Sunteți pe pagina 1din 42

TOXICELE

PROFESIONALE
Definiţie
 Sunt substanţe chimice utilizate în cursul
diverselor procese tehnologice sau cu apariţie
accidentală pe parcursul desfăşurării acestora,
care pătrunzând în organism pe diferite căi
determină perturbarea echilibrelor biologice,
de amploare variabilă, reversibilă sau
ireversibilă cu/fără afectarea capacităţii de
muncă.
- prag de toleranţă biologică ( naturală sau
câştigată)
Impactul între organism -toxic
 Faza de expunere = dezintegrare, dizolvare;

 Faza toxicocinetică = absorbţie, distribuţie,


metabolizare;

 Faza toxicodinamică = interacţiunea toxic –


receptor (mecanismul de acţiune a toxicelor);
Absorbţia
 Calea respiratorie:
 pulberi, vapori, gaze, vapori, fumuri;
 este favorizată de hiperventilaţia de efort şi
de microclimatul cald;
 toxicele hidrosolubile se absorb după
dizolvare în stratul de mucus de pe epiteliul
bronşic;
 toxicele liposolubile se absorb la nivel
alveolar unde se dizolvă în pelicula lipidică
de surfactant;
 Calea cutanată : pentru toxicele lichide, vapori
sau pulberi fine;
- excoriaţiile tegumentare, vasodilataţia,
spălarea tegumentelor cu solvenţi care înlătură
stratul protector lipidic – favorizează
absorbţia.

 Calea digestivă : mai puţin importantă, adesea


accidentală;
Transportul
 Transportul toxicelor se face în mod diferit:
- dizolvate în plasmă: gaze, şi vapori;
- legate de hemoglobină: gaze;
- fixate pe membrane eritrocitară;
- fixate pe proteine serice (carriers);
- unele sunt hidrolizate – formează coloizi;
Distribuţia şi eliminarea
 uniform, nespecific – în diferite organe sau
ţesuturi;
 după tropismul toxicului, preferenţial – în
anumite structuri: ficat, os, ţes. gras sau ţes.
nervos;
 Eliminarea: principal = renal, intestinal, respir.
- secundar = salivă, fanere, sudoare,
lapte matern, placentă;
Biotransformarea (metabolizarea)
 se face în ficat, rinichi, plămân, splină, piele;
 două etape:
 metab. propriu-zisă ; r. oxidare, reducere,
hidroliză compus activ sau inactiv
(netoxic, toxicitate egală, mai toxic =
sinteză letală);
 faza de conjugare: cu sulf, glutation, ac.
glucuronic;
MECANISME PATOGENETICE
1. Mecanisme iritative: iritaţii mecanice sau
chimice care antrenează reacţii neurogene cu
efecte spastice sau hipersecretorii;
2. Mecanisme neuro-endocrine; insuficienţe
glandulare la solvenţi organici;
MECANISME PATOGENETICE
3. Reacţii imunologice –de tip I - astm br, rinite;
- tip III (Ag-Ac) – astm bronşic;

4. Mec. cu formare de radicali liberi: compu şi


chimici deosebit de instabili, inductori ai
lipoperoxidării la nivelul membranelor
celulare şi inhibitori enzimatici(EPT, fibroze
chimice).
MECANISME PATOGENETICE
5. mec. enzimatice – inhibiţie enzimatică
reversibilă sau ireversibilă( metale grele);
6. Interferenţe ale toxicului cu ciclul respirator:
- hipoxemie hipoxică(înlocuirea O2);
- afectarea cap. de transport (blocarea Hb) ;
- bloc alveolo-capilar (EPA la oxizi de azot) ;
- blocarea respiraţiei celulare (CN-).
MECANISME PATOGENETICE
7. Interferenţe cu sistemul dopaminergic (intox.
Mn, C2S).

8. Efect mutagen prin interferenţe între


metabolitul critic al unei noxe cu acizii
nucleici (crom, arsen, policlorura de vinil,
benzen etc)
Aprecierea expunerii la toxice
 Parametrii de expunere externă = det. toxicului
în atmosfera locului de muncă;

 Parametrii de expunere internă = det. toxicului


şi/sau a metabolitului său direct în diferite
medii biologice;

