METODOLOGIA CERCETĂRII

ŞTIINŢIFICE MEDICALE
INTRODUCERE
 medicul curant are două alternative
◦ de a utiliza metode depășite sau a se baza strict pe
experiența individuală sau
◦ aplicarea unor intervenții noi documentate științific.

 Se simte nevoia de aliniere la metodele practice recente,

înlocuirea practicării metodelor vechi cu metode noi.

 Noua paradigmă rezidă în integrarea în practica cotidiană a

medicului de medicină generală și a medicului specialist a
rezultatelor obținute printr-o cercetare științifică.

 Sunt necesare a fi introduse în domeniul public al medicinei

noțiunile de raționament cauzal, curativ sau prevențional
documentate de studii epidemiologice descriptive, dar mai ales
analitice
INTRODUCERE
 Medicina este o știință, ca urmare are nevoie de rigoare, ori medicina ”
bazată pe evidențe” aduce tocmai mesajul rigorii științifice.

 Învățământul medical are rolul de a pregăti studenții și în domeniul

medicinei ”bazată pe dovezi”, de a iniția în cercetarea științifică și în
acest sens vor trebui prezentate studenților
 bazele metodologice ale cercetării științifice;

 tipurile de studii epidemiologice folosite în cercetarea medicală,

finalitatea lor,
 posibilitățile de aplicare a rezultatelor relevante în diverse domenii
medicale.
OBIECTIVE
 cum să se caute literatura de specialitate

 cum să se facă lectura critică a articolelor cu teme medicale

 cum să se sintetizeze rezultatele studiilor

 cum se planifica și se conduce o cercetare științifică proprie

 cum se întocmeste o lucrare științifică, respectiv care este

structura acesteia

 cum se face prezentarea unei lucrări științifice

 care sunt condițiile de publicare ale unui articol medical

MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI
 Pierre Loise bazat pe observația directă a bolnavilor cu
holeră a respins teoria venesecției ca metodă de tratament
în această boală

 Definitie - utilizarea conștientă și judicioasă a celor mai

recente și mai bune evidențe în luarea unor decizii privind
practica medicală. Evidențele sunt aduse la zi atât prin
cercetări primare cât și secundare.

 Termenul de medicină ” bazată de dovezi ”(evidențe) a fost

introdus abia în 1991 de un grup de cercetători din
Canada, care și-au propus îmbunătățirea practicii medicale
prin includerea rezultatelor verificate prin cercetări
științifice (utilizarea exclusiv a experienței medicale a
practicianului ar putea fi supusă unor erori individuale).
 Logistica medicinii bazată pe dovezi
 Nivelul organizatoric. 1979 Archie Cochrane critica societatea medicală
pentru lipsa unei modalități prin care să se pună la dispoziția medicilor
rezultatele cercetărilor recente. Au luat naștere în acest sens, o serie de
organizații :
- Colaborarea Cochrane are scopul de a crea și de a aduce la zi sinteze sistematice cu
ultimele actualități din diverse domenii medicale. Această organizație este constituită
dintr-un grup metodologic care creează metodologii și îndrumă îmbunătățirea validității și
preciziei sintezelor sistematice
- Colaborarea AGREE este organizație internațională care se ocupă cu implementarea
ghidurilor de practică medicală
 Nivelul tehnologic și financiar este asigurat din granturi de cercetare,
cheltuielile - crearea și menținerea la zi a evidențelor primare și
secundare, implementarea și administrarea bazelor de date, accesul la
bazele de date, instruirea personalului etc.
 Resursele umane - specialiști în domeniu care au rolul de a elabora
evidențele medicale; informaticieni; persoane cu rol în dezvoltarea de
politici sanitare (normative și legislative); medicii practicieni, care
integrează evidențele valide în practica curentă, alături de experiența
individuală.
CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ MEDICALĂ
 utila pentru - a depista corelaţiile dintre starea de
sănătate sau de boală şi factorii de risc, de a evalua
mecanismele prin care ei acţionează, de a găsi
remediile medicamentoase sau profilactice,
 Un proiect de cercetare pe baza căruia se va

