Familia Bacillaceae, g.

Bacillus
•
– B. anthracis -antraxul la ierbivore și accidental la
om, agent important al bioterorismului;
– B. cereus -intoxicație alimentară și infecții oculare
sau cu alte localizări;
 Bacillus anthracis
 
Produse patologice:
- în cărbunele cutanat - exsudat din pustula
malignă;
- în cărbunele intestinal - materii fecale;
- în cărbunele pulmonar - spută;
- în formele septicemice - sânge;
- pentru diagnostic retrospectiv - fragmente de
organe.
Carbune cutanat – forma buloasa
 Bacillus anthracis
Examen direct:
- frotiu Gram;
- bacili Gram pozitivi, cu capetele retezate sau
uşor concave, asezaţi în lanţuri, cu aspect ce
imită trestia de bambus;
- prezintă un spor central;
- în produsul patologic prezintă capsulă.
• Izolare: germene nepretenţios, poate fi
cultivat pe: bulion; geloză simplă; geloză sânge
 •Frotiu din amprenta de
splină a şoarecelui
decedat după 48 ore de la
inocularea suspensiei
bacteriene. Coloraţie cu
albastru de metilen policrom
(1000x). Bacillus anthracis şi
celulele splenice apar coloraţi
în albastru, iar capsula
colorată metacromatic în roz.

Frotiu din cultura de 48 ore pe

agar nutritiv. Bacili gram-pozitivi
mari (0,9 micrometri/3-
8micrometri) aşezaţi în lanţuri
arcuite, sporulaţi, cu spor oval
situat central şi care nu
deformează corpul bacteriei.
 Bacillus anthracis
Identificarea se face pe baza caracterelor:
• morfotinctoriale: sunt bacili Gram pozitivi, mari (3-5 μm lungime/1-1,2
μm grosime), cu capetele tăiate drept sau uşor concave, imobili. Sporul se
formeaza în prezenţa oxigenului, are diametrul egal sau mai mic decât
grosimea bacilului, este oval şi este dispus central;
• de cultură: este o bacterie aerobă facultativ anaerobă, nepretenţioasă
nutritiv, se dezvoltă pe medii simple, la 35-37°C.
În mediu lichid formează un depozit floconos, mediul rămâne clar; pe medii
solide se formează colonii de tip „R” cu suprafaţa rugoasă, centrul
ombilicat, margini dantelate cu prelungiri laterale (cap de Medusă); în
geloză dreaptă apar creste sub forma unui brad inversat. Pe geloza sânge
nu produce hemoliză;
• biochimice: este o bacterie catalază pozitivă, nu produce urează.
Fermentează unele zaharuri (glucoza, maltoza, zaharoza), indol negativă.

•Bacillus anthracis. Cultură de 24 ore pe
agar nutritiv (1/1):
colonii mari de 3 mm, aplatizate, de tip
R.
•Bacillus anthracis, detaliu al
unei culturi de 24 ore pe agar
nutritiv (x3). Aspectul de "cap
de meduză": periferia coloniei
examinată cu lupa apare
înconjurată de prelungiri
laterale ondulate precum
şuviţele de păr.
•Cultură de 24 ore pe agar cu 5% sânge de •Bacillus anthracis cultură de 24 ore pe agar cu 5%
berbec(1/1). Coloniile mari, sânge de
berbec (x3). În această imagine de detaliu observăm
rugoase, alb-cenuşii, turtite, nehemolitice
coloniile mari cu diametrul de 5 mm, alb-cenuşii,
aparţin Bacillus anthracis ( jos ); coloniile cu rugoase, cu aspect de "sticlă pisată".
morfologie asemănătoare, dar înconjurate de
o zonă largă de beta-hemoliză aparţin
Bacillus cereus (sus)
 Structură antigenică

- componente ale complexului exotoxinic (componenta B):

Exotoxina este determinată plasmidic constă dintr-un amestec
de trei proteine imunogene: factorul edematos, factorul letal,
antigenul protectiv (componenta B), capabil să inducă
producerea de anticorpi.
- antigenul capsular polipeptidic (antigenul K): Toate tulpinile
virulente formează un singur tip de antigen polipeptidic
capsular (poli-D-glutamat)..
- antigenul somatic polizaharidic din peretele celular,
responsabil de reacţia de precipitare în inel care are loc în
prezenţa anticorpilor specifici (reacţia Ascoli).
 TRATAMENT

• Bacillus anthracis este sensibil la o gamă largă

de antibiotice: penicilină, eritromicină,
tetraciclină.
• trebuie să ne asigurăm că tulpina izolată nu
este producătoare de β-lactamază.
• Cloramfenicolul poate fi de asemenea util în
terapia acestei afecţiuni.
• Antibioticoterapia trebuie să fie precoce şi
asociată în formele severe cu serul
anticărbunos.
 Bacillus anthracis

• Diagnostic diferenţial faţă de alţi germeni din

genul Bacillus (B. cereus):
- sensibilitatea la penicilină: B. anthracis este
sensibil, B. cereus este rezistent;
- hemoliza: B. anthracis nu produce hemoliză,
B. cereus produce hemoliză;
 Rezistenţa faţă de factori fizici şi chimici

• Rezistenţa formelor vegetative este similară cu a celorlalte

bacterii, fiind distruse de exemplu în 30 de minute la 60°C c
ăldură umedă.
• Sporii sunt deosebit de rezistenţi la acţiunea acizilor,
dezinfectantelor, radiaţiilor, temperaturilor înalte (rămân
viabili şi după fierbere timp de câteva ore)
• Supravieţuiesc câteva săptămâni în dezinfectantele pe bază de
fenol. La temperaturi de -5°C pot rezista până la 10 ani.
• Sunt distruşi la temperatura de fierbere în circa 10 minute şi
prin autoclavare.
• În frotiuri fixate şi colorate nu îşi pierd viabilitatea