 Indicatori de răspuns biologic = efectele


acţiunii toxicului
Intoxicaţia profesională cu PLUMB
 Saturnismul cronic profesional este una dintre
cele mai vechi boli profesionale descrise de
Hipocrate în sec. II î.e.n;

 metal alb-argintiu, moale, maleabil, ductil,


absoarbe radiaţia ionizantă;
Locuri de muncă cu risc
 metalurgia neferoasă
 fabricarea de acumulatori
 fabricarea vopselelor pe bază de Pb
 tipografii
 industria sticlei, glazuri ceramice
 tăierea cu aparatul de sudură
 fabricarea explozibililor (azida de Pb)
 tratarea benzinelor – tetraetil de Pb
Toxicocinetică
 Pătrunde – respirator – vapori
– digestiv – mâini murdare, alimente, fumat
– cutanat – stearaţi, naftenaţi
 Circulă – legat de LP de membrană
 Distribuţie – iniţial în ficat, splină, rinichi
– secundar în os (travee spongioase,
compactă)
 Eliminare – renală, digestivă, fanere, placentă, laptele
matern.
Mecanisme de acţiune
 Blocant enzimatic prin fixare pe grupările SH-
sau prin competiţie cu alţi ioni metalici (Cu,
Zn);
ex. – enzimele implicate în sinteza hemului

 Hemolitic
 Vasospastic
Biosinteza hemului
Succinil CoA + glicocol

Acidul delta amino levulinic


dehidraza ac. Δ amino levulinic

Porfobilinogen

Uroporfirinogen

Coproporfirinogen

Protoporfirina IX

Fe2+ Hemsintetaza

HEM + Globină = hemoglobină


Tablou clinic
 sindr. asteno – vegetativ: apare precoce, este nespecific,
astenie, fatigabilitate, tulburări de somn, de memorie etc.

 sindr. digestiv cronic : s. dispeptic nesistematizat,


- inapatenţă, meteorism, saţietate precoce,
jenă dureroasă abdominală,
- constipaţie
- lizereu gingival Burton – cenuşiu
- comp. organici – hepatotoxici: hepatocitoliză şi
hepatopriv
 sindr. digestiv acut = colica saturnină
- durere puternică în zona periombilicală
- cu caracter ondulant
- cedează la presiune manuală
- NU se însoţeşte de apărare musculară
- se însoţeşte de constipaţie
- halenă fetidă
- anorexie, vărsături
- bradicardie ± creşteri ale TA
 sindr. neurologic
 central = encefalopatia saturnină:
acută – tranzitorie datorată spasmelor
vasculare cerebrale cu amauroză,
afazie, surditate;
propriu-zisă: cefalee intensă,
dezorientare temporo-spaţială, tulburări
vizuale, delir, convulsii, comă, exit.
 Sechele: hemi şi monoplegii, atingeri de nn
cranieni, deficit intelectual, exagerare de
ROT, modificări ale FO
 sindr. neurologic
 periferic = neuropatia saturnină:
- este motorie;
- scăderea vitezei de conducere în nervii
median, radial, cubital şi peronier;
- slăbiciune musculară la nivelul mâinii;
- paralizie a extensorilor mâinii ( de tip
Aran – Duchenne)
 sindr. pseudoreumatismal: dureri musculo-
articulare neinfluenţate de modificările
meteorologice, fără modificări pe radiografia
osoasă, care nu cedează la medicaţia AINS;

 sindr. anemic:
- paloare, ameţeli, tahicardie, hipotensiune
- constricţie arteriolară cianoză
- hemoliză subicter
Stadializare
 I intoxicaţie incipientă – simptome reversibile
 II intoxicaţie francă – colică, encefalopatie,
polineuropatie
 III sechele:- renale (fibroză interstiţială cu
scleroză glomerulară)
- HTA (vasospasm, activarea CA şi a
sistemului renină-angiotensină)
- teratogen, scade fecunditatea, mutagen.
Examinări de laborator
 Pb sanguin = 40 μg%
 Pb urinar = 150 μg/gr. creatinină
 δALA urinar = 10 mg/l
 coproporfirine urinare = 300 μg/l
 ex. hematologic : anemie hipocromă,
reticulocitoză, hem. cu granulaţii bazofile, bil.
indirectă crescută.
Tratament
 EDTA-Na2-Ca = 1-2 fiole a 1 g/zi, 5 zile
 Penicilamina = 1-1,5 mg/zi
 Vitamina C şi din complexul B
 în colică : EDTA în perfuzie glucozată cu
Plegomazin (neuroleptic, tranchilizant);
 Nu se administrează antispastice, opiacee;
 în encefalopatie: EDTA cu anticonvulsivante
şi sedative;
Intoxicaţia profesională cu
MERCUR