desfășura un studiu clinicoepidemiologic îşi găseşte

originea în:
 curiozitatea cercetătorului pentru o problemă medicală;
 încercarea de a descrie unele inadvertenţe existente între
ceea ce se observă şi ceea ce ar trebui să fie în practica
medicală;
 calităţile de observator şi experienţa profesională a
cercetătorului;
 abilitatea cercetătorului de a găsi cele mai eficiente metode
de rezolvare a problemelor ivite.
Scopul
 De a da un răspuns întrebărilor cu privire la
 Cauzalitatea
 Istoria naturală a unei boli
 Prognosticul
 Tratamentul
 Prevenţia

 Exprimă în general rezultatul final aşteptat

 Justificarea rezultatului – inexistenta datelor

privitoare la problema in studiu
Calităţile unui studiu clinic
 Pertinent – cu repercusiuni viitoare

 Nou – să aducă informaţii noi

 Fezabil

 Să respecte etica medicală – inocuitatea

cercetării, respectul persoanelor incluse în
studiu, principiul dreptăţii
Etapele unui studiu de cercetare

1. Pregătirea studiului
2. Elaborarea protocolului
3. Culegerea informaţiilor (datelor)
4. Prelucrarea datelor
5. Analiza şi interpretarea rezultatelor
6. Prezentarea rezultatelor
7. Redactarea studiului
1. Pregătirea studiului de cercetare - etape

I. Documentarea bibliografică

II. Definirea fenomenului

III. Formularea temei de cercetare

IV. Aspecte manageriale

I. Documentarea bibliografică 3 etape
 Cercetarea bibliografica propriu zisa -
primara, secundara, tertiara

 Lectura critica (evaluarea publicatiilor) –

obiectiv, tip studiu, factori stdiati, alegerea
esantionului, rezultate

 Combinarea datelor din mai multe studii

(metaanaliza)
Iniţierea unui proiect de cercetare

Fixarea
TEMEI DE
CERCETAT

Desfăşurarea
STUDIULUI BIBLIOGRAFIC
 CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ DE SPECIALITATE
1. DEFINIREA şi DELIMITAREA netă a SUBIECTULUI

2. LISTA DE CUVINTE-CHEIE introduse de referinţele bibliografice

3. Listarea documentelor de cercetat (eventual)

4. Consultarea cărţilor de referinţă, tratate de specialitate din

domeniul de interes (LITERATURA SECUNDARĂ DE SPECIALITATE)

5. Consultarea indexurilor de reviste, colecţiilor de sumare,

abstracte (LITERATURA TERŢIARĂ DE SPECIALITATE)

6. Consultarea articolelor ştiinţifice de specialitate, teze de licenţă,

doctorat, docenţă, dizertaţii (LITERATURA PRIMARĂ DE
SPECIALITATE)
8. REDACTAREA de FIŞE BIBLIOGRAFICE (clasic, electronic -
propria bază de date)

9. Introducerea referinţelor bibliografice în textul propriu-zis.

Etape - reciproc întrepătrunse

- nu obligatoriu succesive
 2 3
1 LITERATURA
LITERATURA LITERATURA
TERŢIARĂ PRIMARĂ
SECUNDARĂ DE SPECIALITATE
DE SPECIALITATE DE SPECIALITATE

Cărţi de referinţă Indexuri de reviste Articole ştiinţifice

Tratate de specialitate Colecţii de sumare Brevete, invenţii
Monografii Abstracte Teze
CERCETAREA BIBLIOGRAFICĂ
ON-LINE

Cum se construieşte un concept de cercetat?

Identificarea cuvintelor-cheie & concepte principale

Listarea sinonimelor fiecărui concept

Gândirea unor termeni “de graniţă”

pentru o mai bună perspectivă asupra
conceptului căutat
RELEVANŢA CĂUTĂRII

 Măsura în care site-urile prezentate sunt

semnificative pentru conceptul căutat.

