OFERTĂ DE PAȘTE ÎN

BUCOVINA
1.Prezentarea generală a zonei
Bucovina reprezintă una din zonele turistice cele mai bine conturate, cu potențial
variat și complex și cu capacități suficiente pentru asigurarea unei activități turistice
permanente. Este situată în nord-estul României, teritoriu căruia i se suprapune
județul Suceava, iar partea sa nordică se află pe teritoriul Ucrainei (regiunea Cernăuți)
1.1. Specificul zonei
- cadru natural variat, în care se impun munții cu altitudine medie, bine împăduriți,
dar și cu pajiști extinse; ei sunt străbătuți de culoare de văi largi, cu numeroase
așezări
- un patrimoniu cultural-istoric bogat, cu multe elemente de valoare internațională
(îndeosebi mănăstirile)
- existența unor centre turistice importante, cu rol polarizator pentru întreaga zonă.
1.2. Relieful
-Relieful este alcătuit din două mari unități: munții și podișul Sucevei. În prima, se
includ Obcinele Bucovinei, Rarăul și mai multe culmi din munții Stânișoarei.
-Masivul Rarău se impune prin pitorescul deosebit al peisajului creat de vârfuri
încadrate de versanți abrupți, platouri întinse cu poieni, de văile înguste
1.3. Hidrografie
Este reprezentată de:
-râurile Moldova, Moldovița, Humor, Suceava
-izvoare clorosodice puternic mineralizate
-lacuri antropice
2.1.Flora
Relieful variat şi precipitaţiile destul de abundente favorizează dezvoltarea unei
bogate vegetaţii şi faune.
Pădurile ocupă o pondere importantă, predominând cele de conifere (molid, brad, pin)
în care se mai întâlnesc şi plopul tremurător, teiul, mesteacănul, paltinul şi, mai rar,
tisa.
2.2. Fauna
Fauna, de asemenea bogată, include numeroase specii cu o valoare cinegetică ridicată.
Ursul carpatin şi cerbul carpatin populează pădurile din zonele muntoase, mistreţul şi
căpriorul pot fi întâlniţi începând din lunci şi zăvoaie până la munte, râsul, lupul,
vulpea, jderul, dihorul, etc.
2.2. Rezervații naturale
În încercarea de conservare a unor specii floristice şi faunistice, au fost create mai
multe rezervaţii naturale.
Astfel întâlnim rezervaţiile floristice (Fâneţele seculare de la Ponoare – Bosanci,
fâneţele seculare de la Frumoasa – Moara, Fâneţele montane Todirescu – Rarău,
mesteacănul pitic de la Lucina, strugurele ursului de la Benea, Moldova-Suliţa,
complexul de nuferi din Salcea), rezervaţii forestiere (Codrii seculari de la Slătioara,
Pădurea seculară Giumalău, pădurea de la Zamostea – luncă, Tinovul Mare – Poiana
Stampei), rezervaţii geologice (Cheile Moara Dracului, Stratele de la Pojorâta, Clipa
triasică de pe Pârâul Cailor – Fundu Moldovei) sau rezervaţii mixte (complexul de la
Zugreni, Călimanii).
3. Potențialul turistic antropic
Bucovina deține un număr impresionant de biserici, cu superbe fresce interioare și
exterioare, păstrate încă din timpurile medievale. Datorită unicității și valorii lor
artistice, acestea au fost adăugate la Lista cu Moșteniri Culturale Internaționale a
UNESCO, în 1993. Într-adevăr, nu există alt loc pe pământ în care se află un astfel de
grup de biserici, cu o așa de înaltă calitate a frescelor exterioare.
Mănăstirea Moldovița, ctitorie a lui Petru Rareș (1532), înconjurată de ziduri groase,
prevăzute cu cinci turnuri de apărare. Dintre toate bisericile bucovinene, picturile
exterioare de aici s-au păstrat cel mai bine.
Mănăstirea Voroneț, ridicată din porunca lui Ștefan cel Mare, în 1488. Impresionează
extraordinara pictură exterioară, realizată în timpul lui Petru Rareș, în care domină
culoarea albastru. În interior se păstrează picturi din timpul lui Ștefan cel Mare.
4. Potențialul turistic natural
Relieful calm și, totuși lipsit de monotonie, rezultat din acea îmbinare a culmilor
greoaie, prelungi cu largile culoare depresionare, punctat numai din loc in loc cu
forme mai zvelte (vârfuri, stânci, abrupturi, chei, defilee).
Cheile Lucavei alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei
a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt). Cheile Lucavei se află în partea nord-
vestică a județului Suceava, în versantul estic al Obcinelor Mestecănișului (grupă
muntoasă din Carpații Maramureșului și Bucovinei), în bazinul inferior al văii
Lucavei (afluent de dreapta al râului Moldova).
Pasul Izvor este o trecătoare de 1110 m altitudine, între Obcina Mestecăniș – aflată la
vest și Obcina Feredeului – aflată la est, legând văile Sucevei.Trecătoarea unește
comunele Izvoarele Sucevei și Moldova-Sulița, asigurând comunicarea dintre zona
Putilei (Ucraina) și Depresiunea Câmpulung.