 Metal lichid (şi la 00C) care vaporizează şi la


temperatura obişnuită
Locuri de muncă cu risc
 extragerea şi prelucrarea minereului
(cinabru=HgS)
 aparate de măsură şi control
 ind cloro-sodică – electroliza NaCl Cl2
 amalgame în stomatologie, antiseptic HgI2, antiluetic
HgCl2, pomezi cosmetice, săpunuri;
 ind chimică, vopsele (HgO – roşu) anticorozive;
 pirotehnie (fulminat);
 foto, oglinzi, fetru, hârtie, sticlă, pielărie, agricultură –
insecticide, pesticide.
Toxicocinetică
 pătrunde – respirator sub formă de vapori
– cutanat, digestiv

 circulă legat de SH- ale proteinelor plasmatice

 depunere – în ficat rinichi, creier


Toxicodinamică
 blocare enzimatică - MAO, SDH, ALA dehidr.

 deprimă sinteza proteică în cel. nervoasă;

 induce leziuni de membrană prin hidroliza


fosfolipidelor membranale
Intoxicaţia acută
 iritaţii respiratorii pneumonie chimică;
 fenomene digestive: stomatită ulcero -
necrotică, enterocolită;
 leziuni renale = nefroză toxică cu IR;
 cutanat – dermatite de contact;
Intoxicaţia cronică
 sindr. asteno-vegetativ;
 sindr. neuro-psihic: tremor intenţional
eretism mercurial
polinevrită senz-motorie;
 sindr. digestiv: stomatită, gastrită, lizereu
Gilbert;
 renal: tubulopatie proximală cu glomerulopatie
 dermatoze, tulb endocrine, iritaţii respiratorii.
Diagnostic pozitiv
 Anamneza profesională
 Tablou clinic - dg diferenţial al tremorului (b.
Basedow, b. Parkinson; alcoolic, AVC)
 Ex de laborator: Hg sanguin
Hg urinar
β2 microglobulina urinară
proba scrisului, a paharului etc.
Tratament
 D Penicilamina 1,5 g/zi
 EDTA 2g/zi
 Succimir (ac. DMS) 30mg/kg
 simptomatice: vit B, antiparkinsoniene,
tratarea stomatitei etc.
Intoxicaţia profesională cu
CROM
 metal alb-gri, rezistent (cromarea metalelor,
aliaje dure);
 sărurile hexavalente sunt cele mai periculoase
(bicromaţii de Na şi K);
 utilizat în ind sticlei, mat plastice, pigmenţi,
baterii electrice, tăbăcării, litografii, sinteze
organice, mat de construcţie etc.
Mecanism de acţiune
 iritant – sensibilizant pentru tegumente şi
mucoase mucoasa respiratorie, dermatite
alergice;
 necrozant pe tegumente şi mucoase;
 mutagen - cancerigen Cr6+
Intoxicaţia acută
 leziuni cutanate – arsuri gr II şi IV
 iritaţii ale muc respiratorii: strănut, rinoree,
hiperemia faringelui, crize de astm bronşic,
EPA;
 renal = necroză tubulară – albuminurie, oligurie
 ± afectare hepatică;
Intoxicaţia cronică
 leziuni cutanate = ulcere tegumentare,
dermatite iritative sau alergice la Cr 6+
 leziuni mucoase = ulceraţii de sept nazal,
rinite, conjunctivite, bronşite, astm bronşic;
 leziuni digestive = enteropatia cromică,
ulceraţii gastro-intestinale , colită cu diaree şi
constipaţie;
 cancer bronhopulmonar sau digestiv;
Tratament
 întreruperea expunerii;
 tratarea ulceraţiilor cutanate cu pomezi
cicatrizante;
 tratament simptomatic.
Intoxicaţia profesională cu
CADMIU
 metal alb, maleabil şi ductil, pigment galben
pentru vopsele, utilizat în tehnica nucleară;
 iritant al mucoasei respiratorii rinite,
bronşite, emfizem;
 toxic renal – tubulopatie proximală;
 leziuni osoase = osteoporoză cu durere la niv
oaselor bazinului (scade absorbţia intestinală a
Ca);
 efecte mutagene cancer de prostată, plămân;
Intoxicaţia profesională cu
ARSEN
 metaloid care oxidează foarte repede în mediu
umed As2O3= foarte toxică;
 intox acută: - simptome digestive, dureri
abdominale, vărsături, arsura mucoasei bucale,
diaree abundentă cu deshidratare( holera
arsenicală) cu şoc hipovolemic, CID, şoc
cardiogen;
- iritaţia căilor aeriene superioare
 Intoxicaţia cronică:
- lez cutanate: dermite, keratoze, veruci;
- tulb digestive: greţuri, vărsături, tulb. de
tranzit intestinal, colici abd, hepatită cr.
- tulb neurologice: nevrite periferice
senzitivo-motorii;
- tulb miocardice: coronarospasm,
acrocianoză, fenomene de tip Raynaud;
- tulb hematologice: anemie, leucopenie,
trombocitopenie;
- cancerigen cutanat, plămân, prostată,
vezică urinară;