Sănătate Publică

Introducere
Sănătatea Publică- Definiție, Istoric, Domenii de activitate, Factorii
determinanți ai sănătății
 Definiție
• Conform Organizației Mondiale a Sănătății, sănătatea este definită ca
fiind starea de bine din punct de vedere fizic, psihic și social și nu numai
absența bolii sau a infirmității.
• Sănătatea publică este știința și arta de prevenire a bolilor, promovând
sănătatea, starea de bine și prelungirea vieții prin eforturi organizate ale
societății.
• Definiția OMS a sănătății publice
Sănătatea publică este știința care studiază problemele de sănătate ale
unei populații, starea de sănătate a colectivității, serviciile de igienă a
mediului, serviciile generale sanitare și administrarea serviciilor de ingrijiri
Sănătatea și parametrii
sănătății
Definiție
Definiția Winslow a sănătății publice
• Sănatatea publică este știința și arta de prevenire a bolilor, de prelungire a vieții și de
promovare a sănătății fizice și psihice prin eforturile organizate ale comunității
pentru:
• Asanarea mediului;
• Lupta contra maladiilor transmisibile;
• Educația individului privind ingiena personală;
• Organizarea serviciilor de îngrijiri medicale și comunitare;
• Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat al maladiilor;
• Dezvoltarea unui mecanism social care să asigure fiecărui individ din comunitate un
standard de viață adecvat menținerii sănătății sale.
Definiție
Definiția Hanlon a sănătății publice
• Sănatatea publică este știința protejării sănătății populației.
• Reprezintă ansamblul cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor
populației orientate spre menținerea și îmbunătățirea sănătății.
Scopuri
Scopurile sănătății publice sunt:
1. Promovarea sănătății;
2. Ocrotirea sănătății prin:
- Prevenirea îmbolnăvirii
- Menținerea sănătății
3. Controlul morbidității prin combatrea bolilor și a consecințelor
acestora;
4. Redobândirea sănătății.
Domeniile sănătății publice

Domeniile sănătății publice

• Biostatistica
• Demografia
• Epidemiologia
• Etica
• Legislația și dreptul
• Aplicarea științelor sociale și comportamentale în sănătate
• Managementul serviciilor medico-sociale
• Niveluri de intervenție
• Prevenția bolilor
Domeniile sănătății publice

 
• Protecția sănătății acoperă bolile transmisibile și factorii de risc
existenți la nivelul mediului înconjurător, precum factorii chimici și
fizici. Expunerea la substanțe nocive la locul de muncă reprezintă
obiectul de studiu al specialității de medicină a muncii
Domeniile sănătății publice

• Îmbunătățirea sănătății cuprinde înțelegerea determinanților săi, cum

ar fi condițiile de locuit, educația, inegalitățile socio-economice și
stilul de viață. Sănătatea publică are ca și scop îmbunătățirea sănătății
prin prevenirea bolilor și promovarea unui stil de viață sănătos
Domeniile sănătății publice

Îmbunătățirea serviciilor medico-sanitare se ocupă cu modul prin care

calitatea serviciilor medicale poate fi îmbunătățită prin implementarea
de protocoale pe bază de dovezi, asigurarea unor tratamente eficace și
cost-eficiente și asigurarea accesului la servicii medicale pentru întreaga
populație
Etapele ideale ale demersului organizării serviciilor de sănătate publică
Etapele ideale ale demersului organizării
serviciilor de sănătate publică

