Jocul-un concept cultural

Adăscăliței Alexandra
Burcă Sabina
 Importanta jocului

Jocul este o activitate umană dominanta in copilarie, prin

care copilul îşi satisface imediat, după posibilităţi, propriile
dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea imaginară pe care
şi-o creează singur.
Această activitate nu este specifică doar copilului, ea
întâlnindu-se şi la adolescenţi, la maturi, sau chiar la bunici. Cu
toţii ne refugiem deseori într-o lume imaginară, pe care ne-o
creem plină de vise, de dorinţe ce se împlinesc, de imaginaţie,
o lume paradisiacă în care restricţiile lipsesc. În crearea lumii
imaginare omul transpune realul în imaginar.
Toţi ne aducem aminte că multe lucruri le-am învăţat aici prin joc, el
fiind practice singura metodă prin care noi puteam asimila ceva nou.
Jocul are rol terapeutic pentru cei carenu au dezvoltată iniţiativa şi
curajul de a intra în competiţie.Prin joc se eliberează de timiditate şi
intră cu toate forţele în joc. Nu se mai teme aşa de tare de critica
celorlalţi, deoarece personajul poate spune orice, iar reproşurile nu i
se adresează lui personal, ci personajului.
 Prin joc se poare fortifica, întări voinţa şi atenţia.
Cercetătorii au demonstrat că jocul copilului este esnţial pentru
dezvoltarea personalităţii lui, şi că prin joc se dezvoltă
capacităţile şi competenţele de bază. Scopul jocului este
acţiunea însăşi, capabilă de a satisface imediat dorinţele sau
aspiraţiile copilului.Prin atingerea scopului, se restabileşte
echilibrul vieţii psihice.
Amintiri din copilarie

Jocul si copilaria sunt reflectate in operele literare inca din

cele mai vechi timpuri deoarece jocul a aparut inaintea vietii
omului pe pamant si pentru ca, desi atunci nu se stia, jocul are
un rol deosebit de important in dezvoltarea oamenilor.
 Opera lui Ion Creangă se raportează la acest cuvânt, la
aceste trei litere care oferă mii de semnificaţii, definiţii, una
mai complexă ca cealaltă. Ea este percepută ca un joc al
timpului şi al spaţiului, al miscării epice semnificative, precum
şi un joc de cuvinte care crează un spaţiu imaginar de o
complexitate fascinantă.
 Ion Creanga reconstituie un intreg univers al copilariei
fericite ,al jocurilor si al bucuriei. Acesta spune despre
copilarie urmatoarele :  „Asa eram eu la varsta cea fericita si
asa cred ca au fost toti copii macar sa zica cine ca el zice”.Tot el
a mai spus: „Daca-i copil sa se joace daca-i cal sa traga si daca-i
popa sa ceteasca” .
Dupa cum spune si Johan Huizinga opera lui Ion Creanga
poate fi definite ca “ jocul nu poate insemna mai mult decat
prilejul unor recunoasteri sau regasiri”.
 Ecranizând povestirile reunite de Ion Creangă sub celebrul titlu
"Amintiri din copilărie", Elisabeta Bostan dă viață pe ecran celor mai
minunate pagini ale literaturii românești pentru copii. În seara de Ajun, în
bojdeuca lui din cartierul Țicău al Iașilor, Ion Creangă, interpretat de marele
actor Ștefan Ciubotărașu își amintește cu duioasă nostalgie de copilăria sa
petrecută în satul natal Humulești, de poznele și aventurile sale, atribuite în
carte personajului Nică a lui Ștefan a Petrei.
Interpretul băiatului, Ion Bocancea, croiește personajul cu o naturalețe
și candoare cuceritoare. Cu șotiile și năzbâtiile sale, Nică atrăgea toate
necazurile lumii intrând mereu în cele mai mari buclucuri, pe care trebuia să
le rezolve tot el.
Dupa melci ,Ion Barbu
In poemul „Dupa melci”, tema jocului este pusa in slujba
exprimarii unei viziuni profunde si complexe asupra
universului si asupra puterii creatoare a cuvantului.
Dintr-atâţia fraţi mai mari:
Unii morţi,
Alţii plugari,
Dintr-atâţia fraţi mai mici:
Prunci de treabă,
Uzi, peltici,
Numai eu răsar mai rău.
(Mai năuc, mai nătărău.)
Dintr-atâţia (prin ce har?)
Mă brodisem un hoinar.
(fragment)
 Intr-o aura infantila, pur naiva, copilul, nefiind constient de
puterile pe care le poatedescatusa, initiaza un descantec catre
melc spre a se arata din cochilie, a caror
urmaritragice – moartea melcului - nu le-a putut constientiza,
deoarece varsta nu ii permitea acest lucru, nefiind capabil sa
cunoasca responsabilitatile implicate de joc, jocul fiind pentru
el doar unealta indispensabila a crearii unei lumi lipsite de
griji si constrangeri .
Copilul simbolizeaza fiinta superioara, insetata
de cunoastere,care incearca sa isi depaseasca limitele, in
aceasta incercare sedescopera pe sine , descopera lumea
fiintelor inferioare, ce-idetermina anumite valente tragice.
 Industria cinematografică își continuă pe plan mondial
expanisiunea, lansând filme care fac referire în mod direct la
copii,copilărie și jocurile acesteia.
Câteva dintre cele mai iubite filme de către copii care își
câștigă admiratorii datorită jocului transpus sunt:

1. Shrek (2001)

Veti fi martori la aventurile unui capcaun modern si simpatic, care locuieste

intr-o mlastina si porneste intr-o buna zi intr-o calatorie alaturi de un
magarus in cautarea printesei Fiona, de care se va indragosti. O poveste
frumoasa, in care binele si iubirea triumfa. Filmul a castigat un Oscar pentru
cel mai bun film de animatie in 2002.
 2. Vrajitorul din Oz (1939)

Un film vechi, dar care ii va fascina deopotriva pe copii

si pe parinti. Micuta Dorothy e luata pe sus cu casa cu tot
de o tornada si ajunge intr-un tinut de basm, numit Oz. De
acolo, ea va face tot posibilul sa se intoarca inapoi in
Kansas.
3. Charlie si Fabrica de ciocolata (2005)

Un baietel pe nume Charlie castiga dreptul de a face un tur

al uneia din cele mai frumoase fabrici de ciocolata din lume,
iar cel care ii va ghida pasii in aceasta lume este excentricul
Willy Wonka, seful imperiului de ciocolata.
 O temă, e adevărat, nu foarte frecventată în istoria
picturii, în comparaţie cu altele este : portretul care are ca
subiect chipul copilului şi scena de gen legată de obicei de
jocurile de copii. În dreptul ultimei se află înscrisă o
capodoperă: Jocuri de copii de Pieter Bruegel cel Bătrân, ulei
pe lemn de stejar. Tabloul, pictat în 1560, se află în Viena.
 Pentru amatorii se statistici, scena compusă de pictorul
flamand, care are drept decor o stradă, cuprinde peste 250 de
copii care se joacă cu butoaie, cercuri de butoaie şi alte
obiecte devenite jucării în imaginaţia celor mici. „Industria”
jucăriilor era mai mult decât precară în epocile vechi, dar
fantezia copiilor găsea pretutindeni obiecte pe care să le
transforme în subiect sau accesoriu al jocului.
Aceasta ar fi, poate, intenţia pictorului flamand care
imaginează această complexă scenă cu o risipă de mişcare.
Jocuri de copii explorează, în epocă, un domeniu tematic
deloc familiar picturii, rămânând de altfel printre puţinele
tablouri pe această temă.
Tiberio Titi (1578–1637), pictor florentin,
Portretul copiilor Orsini, 1597
Heinrich Schönhauser, Copil hrănindu-și
păpușa, 1904
• JOCUL IN MUZICA
•

•
• Inca de la cea mai frageda varsta copiii sunt impresionati de
muzica: la auzul ei acestia sunt tentati sa ingane si sa se miste.
Odata ce cresc, posibilitatea de a insoti jocurile cu diferite
miscari este data de perceperea elementelor de baza ale
muzicii: ritmul si melodia.
• Prin cantec si joc, copilul ia contact cu mediul inconjurator,
straduindu-se sa-l cunoasca, sa si-l apropie sau să-l domine.
Creatiile copiilor corespund dorintei de miscare, de
cunoastere, de actiune, capacitătii uimitoare de observatie si
inventie, de invatare prin imitare si parodiere, creatii care au
un continut propriu exprimat intr-un stil specific. 
 Alaturi de celelalte tipuri de jocuri cu bogate valente
educative, jocul muzical prezinta o importanta covarsitoare
,intrucat este o activitate care produce satisfactii si placeri , ii
atrage si ii impresioneaza ,prelejuind copiilor trairi emotionale
din cele mai puternice.
Jocurile muzicale au urmatoarele avantaje:
-dezvoltarea auzului musical si a vocii copiilor
-dezvoltarea dragostei si a interesului pentru muzica
-dezvoltarea simtului ritmic
Jocurile muzicale nu au o forma proprie fixa,ci se organizeaza
ca o activitate vie, avand drept obiectiv anumite sarcini didactice
si care apeleaza la materiale muzicale diverse.
Jocul ritmic contribuie la dezvoltarea capacitatii de a percepe
si executa diferentele de durata , de a marca si recunoaste
stucturi ritmice din cantece .
 Jocul este preluat și în texele nonliterare, specialiștii realizând
studii cu privire la beneficiile acestora:
• -contribuie la dezvoltarea abilităților sociale
• - dezvoltă imaginația și creativitatea
• -crește stima și încrederea de sine a copilului
• -Stimuleaza dezvoltarea cognitiva si imbunatateste
performantele scolare
• -Contribuie la dezvoltarea fizica
 Calamburul este un joc de cuvinte bazat pe echivocul
rezultat din asemănarea formală a unor cuvinte deosebite
ca sens.
Jocurile de cuvinte apar în comunicarea curentă,
cotidiană (în formele ei subiective, expresive), în
publicitate, dar și în unele texte literare. Situațiile tipice în
care se folosesc jocurile de cuvinte sunt: replica spirituală,
anecdota sau „bancul” lingvistic, unele sloganuri
publicitare.
Relația lexicală se manifestă fie în prezența ambilor
termeni, în raport de omonimie („La vremuri noi… tot
noi”) sau paronimie („De la eroare la oroare”), fie doar în
prezența unuia dintre aceștia, celălalt fiind evocat de
context.
 Bibliografie:
-Calamburul( Wikipedia.org)
-Top 10 filme pentru copii( Perferte.ro)
-Copil și copilărie în pictura universală(Liber să spun.ro)
-Eseu joc și joacă (Scribd.ro)
-Beneficiile jocului la copii( Copilul.ro)
-Manual de Limba și Literatura Română standard,clasa a IX-
a,editura paralela 45
Sfârșit!