TEMA 1.

MONEDA ŞI ROLUL SĂU

ECONOMIC
1. Moneda: concept, esenţă, evoluţia.
2. Formele monedei: moneda metalică, moneda de hîrtie,
titlurile de credit.
3. Funcţiile monedei.
4. Rolul banilor în economia mondială.

“Cu buzunarul plin de bani, eşti înţelept, frumos şi mai şi cânţi bine”,
spune un vechi proverb evreiesc. 
 1. Moneda: concept, esenţă, evoluţia
În limbajul curent şi în literatura de specialitate se utilizează atât termenul de
„bani” cât şi cel de „monedă”.
Termenul de monedă, folosit în special în limbajul poporului francez,
englez, italian desemnează, potrivit definiţiei date de dicţionarul Larousse, „o
piesă de metal, emisă de autoritatea suverană, pentru a servi ca mijloc de
schimb”. Potrivit aceleeaşi definiţii, termenul de monedă este de origine latină şi
provine de la numele zeiţei Junon Moneta, în templul căreia romanii băteau
monede.
În limbajul altor popoare: român, rus, german se utilizează cu aproximativ
acelaşi sens, termenul „bani”. Potrivit dicţionarului explicativ al limbii române,
prin bani se înţelege „echivalentul general al valorii mărfurilor; monedă de
metal sau de hârtie recunoscută ca mijloc de schimb şi de plată”.
Noţiunea de monedă nu se identifică cu banii, aceasta reprezentând doar o
parte a masei băneşti.
Paul Samuelson consideră că banii reprezintă „alături de capital şi de
specializare cel de-al treilea aspect major al vieţii economice moderne, iar
fluxul de bani sângele care irigă economia”.
 O definiţie generală a monedei ar putea fi următoarea: un instrument-etalon legal de
plată pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulări şi stingerea obligaţiilor, măsurător
general de valori care se bucură de încrederea publică şi poartă girul statului şi care,
atunci când moneda este confecţionată din metal preţios, îi garantează greutatea şi titlul.
Trebuie făcută o deosebire între mijlocul de schimb şi instrumentul de schimb.
Banul din acest punct de vedere trebuie considerat ca un mijloc de schimb, este un
element care poate fi folosit mai departe în schimb, sau poate fi transformat oricând într-
un bun care să ne satisfacă o utilitate (mărfuri bani - cuprul, aurul, argintul, piele de
animale, etc.).
Moneda este un instrument de schimb, întrucât scopul şi destinaţia este numai
schimbul şi plata. La schimbul direct, fiecare din cei care schimbă dau şi primesc bunul
din nevoie şi cu intenţia de a-l folosi direct şi imediat. Participanţii sunt producător al
bunului cedat şi consumator al bunului primit. Pentru nici unul bunul nu îndeplineşte altă
funcţie.
Apariţia monedei este condiţionată de formarea unei societăţi omeneşti cu preocupări
economice, ale cărei caracteristici principale sunt:
a) proprietatea privată;
b) diviziunea muncii;
c) schimbul de bunuri şi servicii.
 În dreptul tuturor popoarelor găsim trei elemente esenţiale ale monedei şi anume:
• legea - noţiunea de monedă este legată de existenţa şi de intervenţia
Statului, în confecţionarea semnului monetar, iar caracteristica lui este efigia
Statului pe care o poartă;
• materia - moneda poate fi confecţionată dintr-o marfă oarecare, ca şi banul.
Deosebirea între bani şi monedă, constă în faptul că moneda fiind bătută de către
puterea suverană a Statului, se asigură, prin aceasta, respectarea condiţiilor de
confecţionare materială a semnului, în conformitate cu prescripţiile legale.
• forma monedei - ea este fixată după cum corespunde nevoilor de circulaţie,
cu preocuparea principală de a îngreuna contrafacerile.
Momentul când apare moneda nu se cunoaşte precis, ca o data fixă. Este cert însă
că ea apare numai în momentul când statul ca o putere politică suverană, preia asupra
sa controlul, iar mai târziu chiar confecţionarea semnului monetar. Acest moment este
arătat ca fiind aproximativ între secolul al VIII-lea şi al VII-lea înainte de Hristos
 Etapele în evoluţia banilor
Instrumentul de schimb era confecţionat sau reprezentat din bunuri
era banilor diferite, altceva decât metalele, perioada care se numeşte pre-metalică.
marfă Rolul de bani 1-a îndeplinit, în funcţie de zona geografică, marfa care
avea cea mai largă consumaţie în zona respectivă (blănurile, pietrele de
moară, tutunul, scoicile etc)