 The Three “C’s” of Information

1. Content (conţinut)
2. Credibility (credibilitate)
3. Currency (valoare, valabilitate, circulaţie)
RELEVANŢA CĂUTĂRII

1. Conţinut - Content: the Three “R’s”

◦ Research reports (current studies)
◦ Review articles and monographs
◦ Reference material
 Data
 Statistics
 Methodology
 Tools
RELEVANŢA CĂUTĂRII

2. Credibilitate – Credibility: Hierarchy

 Peer-reviewed (recenzate atent)

 Periodice în plus ierarhizate, analizate cu profesionalism,
citate (factor impact ISI, semi-viaţa de citare, half-life
citation, etc.)
 Publicaţii academice ( .edu)
 Agenţii guvernamentale ( .gov)
 Publicaţii recunoscute
RELEVANŢA CĂUTĂRII

 Resursele Internetului

Este suficient şi relevant pentru domeniul de

interes şi satisface nevoile de cercetare
bibliografică?
Cercetare web de generaţia a doua

 Google.com  Brainboost.com
 AllTheWeb.com  SurfWax.com (multisursă
 Ask.com federalizată)
 Instrumente de căutare,
 Vivisimo productive, raţionale.
◦ Clusty
 Formularea conceptului de
◦ Ierarhizare, grupare
căutat
◦ Descoperie de site-uri specifice
(www.visualthesaurus.com)
 Search Allinone
MetaSearch
◦ www.searchallinone.com  
Cercetare web de generaţia a doua

1. Căutare avansată (Advanced search)

 Limitare arie la un tip de document: …. filetype.doc (
.jpeg, .mpg, .ppt sau portable data file (.pdf)
 Limitare la regiuni geografice, tări (.ro, .uk, .es, etc.)
domenii, instituţii.
 Opţiunea “cited by” – expert de căutare avansată.
2. Utilizarea propriului website, pagini, sau a adresei
de poştă electronică
 Abonamente virtuale la periodice (table de materii)
(ScienceDirect.com - Activate Alert)
 Angajarea de discuţii de grup
Abstracts - Indexes

Biomedical & Life Sciences

Reference Databases in Digital Resources:

BIOSIS Previews
Web of Science – Science Citation Index Expanded
SciFinder Scholar
PubMed
Micromedex Healthcare Series
Zoological Record
Encyclopedia of Life Sciences

Standalone CD-ROMs in Science Library:

CAB Abstracts
Focus on Genetics
Essential Cell Biology 2
 Science Citation Index Expanded

 Bază de data multidisciplinară pentru articole ştiinţifice

 Căutare a articolelor care citează un autor sau lucrare

 Din 1988 până în prezent (1980 -1987 disponibil pe CD-ROM la

Science Information Desk)

 Adus la zi (updatat săptămânal)

 BIOSIS Previews
 Cea mai importantă bază de date în Life Sciences and Biomedical Research

 Include domenii clasice de biologie (botanică, zoologie şi microbiologie), dar şi

arii relaţionate ca ştiinţă a plantelor, animalelor, agricultură, farmacologie şi
ecologie

 Domenii interdisplinare (biochimie, bifizică, bioinginerie)

 Din 1985 până în prezent

 Updatată săptămânal
 Modules : LSM4231 Structural Biology
LSM4232 Advanced Cell Biology
LSM4241 Functional Genomics
LSM4251 Plant Growth and Development
LSM3253 Plant Physiology
 SciFinder Scholar
 Cea mai largă actualizată bază de date, colecţie de informaţii de
chimie, biochimie, agricultură şi ştiinţe biomedicale.

 Cuprinde articole ştiinţifice, patente de invenţii, cărţi, rapoarte

tehnice s.a.m.d.