Pasul Curmătura Boului (numit și Pasul Trei Movile), este o trecătoare situată
în Carpații Orientali la 1040 m altitudine, care traversează Obcina Feredeului și
leagă valea Moldoviței de cea a Moldovei. Pasul unește comunele sucevene Vatra
Moldoviței și Sadova, respectiv orașele Câmpulung Moldovenesc și Rădăuți
5.Baza tehnico-materială
- Hotelul: reprezintă unitatea de cazare destinată în principal turismului
automobilistic.Categoriile sale de clasificare se încadrează între 1 şi 5 stele şi poate fi
de capacitate mare, mică şi mijlocie. În Bucovina sunt întâlnite hoteluri ce se
încadrează din punct de vedere al clasificării între 1 și 5 stele. În privinţa structurii,
aceaste unităţii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii
diferite de segmentare ca: tipul unităţii, categoria de confort,forma de
propietate,perioada de funcţionare, etc.
- Complexul turistic: sunt unităţi de mari dimensiuni şi specific lor este faptul că
oferă toată gama de servicii sub aceleşi adăpost:servicii de cazare, de alimentaţie, de
tratament şi de agrement. Cel mai important compex turistic din Bucovina este
Complex Turistic Bucovina (Sucevița), având 4 stele. Aceasta este înconjurată de
păduri la 3,5 km de Mănăstirea Sucevița, dispunând de atracții de agrement.
 6.Tradiții și obiceiuri
La cimitir, fiecare pune lumânări morților familiei și se roagă pentru pacea lor. Cimitirul se umple
de lumina Paștelui și parcă prinde viață. Apoi, unii se întorc la biserică, alții merg spre casă
deoarece la ora 5 dimineața urmează sfințirea coșurilor cu bucate.
Slujba de sfințire a coșurilor durează aproximativ o oră. După aghezmuirea bucatelor,  fiecărui coș i
se pune câte o punguță cu anafură. Sătenii dăruiesc câte un ou din fiecare coș, care ulterior vor fi
donate unei case de copii sau unui azil de bătrâni.
Enoriașul, ajuns acasă cu coșul sfințit, continuă ritualul Paștelui: toți membrii familiei se spală pe
față cu un ou roșu (simbolul sănătății) și cu bănuți (simbolul prosperității), mănâncă anafură,
ciocnesc ouă și servesc din bucatele sfințite.
În prima zi de Paște, bărbații/băieții udă femeile/fetele cu apă sau parfum iar a 2-a zi femeile/fetele
udă bărbații/băieții. Simbolul acestui ritual ar fi înlaturarea bolilor de piele si a bubelor. Persoana
udătoare rostește „Hristos a Înviat” iar cea udată răspunde cu „Adevărat a Înviat” și-i dăruiește
acesteia un ou.
Portul popular din Bucovina reușește să scoată în evidență simplitatea și afinitatea pentru frumos
a locuitorilor de aici. Femeile din Țara Fagilor lucrează manual costumele populare, utilizând
motive folclorice precum spicul, frunza, soarele, crucea, fiecare element în parte având o
semnificație anume, de la bogăția pământului până la credința în Dumnezeu. Motivele de pe
mâneci sunt așezate în linii înguste și diagonale, verticale sau orizontale. Mânecile iilor sunt de
regulă bogat împodobite și se termină pe o manșetă formată dintr-un galon îngust. Partea de jos
este și ea conturată cu motivul îngust de broderie, pe margine.
La încondeierea ouălor, gospodinele aleg ouă proaspete de găină şi raţă. Au şi o reţetă pentru
deosebirea ouălor proaspete de cele vechi. Le scufundă în apă. Ouăle proaspete cad la fund, cele
vechi se ridică la suprafaţă. Apoi, ouăle trebuie musai golite. În acest fel ele pot fi păstrate şi peste
100 de ani. Golirea oului mai este necesară pentru a elimina riscul ca la o spargere accidentală să
avem un miros neplăcut. Golit, oul devine mai uşor la încondeiat. De asemenea, ouăle de casă se
spală doar cu apă, dar cele din comerţ trebuie uneori degresate folosind şi puţin detergent. Tehnica
folosită este cea a împistruirii cu ceară naturală de albine, foarte complexă şi extrem de greu de
realizat sau de reprodus. Se lucrează cu ouă de găină, de raţă, de gâscă şi chiar de struţ. Culorile
folosite sunt: alb – care simbolizează viaţa, cerul, galben, care simbolizează pâinea cea de toate
zilele, roşu, înseamnând viaţa, sângele, iar negru pământul. Fiecare ou încondeiat în felul său are o
seminificaţie.
 7. Gastronomia Bucovinei
La nici o pomană a porcului nu lipsește renumitul bulz țărănesc. Este un fel de mâncare preparat
din boturi de mămăliga în care pune brânza de burduf și sunt coapte apoi pe plită. Se poate servi
cu afumături sau ouă ochiuri deasupra.

Ciorba rădăuțeană, cum ii spune și numele, este tradițională pentru zona orașului Rădăuți, dar și
pentru întreaga Bucovina. Ciorba cunoaște mici variații de la o gospodărie la alta, dar carnea de
pui, smântâna și țelina nu lipsesc din nicio rețetă.
Plăcintele poale-n brâu sunt un simbol al bucătăriei moldovenești, niște plăcinte cu brânză
atât de bune, încât se spune că te lingi pe degete când îl mănânci. De obicei, sunt
consumate la orice ocazie, nu doar la anumite sărbători sau în anumite perioade, cum e
cazul altor feluri de mâncare.
Drobul de miel – sau cighirul, cum i se mai spune în Bucovina – stă la loc de cinste
pe masa pregatită în Sambăta Mare, înainte de Paști. Se servește de obicei cald, lângă
salate sau garnituri, dar la fel de bine poate fi servit și rece, ca aperitiv.
8. Servicii turistice de bază și suplimentare