Lucrare practica nr.

Rolul rinichiului in reglarea echilibrului

acido-bazic
Rolul rinichilor
• intervine in controlul c% extracelulare a H+ prin excretia de urina acida/alcalina
(titrarea incompleta a H+ cu bicarbonat eliminand prin urina H+/NaHCO₃
eliminandu-l din lichidul extracelular.
• organismul informeaza rinichiul sa elimine urina acida/alcalina, astfel:
1. in filtratul glomerular ajunge permanent o cantitate mare de bicarbonat se
indeparteaza bazele din organism,
2. in lumenul tubular se secreta in acelasi timp un numar mare de H+ de catre
celulele epiteliului tubular,
3. daca se secreta mai multi H+ decat anionii bicarbonici filtrati va fi o pierdere
neta de acizi din lichidele extracelulare,
4. daca se filtreaza mai mult bicarbonat decat H+ secretat, va fi o pierdere neta de
baze.
 Acidoza

• creste rata secretiei H+ in tubi

• scade rata de filtrare a bicarbonatului,
• excesul de H+ se combina cu sistemul tampon al
fosfatilor, NH₃ din lichidul tubular si se elimina prin
urina.
 Alcaloza

• creste filtrarea bicarbonatului si scade secretia de H+ in

tubi,
• indepartarea bicarbonatului din lichidul extracelular
scade componenta bazica a sistemului tampon al
bicarbonatului pH-ul lichidelor din organism se
deplaseaza catre domeniul acid.
Mecanismul renal de reglare a echilibrului A-B

• nu poate restabili pH-ul in cateva secunde (asa cum fac

sistemele tampon din lichidul extracelular) si nici in cateva
minute (asa cum intervine mecanismul compensator respirator),
• are nevoie de ore/zile pana cand pH-ul e readus la VN,
• desi are o perioada de latenta mai mare, este cel mai eficient in
reglarea echilibrului A-B.
Explorarea functiei renale de mentinere a
echilibrului A-B

-capacitatea rinichiului de a excreta o urina mai acida /

mai alcalinamentinerea echilibrului A-B al sangelui
(pH-ul),
-prin:
1. Testul acidifierii urinei
2. Testul alcalinizarii urinei
Testul acidifierii urinei

• dimineata, pe nemancate, se administreaza o substanta

acida (NH₄Cl) sub forma de drajeuri,
• se recolteaza urina la pranz,
• se observa pH-ul urinei scade sub 5: rinichi normal
(rinichiul este capabil sa corecteze acidoza prin cresterea
eliminarilor de acizi)
Testul alcalinizarii urinei

• se administreaza dimineata, pe nemancate, NaHCO₃,

• dupa 2 h se produce o alcalinizare a urinei pana la un
pH=8,
• tubii renali intervin in corectarea alcalozei prin cresterea
eliminarilor de bicarbonati.
 Aprecierea eficientei renale in mentinerea echilibrului
acido-bazic al sangelui
Se realizeaza prin:
• Determinarea rezervei alcaline
VN: barbati: 55 – 60 vol.CO2 %
femei: 50 -60 vol. CO2 %
copii: 46 -63 vol.CO2 %
• Masurarea pH-ului sanguin
VN: 7,30 – 7,45
Aceste determinari sunt importante deoarece rinichiul este organul prin care e
elimina acizii nevolatili
 Rezerva alcalina

- cantitatea de bicarbonat de Na din plasma, exprimata in cm de CO2 care se

degaja din 100 ml plasma la presiunea partiala a CO2 de 40 mm Hg la
temperatura corpului
- 80-90 % din CO2 din sange este reprezentat de ionul bicarbonat (HCO3-)
- c% ionului bicarbonic reprezinta indicator major in monitorizarea
echilibrului A-B
- nivelul de bicarbonat din sange ete reglat de activitatea renala
- alaturi de determinarea pH-ului sanguin, dozarea CO2 este utilizata in
diagnosticul si tratamentul afectiunilor insotite de tulburari ale echilibrului
A-B de cauza respiratorie sau metabolica
 Scaderea rezervei alcaline (RA, ECO2)

-reprezinta un indicator pentru:

• Acidoza metabolica (cum se intampla in DZ cu cetoacidoza, alcoolism, inanitie,
acidoza lactica, insuficienta renala, nefropatii obstructive, acidoza tubulara renala,
diaree acuta)
• Alcaloza respiratorie (sarcina, anxietate, hipoxemie)
 Cresterea rezervei alcaline

-reprezinta un indicator pentru:

• Alcaloza metabolica (poate aparea in varsaturi prelungite, aspiratie gastrica,
administrare de antiacide, tratament cu diuretice, diaree cronica,
hiperaldosteronism)
• Acidoza respiratorie (administrare de droguri, traumatisme cerebrale care
afecteaza centrii respiratori, astm bronsic, edem pulmonar, pneumotorax,
hidrotorax)
 Ionograma

Valorile normale ale electrolitilor in plasma

Na⁺ 110 - 180 mEq/L ; 2,5 – 7,8 mg%

K⁺ 35 – 55 mEq/l ; 1,3 – 2,0 mg%
Ca²⁺ 7 -10 mEq/l; 0,14 – 0,20 mg%
Mg²⁺ 7 - 8 mEq/l; 0,08 – 0,15 mg%
Clˉ 110 -180 mEq/l; 3,5 – 6,5 mg%
PO₄³ˉ 25 – 30 mEq/L; 1,2 - 1,5 mg%
SO₄²ˉ 20 – 30 mEq/l; 0,9 - 1,5 mg%
 Ionograma

Valorile normale ale electrolitilor urinari

Na⁺ 140 ± 5 mEq/L ; 325 ± 5 mg%

K⁺ 3,5 – 5,6 mEq/l ; 14 – 22 mg%
Ca²⁺ 2,1 -2,6 mEq/l; 4,3 – 5,25 mg%
Mg²⁺ 1,5 -2,5 mEq/l; 1,6 – 4 mg%
Clˉ 90 -110 mEq/l; 348 – 375 mg%
PO₄³ˉ 1,2 – 2,6 mEq/L; 3 -4,5 mg%
SO₄²ˉ 0,5 – 1,5 mEq/l; 1 mg%
 Termeni medicali

• Pneumotorax – cavitatea pleurala se transforma dintr-o cavitate virtuala intr-o cavitate reala prin
patrunderea aerului intre cele 2 foite pleurale (foita parietala care captuseste pe interior cavitatea toracica si
foita viscerala care acopera plamanul). Din cauza compresiunii endotoracice care apare (exercitata de aer),
pneumotoraxul este o urgenta medico-chirurgicala.
• Hidrotorax – colectare de lichid in cavitatea pleurala
• Nefropatii obstructive – afectari renale cauzate de o obstructie cronica a tractului urinar. Obstructia cailor
urinare  creste progresiv presiunea hidrostatica intraluminala  dilatarea cailor urinare in amonte de
sediul obstructiei  compresiunea si subtierea parenchimului renal distruge medulara si corticala renala
 insuficienta renala cronica