 Updatată zilnic, conţinând înregistrări din 1907

 Module : LSM3231 Protein Structure and Function

CM1121 Basic Organic Chemistry
LSM4233 Chemical Biology
LSM4242 Protein Engineering
PubMed
 Liderul băncilor de date produse de către National Library of Medicine

 Acoperă domenii precum medicina, nursing, stomatologie, medicină

veterinară, sistemul de ocrotire a sănătăţii, ţinţe preclinice.

 Free site
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/

 Module: LSM3212 Human Physiology

LSM4223 Medical Microbiology
LSM3222 Human Genetics & Infectious Diseases
LSM4224 Free Radicals and Antioxidant Biology
LSM4213 Neurobiology
LSM4243 Tumour Biology, etc
 Micromedex Healthcare Series

 Asigură accesul la DRUGDEX System şi MARTINDALE

 DRUGDEX – furnizează informaţie extinsă asupra medicamentelor şi a

substanţelor auxiliare, pusă la dispoziţie de marile centre de cercetări
asupra substanţelor medicamentoase şi de farmacologie din lume.

 MARTINDALE – conţine informaţii asupra medicamentelor în faza de

utilizare clinică, produse din plante, excipienţi farmaceutici, vaccinuri,
radiofarmaceutice, substanţe toxice, droguri, pesticide, s.a.m.d.

 Module : LSM4211 Toxicology

LSM4212 Pharmacogenetics & Drug Responses
LSM4221 Drug Discovery & Clinical Trials
Scholarly Web Searching
Scirus
(Free site)

 Cel mai cuprinzător motor de căutare de pe Internet,

pentru domeniul ştiinţific

 Baze de referinţe ştiinţifice, educative academice,

tehnice, medicale

 URL : http://www.scirus.com/
Scholarly Web Searching
Google Scholar
(Free site)

 Furnizeză informaţie educativ- ştiinţifică, pe Web.

 Include lucrări recenzate, teze, cărţi, abstracte şi

rapoarte tehnice de la editori academici, societăţi
profesionale şi universităţi

 URL: http://scholar.google.com/
Cercetări curente

 Bănci de date multidisciplinare pentru

căutarea cercetărilor ştiinţifice currente,
ultime
 Current Contents
 ArticleFirst
 PapersFirst
 Essential Science Indicators
 Lexis-Nexis (conferinţe, programe ştiinţifice)
 Proquest Dissertations and Theses
Resurse ştiinţifice medicale
 Baze de date şi Web Site-uri
◦ MedlinePlus (http://medlineplus.gov/) de la
National Library of Medicine şi National Institutes of
Health
◦ Ebsco Clinical Pharmacology, Masterfile
◦ Gale Health and Wellness Resource Center, Health
Reference Center Academic
Resurse Biomedicale
 Academic Search Premier (Ebsco)
 CAB Abstracts (Ovid)
 CINAHL (Ovid)
 Cochrane Library
 CSA Biological
 Health Reference Center Academic
 Medline (Ovid) & PubMed (NLM)
Teze şi Dizertaţii

 ProQuest Dissertations - Theses

◦ Teze de nivel doctoral, multe full-text online
◦ Ordonate cu serviciul deliverEdocs (după
prealabilă înscriere)
Reviste, articole ştiinţifice în domeniu

 Cercetare - operatorii logici tip Boolean

 Cercetare Ulrich’s Periodical Database
 Căutarea în cele mai importante bănci de date
pentru a vedea care deţin cele mai multe din aria
de interes
 Evaluarea periodicelor Journal Citation Reports
 Restricţionarea prin “ …cited by”
 Articole citate de trei ori sunt considerate de
importanţă aparte !!!.
Cercetarea unei singure baze de date
poate fi insuficientă.
Continuaţi cercetarea bibliografică şi
în alte baze de date, relevante,
pentru a avea o privire de ansamblu,
o perspectivă mai largă asupra
subiectului investigat.
Pregătirea studiului de cercetare - etape

I. Documentarea bibliografică

II. Definirea fenomenului

III. Formularea temei de cercetare

IV. Aspecte manageriale

II. Definirea fenomenului
 Documentarea si selectarea studiilor valide

 Formularea ipotezei stiintifice

◦ Caracteristicile unor bune ipoteze de lucru:
 Reprezintă afirmaţii asupra legăturii dintre două sau mai
multe variabile (factori, categorii)
 Conţin informaţii asupra etapei de testare (experimentare)
◦ Baza : experienţe anterioare sau observaţii.