Pentru funcționarea unor servicii de sănătate publică ideale sunt

necesare următoarele etape:
• Evaluarea stării de sănătate;
• Propunerea și dezvoltarea unor politici în domeniu;
• Asigurarea și evaluarea serviciilor de sănătate publică
Provocările actuale ale sănătății
publice
Infrastructura și serviciile
esențiale ale sănătății publice
ISTORIC
Sănătatea Publică - Istoric
Această disciplină a avut de-a lungul timpului diverse denumiri în
România și anume:
• Igienă socială;
• Organizare sanitară;
• Medicină socială.
• În Romania, denumirea veche de medicină socială, adoptată în 1967 a
fost schimbată în cea de sănătate publică și management în 1994
ISTORIC
• Prima catedră de Medicină Socială din Romania a fost înființată la București
în 1942 sub conducerea profesorului Gh. Banu, Profesorul Th. Ilea este o altă
personalitate a școlii de medicină socială bucureștene. În țara, Medicina
Socială s-a dezvoltat la Cluj sub conducerea prof. I. Moldovan și V. Coroi.
ISTORIC
• În anul 1948 ia ființă la Iași disciplina de Organizare Sanitară condusă de
conf. dr. Ion Spanu.
• În perioada 1951-1966 disciplina de Sănătate Publică și Management a fost
condusă de prof. dr. Paul Pruteanu.
• Între anii 1967-1991 conducerea a fost preluată de prof. dr. Valeriu Rugină
pentru că începând din anul 1991 și până în 1999, catedra să fie condusă de
prof. Rene Corneliu Duda.
ISTORIC
• Întemeietorul învățământului modern în specialitatea Sănătate
Publică și Management în centrul universitar Iași este prof. dr. Paul
Pruteanu, autor al numeroaselor lucrări de speciaitate adresate
studenților, monografii, participând alături de prof. dr. Dumitru A.
Comelson la elaborarea volumului “Îndreptarul medicului de
circumscripție sanitară rurală” acesta fiind considerat un pionier al
biostatisticii și demografiei matematice în centrul universitar Iași. Și-a
adus contribuția de asemenea în probleme de istorie a medicinii prin
lucrarea “Contribuții la istoricul spitalelor din Moldova”.
ISTORIC
• Începând cu anul 1968 sub conducerea profesorului dr. Valeriu Rugină
catedra a organizat cursuri postuniversitare în probleme de
biostatistică, iar din 1992 sub conducerea prof. dr. Rene Duda au fost
organizate în cadrul catedrei de Sănătate Publică cursuri
postuniversitare de perfecționare.
• Începând cu anul 2002 catedra de Sănătate Publică organizează în
colaborare cu cea de Epidemiologie, cursuri de Competență în
managementul serviciilor de sănătate.
ISTORIC
• În unitățile de învățământ medical, disciplina este predată în anul
terminal, atunci când studenții pot aplica la nivel comunitar noțiunile
cu caracter preventiv acumulate.
• Rezidențiatul în specialitatea de Sănătate Publică și Management se
desfășoară pe o perioadă de patru ani, urmărind să formeze specialiști
ce vor lucra ca manageri în unitățile spitalicești, în Direcția de
Sănătate Publică, Casa de Asigurari Sociale de Sănătate, în Institutul
de Sănătate Publică sau instituții nonguvernamentale. Specialitatea de
Sănătate Publică și management figurează în nomenclatorul
specialităților medicale
Determinanții stării de sănătate
Determinanții sănătății includ:
• Statutul social și economic;
• Statutul fizic;
• Caracteristicile și comportamentele individului;
• Alți factori care pot avea influență asupra stării de sănătate-
transportul, agricultura, industria alimentară, deșeurile, energia,
industria, urbanizarea.
Determinanții stării de sănătate
• Statutul social și economic
Nivelul socio-economic este în directă corelație cu starea de sănătate.
Diferențirea unor categorii socio-economice ale populației se reflectă în
mod direct și în indicatorii stării de sănătate.
Determinanții stării de sănătate
• Educația – între nivelul de educație și starea de sănătate există o
corelație pozitivă.
Determinanții stării de sănătate
• Mediul fizic – apa potabilă și aerul curat, locul de muncă fără expunere
la factori de risc, locuințele sigure, comunitățile și drumurile toate
contribuie la o stare de sănătate bună.
• Grupurile de suport social – mai mult suport de la familie, prieteni și
comunități este legat de o stare de sănătate mai bună. Cultura,
obiceiurile și tradițiile, cât și credința familiei și a comunității
influențază starea de sănătate a individului și a comunității.
• Genetica - joacă un rol important în determinarea duratei de viață, a
stării de sănătate, și probabilitatea de a dezvolta anumite boli.
• Sexul – reprezintă un factor determinant în apariția anumitor afecțiuni.
Determinanții stării de sănătate
• Comportamentul individual privind stilul de viață (alimentație,
sedentarism, consum de substanțe nocive, modul de adaptare la
stres) reprezintă factori determinanți ai stării de sănătate.
Determinanții stării de sănătate
• Serviciile de sănătate – accesibilitate, adresabilitatea și
disponibilitatea serviciilor medico-sanitare sunt în corelație directă cu
starea de sănătate.
Determinanții stării de sănătate
Transportul
Dovadă a impactului asupra sănătății, atât aspecte pozitive cât și negative, se axează pe:
• Accidente între vehicule cu motor, biciclete și pietoni (în mod particular copii și persoanele tinere);
• Poluarea de la arderea de combustibilului;
• Zgomot;
• Efectele psihosociale cum ar fi separarea comunităților de drumuri mari;
• Schimbarea climatului datorită emisiei de CO2;
• Pierderea de pământ;
• Îmbunătățirea activităților fizice de la ciclism sau mersul pe jos;
• Creșterea accesului la ocuparea forței de muncă, magazine și serviciile de suport;
• Folosirea recreațională a spațiilor de drum;
• Contribuie la dezvoltarea economică.
Determinanții stării de sănătate
Agricultura
Dovadă a impactului asupra sănătății, atât aspecte pozitive cât și negative, se axează pe:
• Schimbări în folosirea pământului, calitatea pământului, alegerea culturilor, utilizarea muncii
agricole și sănătatea la locul de muncă;
• Mecanizarea muncii făcută inițial manual;
• Pescării – biotoxine, poluare, folosirea de chimicale, ape uzate, procesare și sănătatea la locul de
muncă;
• Creșterea animalelor – vectori, hrana pentru animale, deșeuri, și siguranța alimentară;
• Agricultura durabilă care cuprinde folosirea de energie și chimicale, biodiversitate, metode de
producție organică și diversitatea de hrană produsă;
• Folosirea de îngrășământ – nivelul de nitrați in mâncăruri, poluarea apelor, refolosirea de deșeuri
agricole;
• Apa – folosirea irigației și impactul acesteia asupra nivelul râurilor/maselor de apă;
• Împachetarea mâncărurilor, conservarea și protecția, și evitarea la stocarea pe termen lung și
transport.
Determinanții stării de sănătate
• Siguranța alimentară și bolile cauzate de alimentație
• Alimentele și apa sunt sursele majore de expunere la substanțe biologice și chimice. Ele
impun un risc major pentru consumatori;
• Microorganisme cum ar fi: salmonella, campylobacter, E. Coli O157, holera, listeria;
• Virusuri cum ar fi: hepatita A, și paraziți cum ar fi tricomonoza în porci și bovine;
• Toxine ce apar natural cum ar fi micotoxinele, biotoxinele marine și glicozidele;
• Agenți neconvenționali cum ar fi agentul care cauzează encefalopatia spongiformă bovină
(boala vacii nebune);
• Poluanți organici persistenți cum ar fi dioxina și bifenil policlorulat;
• Metale cum ar fi plumbul și mercurul;
• Noile mâncăruri dezvoltate din biotehnologie cum ar fi culturile modificate să reziste la
paraziți.
Determinanții stării de sănătate
Deșeuri
• Transmisia de agenți a bolilor infecțioase din excrețiile umane și
animale;
• Expunerea la deșeuri chimice toxice;
• Degradarea mediului cu efecte directe și indirecte asupra sănătății;
• Expunerea la deșeuri radioactive;
• Expunerea la deșeuri medicale;
• Expunerea la deșeuri solide.
 