era banilor din

Rolul de bani au început să-1 îndeplinească metalele preţioase (aurul,
metale preţioase
argintul). Aceştea prezentă avantaje: valoare mare într-un volum mic,
perfect divizibil, fără a pierde din valoare, inalterabil, uşor de transportat.
Iniţal au fost utilizaţi sub forma de lingouri, inele, braţări etc. Ulterior, ei
au luat forma de moneda bătută (emisă) de autoritatea statală.

Au apărut datorită faptului că:

era banilor de în procesul circulatiei, monedele de aur cunosc un proces de uzură,
hârtie ajungându-se în situaţia în care valoarea nominală a monedei să nu mai
corespundă cu conţinutul ei în aur;
la un moment dat cantitatea de aur era insuficientă pentru a îndeplini
rolul de echivalent general.
bani imateriali: portmoneu electronic, carduri de debit, carduri de credit
bani electronici etc
 Monedele de piatră de pe insula
Yap din arhipelagul Carolinelor,
Pacific: acestea erau găurite la mijloc şi
puteau fi transportate - înşirate pe o
prăjină - de doi oameni. Cercetătorii nu
precizează cum erau cărate monedele cu
valoare maximă, care aveau 3,5 metri în
diametru şi cântăreau până la cinci tone.
Un amănunt: insula Yap nu are cariere
de piatră, materia primă pentru bani
fiind adusă aici cu plutele, de la distanţe
impresionante. Banii erau ţinuţi în faţa
casei, ca semn al averii. Un purcel costa
o monedă de jumătate de metru, iar o
nevastă - una de 1,3 metri.

Alte forme neobişnuite de bani sunt:

• colţii de câine, folosiţi în insulele Solomon din Pacific;
• brăţările, folosite în Coasta de Fildeş;
• clopoţeii de bronz (Zimbabwe);
• cuţitele (China).
 2. Formele monedei
Banii în evoluţia sa s-au impus sub două aspecte: bani reali şi bani reprezentativi.
Banii reali sunt banii, a căror valoare nominală corespunde valorii lor reale, adică
valorii metalului din care au fost confecţionaţi.
Banii reprezentativi se consideră: semnele metalice (moneta mică reprezentativă
(ban, cent, copeică) confecţionată din metale ieftine (aramă, aluminiu)) şi semne de
hârtie, care împart moneda de hârtie şi titluri de credit.
Moneda metalică. Banii metalici (aramă, argint, aur) au avut
diferite forme. Cea mai comodă formă pentru circulaţie s-a dovedit a
fi cea rotundă. Partea din faţă numindu-se avers, cea din spate –
revers, şi cea laterală – gurt. În scopul protecţiei contra sustragerii,
partea laterală se turna în formă de zimţuri.

Moneda de hârtie – a apărut ca un substituitor al

celei metalice. Primii bani de hârtie au apărut în
Rusia în 1769. Emitenţii acestor monede pot fi
trezoreria publică şi băncile centrale.
Titlurile de credit - apar odată cu dezvoltarea forţelor de
producţie, când vânzarea-cumpărarea se face pe credit; când
momentul cumpărării variază de cel al achitării. Apariţia lor a
avut ca scop asigurarea elasticităţii circulaţiei băneşti.
 Titlurile de credit
 economisesc banii reali (moneda metalică) şi contribuie la dezvoltarea plăţilor prin virament;
 ca şi moneda-hârtie îndeplinesc doar 2 funcţii: mijloc de plată şi mijloc de circulaţie.