 Motivarea organizarii studiului

FORMULAREA DE IPOTEZE

Ip o te z a d e lu c r u

I d e e a s u p r a s o l u t i o n a r i i p r o b le m e i

C u n o s tin te A n te r io a r e C e r c e t a r i P r e li m i n a r i i S t u d iu B i b li o g r a f ic
FORMULAREA DE IPOTEZE . TIPURI DE IPOTEZE

 NON-Direcţionale
 “La sfârşitul primului an de studiu, va exista o diferenţă din punct de
vedere a pregătirii ştiinţifice între doctoranzii care urmează programul de
studii aprofundate doctorale şi doctoranzii care nu au urmat acest
program”.
 Direcţionale
 “La sfârşitul primului an de studiu, doctoranzii care urmează programul
de studii aprofundate doctorale vor fi mai pregătiţi din punct de vedere
ştiinţific faţă de doctoranzii care nu au urmat acest program”.
 Ipoteze de nul
 “La sfârşitul primului an de studiu, nu va exista o diferenţă din punct de
vedere a pregătirii ştiinţifice ….”.

 De tip chestiuni/întrebări de cercetat

 “Vor fi mai pregătiţi din punct de vedere ştiinţific doctoranzii care
urmează programul de studii aprofundate doctorale faţă de doctoranzii
care nu au urmat acest program ?? ”.
Pregătirea studiului de cercetare - etape

I. Documentarea bibliografică

II. Definirea fenomenului

III. Formularea temei de cercetare

IV. Aspecte manageriale

III. Formularea temei de cercetare
 Clasificarea obiectivelor:

◦ Obiectivul major (fenomen de sănătate, procedeu

diagnostic, terapeutic sau profilactic ce rezultate se
doreşte a se obţine, aria de interes a rezultatelor)

◦ Obiectivele secundare (alte fenomene biologice)

Tipuri de obiective
 Prognostice:
 Evenimente ce survin pe parcursul istoriei naturale a unei boli

 Etiologice
 Demonstrarea relaţiei cauză - efect

 De apreciere a performanţelor unui test

 De apreciere a impactului unei intervenţii:
terapeutică, de depistare a unei boli, de prevenţie
a îmbolnăvirilor, de educaţie pentru sănătate
Alegerea tipului de studiu

 Descriptiv

 Analitic

◦ Observaţional

◦ Experimental – de intervenţie
IV. Aspecte manageriale
 Justificarea bugetului – estimarea sumei si a
timpului necesar elaborarii studiului

 Defalcarea bugetului pe necesitati:

◦ Achizitii aparatura, reactivi, consumabile
◦ Personal – plata muncii depuse, cheltuieli deplasari
documentare

 Aspectele manageriale precizate clar in

protocolul studiului
Etapele unui studiu
 Pregătirea studiului
 Elaborarea proiectului
 Culegerea informaţiilor
 Prelucrarea datelor
 Analiza, interpretarea şi prezentare rezultatelor
 Redactarea studiului
Elaborarea proiectului
Definirea protocolului de cercetare –
importanta pentru cercetatori, comisia de
etica, finantatori.

