Titlul reprezintă partea cea mai grea a meseriei de
jurnalist. Un titlu bun îndeplinește 5 cerințe:
1. Are un mesaj foarte clar;
2. Există o coeziune strânsă între text și titlu;
3. Este formulat corect și comprehensiv;
4. Este incitant, dă cititorului un imbold de lectură;
5. Este inspirat din informația principală a articolului.
 Categorii de evenimente

 Evenimentul – un fenomen ce se produce în lume
sau un fapt ieșit din comun. Categorii de
evenimente:
 De rutină;
 Accidentele;
 Scandalurile;
 Hazardul fericit.
 Textul jurnalistic

 Titlul;
 Paragraf inițial;
 Prezentarea faptelor;
 Consecințele;
 Contextul;
 Reacția verbală a celor implicați.