Strategii de cercetare.

Etapele
cercetării în ştiinţele educaţiei
 D.Miller (1991) elaborează trei modele de cercetare
pedagogică în funcţie de natura problemei studiată:

 Cercetarea fundamentală (pură) are ca obiectiv

obţinerea de cunoştinţe noi şi dezvoltarea teoriei.
Metodologia sa are valoare generală.

 Cercetarea aplicativă este orientată spre analiza

problemelor câmpului educaţional şi spre determinarea
de soluţii pentru rezolvare (contribuţie la fundamentarea
procesului decizional).

 Cercetarea evaluativă constă în determinarea efectelor

diferitelor acţiuni întreprinse în educaţie (evaluarea de
impact si evaluarea normativă).
În funcţie de scop, se deosebesc: cercetări descriptive, cercetări
predictive şi cercetări explicative
 Cercetările descriptive. Scop:
 surprinderea sau descrierea evoluţiei unor evenimente,
comportamente etc.,
 definirea şi clasificarea evenimentelor cercetate şi a
relaţiilor dintre ele.

 Acest tip de abordare, se uzitează în domeniul

psihologiei sociale şi al sociologiei, pentru că scopul
unor asemenea studii este:
 surprinderea caracteristicilor comune ale unui grup sau
populaţie, caracteristici comune care pot fi considerate
"performanţe medii" şi sunt tipice grupului respectiv.
…
 Se lucrează cu grupuri mari de subiecţi; ca metode, se
utilizează:
 studiile corelaţionale (teste)

 ancheta (chestionar, interviu).

 În cazul studiilor psihologice se urmăresc performanţele

individuale, unicitatea persoanei, a unor comportamente
psihice.

 În acest caz, eşantionul poate fi limitat la 30 persoane, iar

ca metodă se utilizează:
 studiul de caz,

 biografia,

 metodele calitative.
…
 Cercetările predictive au ca scop stabilirea modalităţilor în
care vor evolua diferite evenimente.

 În acest tip de cercetări se apelează, de obicei, la studii

corelaţionale.

 Vom avea cel puţin două şiruri de performanţe (sau

variabile) şi, utilizând valorile unei performanţe (sau
variabile), dorim să facem predicţii asupra evoluţiei unei
alte performanţe (variabile) sau a mai multora.

 Instrumentele cel mai frecvent utilizate în studiile

corelaţionale sunt:
 testul, ancheta (chestionar, interviu) - ambele oferă
informaţii diagnostice (aplicabile la momentul prezent).
…
 Cercetările explicative au ca scop determinarea cauzelor
unui eveniment sau explicarea unei evoluţii.

 În acest caz se foloseşte metoda experimentală pentru a

se explica o cauzalitate, este necesar să se respecte trei
condiţii:
 să existe o corelaţie între cele două evenimente
urmărite;

 să existe o relaţie temporală şi cauzală;

 să se elimine, pe cât posibil, cauzele alternative.

 În ceea ce priveşte strategiile de cercetare,
I.Mărginean (2000, 57-96) distinge între:

 strategii experimentale şi neexperimentale;

 strategii comparative şi noncomparative;

 strategii cu o singură metodă sau cu mai multe

metode;

 studii de caz (monografii) sau ale fenomenelor de

masă;
 longitudinale sau transversale;

 cu interacţiunea cercetător-subiect şi fără

interacţiune;

 interactivă (se conferă un rol activ subiectului în

definirea cercetării) şi noninteractivă.
 L.Vlăsceanu (1982, 37-42) distinge, în funcţie
de modelul teoretic general aplicat, două
strategii de cercetare complementare:
 strategiile obiective (cantitative) şi
 strategiile de cercetare interpretative (calitative).

 Strategiile cantitative – măsoară intensitatea

sau mărimea fenomenelor şi proceselor
sociale prin valori cantitative

 Strategiile calitative – exprimă caracteristicile

fenomenelor şi proceselor sociale.
Note diferenţiatoare între strategiile de tip cantitativ si
calitativ

Cantitativ Calitativ

Orientare Pozitiv Fenomenologică

generală si explicativă comprehensivă,
epistemologică Nomotetică idiografică
Rolul Preparatorii Preparatorii
cercetărilor si /suplimentare /suplimentar
relaţia dintre cele pentru cele pentru cel
două tipuri cantitative calitativ
…
 Relaţia dintre  De verificare a  De emergenţă a
cercetător – teoriei teoriei
subiect
 Imaginea  Statică si  Procesuală si
realităţii exterioară construită social
actorului ca actor
 Metode  Experimentul,  Observaţia
principale ancheta cu participativă
chestionar interviul intensiv
standardizat
Natura datelor  valide (mare Complexe,
obţinute fidelitate) bogate, de
adâncime
 Interdependenţa determinărilor calitative şi a
celor cantitative este mai mult evidentă
pentru că:
 dacă studiile calitative contribuie la evidenţierea
naturii fenomenelor (rămânând însă la un nivel
descriptiv)
 studiile cantitative permit determinarea
parametrilor specifici manifestărilor fenomenelor
(frecvenţa, probabilitate, intensitate).
Etapele cercetării în ştiinţele educaţiei
 J.Plano (1993):
1. identificarea clară a problemei ce trebuie cercetată;

2. formularea unei ipoteze ce exprimă o relaţie între

variabile;

3. raţionare deductivă atentă în ceea ce priveşte ipoteza

pentru a investiga implicaţiile problemei: stabilirea
tehnicilor si procedeelor aferente;

4. culegerea de date pentru testarea empirică a ipotezei;

5. analiza cantitativă si calitativă a datelor;

6. acceptarea, respingerea sau reformularea ipotezei.

 Cercetarea în ştiinţele educaţiei presupune
realizarea următoarelor etape:
1. Formularea problemei si alegerea temei de cercetare

2. Revizuirea dovezilor sau trecerea în revistă a bibliografiei

3. Clarificarea problemei prin formularea ipotezelor cercetării

4. Proiectarea cercetării prin selectarea planului si a

metodelor

5. Realizarea cercetării: colectarea si înregistrarea

informaţiilor

6. Interpretarea rezultatelor: prelucrarea implicaţiilor datelor

colectate

7. Formularea concluziilor si raportarea descoperirilor