Din categoria titlurilor de credit fac parte:

Cambia - reprezintă obligaţiunea irevocabilă scrisă de către debitor de a plăti o sumă anumită
creditorului. Primind cambia vânzătorul mărfii poate s-o utilizeze în 3 modalităţi:
◦ s-o păstreze până la scadenţă, primind şi o dobândă;
◦ cambia poate fi folosită ca mijloc de plată, neprimind dobândă;
◦ cambia poate fi scontată la banca comercială şi reescontată la banca centrală.
Cecul este un document bănesc prin care deţinătorul mijloacelor băneşti la bancă îi ordonează
băncii să transfere aceste mijloace altui agent economic. Prima dată cecul a fost utilizat în 1683 în
Anglia. Cecurile sunt utilizate pentru primirea numerarului, ca mijloc de circulaţie şi plată şi ca
instrument al decontărilor fără numerar.
Banii electronici. Echipamentele electronice şi sistema de legături telefonice, privind efectuarea
operaţiunilor de creditare şi de plată (introducerea şi scoaterea în/de pe cont, transferul de pe un cont
pe altul, calculul dobânzilor, controlul stării conturilor) cu ajutorul impulsurilor electronice, în regim
non-hârtie, au dat imbold apariţiei banilor electronici. Cu ajutorul lor se efectuează o impunătoare
parte de operaţiuni interbancare.
Cardurile. Introducerea în bănci a calculatoarelor electronice a făcut posibilă înlocuirea
cecurilor şi a numerarului cu cardurile. Sunt o posibilitate de a obţine mijloace creditare pe termen
scurt de la instituţiile creditare (de credit) sau pentru a avea acces la distanţă la mijloacele băneşti în
baza contului deschis de client (de debit).
 3. Funcţiile monedei
Costul mărfii evaluat în etalon monetar reprezintă preţul. Preţul
etalon al valorii reflectă cheltuielile de muncă efectuate pentru producerea şi realizarea
mărfii date.

Circulaţia mărfurilor include: vânzarea mărfii, adică, preschimbarea ei

mijloc de
în bani (M-B) şi cumpărarea mărfii, preschimbarea banilor în marfă
circulaţie (B-M). În aşa mod, moneda îndeplineşte rolul de intermediar.

Banii în calitate de mijloc de plată se prezintă în felul următor : M – D

(marfă – datorii la termen); D – B (datorii la termen – bani); leagă
mijloc de plată diferiţi producători, care cumpără mărfuri în credit. Transmiterea
mărfurilor de la vânzător la cumpărător poate fi anterioară sau
ulterioară trecerii banilor de la cumpărător la vânzător

Acumularea banilor în prezent permite deţinătorului să realizeze

instrument de cheltuieli viitoare. Banii desemnează bogăţie şi de aceea persoanele
conservare a juridice şi fizice economisesc sau acumulează bani (deschiderea unor
valorii conturi de depozit). Totodată aceştea pot obţine venituri suplimentare
sub forma unor dobânzi.
 Cele 4 funcţii ale banilor se află într-o strânsă corelare şi
interdependenţă. Logic şi istoric, fiecare funcţie este predecesoarea
unei alteea. Din cele expuse putem desprinde 3 particularităţi de bază
ale banilor, care totodată reflectă şi esenţa lor:
 asigură schimbul - cu ajutorul lor se poate cumpăra orice marfă;

 reflectă valoarea de schimb a mărfurilor - prin intermediul lor se

stabileşte preţul mărfii, iar acesta dă posibilitate unei comparări

calitative a diferitor mărfuri din punct de vedere utilitar;
 reflectă munca materializată într-o marfă concretă.
Tema pentru acasă...
 Recapitulaţi tema MONEDA ŞI ROLUL SĂU ECONOMIC
 Identificaţi deosebirile dintre noţiunile „bani” şi „moneda”.
 Consultaţi link-ul
https://www.youtube.com/watch?v=QWYaGDHCpuE .
 Argumentaţi minimum prin 3 exemple rolul economic al banilor.
 În baza cunoştinţelor de la Macroeconomie răspundeţi la următoarele
întrebări:
◦ Explicaţi noţiunile: спрос на деньги, денежное предложение, денежный рынок,
денежная масса, денежное обращение, денежные агрегаты
◦ Care sunt elementele masei monetare?
◦ De ce depinde volumul masei monetare?
◦ Cum se determină viteza de circulaţie a banilor?
◦ Cum se modifică PIB dacă oferta de monedă creşte cu 20%, iar viteza de rotaţie a banilor
scade cu 30%?