Determinanții stării de sănătate
Energia
Dovadă a impactului asupra sănătății, atât aspecte pozitive cât și negative, se axează pe:
• Combustibili fosili;
• Hidroelectricitatea și impactul acestuia asupra bolilor născute prin vectori și poluarea;
• Generarea de electricitate și transmisia;
• Energia nucleară;
• Alte surse de energie;
• Efecte asupra sănătății la locul de muncă;
• Impact asupra ecosistemelor, agricultură, păduri;
• Zgomot;
• Impact vizual
• Încălzirea globală
Determinanții stării de sănătate
Urbanizarea
• Probleme cu locuințele urbane;
• Mediul orașului și bolile netransmisible;
• Bolile transmisibile;
• Accidente rutiere;
• Disfuncții psihosociale;
• Deșeuri urbane;
• Servicii de sănătate.
 Determinanții Determinanții Determinanții de Determinanții
comportamenta biologici mediu socio-economici
li
1.Comportame 1.Genetici: 1.Calitatea apei: 1.Sociali:
ntul de risc • singură genă
și/sau • Cromozomial • Calitatea apei • Atittudini
protector: i potabile • Implicarea în
• Alcoolul • Multifactoriali • Calitatea apei comunitatea
• Alăptarea recreaționale • Cultura
• Dieta 2.Structura corpului: • Calitatea apei • Etnicitatea
• Folosirea de • Înălțime reciclate • Sexul
suplimente • Greutate • Limba
pentru dietă • Raportul 2.Calitatea aerului: • Credința
• Igiena talie-șold • Calitatea aerului • Clasa social
• Folosirea de • Densitatea ambiental • Încrederea
droguri osoasă • Calitatea aerului
ilegale din casă
• Imunizarea 3.Funcțiile 3.Climă și geografie: 2.Economici:
• Igiena orală organismului:
• Folosirea de • Radiația solară • Educația
produse • TA • Temeperatura • Statusul de
farmaceutice • Statusul • Ploaia angajare
: nutritional • Focul • Resursele
• Activitatea • Funcția • Evenimente financiare
fizică biochimică meteorologice • Industria
• Folosirea • Funcția severe • Alfabetizare
îmbrăcăminți senzorială • Salinitatea • Standardele
i de protecție • Mișcarea și • Creșterea locuinței
• Screening echilibrul nivelului mării • Ocupația
• Folosirea • Puterea
centurii de musculară 4.Mediul construit:
siguranță
• Activitatea • Transportul
sexuală • Spațiul public
• Protecția deschis
împotriva • Gălăgia
expunerii • Hazarde
solare biologice
• Fumatul • Materiale
hazardoase
2.Răspunsuri la • Calitatea casei
problemele de • Hazarde chimice
sănătate • Hazarde
radiologice
• Căutarea de • Hazarde
îngrijiri electromagnetic
medicale e
• Complianța
cu 5.Protecția mâncării
tratamentul