 Titlul
 Sumarul
 Prezentarea proiectului
 Normele deontologice de cercetare
 Diseminarea şi valorificare rezultatelor
 Perspective de continuare a cercetării
 Anexe
Elaborarea proiectului
 Prezentarea proiectului include urmatoarele fisiere:

◦ Resursele umane (membrii echipei, afilierea acestora)

◦ Relevanţa temei pentru dezvoltarea cunoasterii in domeniu
◦ Stadiul actual al cunoaşterii si bibliografia aferenta
◦ Justificarea studiului
◦ Gradul de originalitate
◦ Enunţarea obiectivelor si ipoteza de lucru
◦ Metodologia folosită
Elaborarea proiectului
 Metodologia folosită
◦ Factorul / factorii studiaţi

◦ Criteriile de raţionament

◦ Tipul de studiu folosit

◦ Subiecţii (criterii de includere, eşantion, eşantionaj)

◦ Metode de culegere şi prelucrare a datelor

◦ Planificarea activităţilor

◦ Structura bugetului

◦ Modalitati de valorificare a rezultatelor

◦ Legături cu alte proiecte

Elaborarea proiectului
 Structura bugetului

 Sunt eligibile următoarele categorii de

cheltuieli de:
◦ Capital
◦ Personal
◦ Informare
◦ Mobilităţi
◦ Materiale consumabile
◦ Valorificare a rezultatelor
◦ Indirecte - regie
Elaborarea proiectului
 Anexe
 Curriculum vitae al investigatorului principal şi
ale co-investigatorilor
 Calendarul activităţilor
 Avizul Comisiei de Etică
 Documente speciale
 Consimţământul informat
Elaborarea proiectului
 Înainte de implementare, proiectul va fi verificat pentru:
◦ Eligibilitate
◦ Calitate
◦ Pertinenţă

 Verificarea se face de către experţi care acordă

calificative pe baza cărora se obţine şi şi susţinerea
financiară
Etapele unui studiu
 Pregătirea studiului
 Elaborarea proiectului

 Culegerea informaţiilor
 Prelucrarea datelor
 Analiza, interpretarea şi prezentare

rezultatelor
 Redactarea studiului
Culegerea informaţiilor
 Stabilirea populaţiei ţintă
 Alegerea eşantionului de studiu
 Reprezentativitate
 Comparabilitate
 Talia
 Tipul de eşantion
 Modul de eşantionare
 Criteriul de includere şi excludere a subiecţilor care fac
obiectul studiului
 Probleme legate de abandon (pierderi pe parcurs)
Culegerea informaţiilor
 Instrumente necesare culegerii
 Definirea variabilelor
 Cantitative (continuu, discontinuu)
 Calitative (nominale, nominale-ordonate, dihotomiale)
 De supravieţuire
 Stabilirea scalelor de măsură pentru variabilele
implicate în studiu
 Particularizarea culegerii
 Pe eşantion reprezentativ
 Pe studiu caz/control
 Pe studiu expus/neexpus
Culegerea informaţiilor
 Tipul de abordare
◦ Analiza documentelor preexistente
◦ Întrebări
 Interviu
 Chestionar
◦ Observaţia
 Simplă
 Participativă
◦ Controlul variabilelor: metode de măsurare şi
clasificare
 Comprehensibile
 Comparabile – standardizate
 Reproductibile
Culegerea informaţiilor
 Modalităţi de culegere, în funcţie de:
◦ Populaţia cuprinsă în studiu
 Exhaustivă
 Pe eşantioane
◦ Durată
 Transversală
 Longitudinală
Culegerea informaţiilor
 Testarea instrumentelor de culegere a datelor
◦ Anchetă pilot
◦ Reproductibilitatea
◦ Validitatea
◦ Calitatea
 Asigurarea calităţii
 Controlul calităţii
Etapele unui studiu
 Pregătirea studiului
 Elaborarea proiectului
 Culegerea informaţiilor

 Prelucrarea datelor
 Analiza, interpretarea şi prezentare

rezultatelor
 Redactarea studiului
Prelucrarea datelor
◦ Analiza statistică
 Statistica descriptivă
 Statistica analitică
◦ Cuantificarea unor parametrii
 Prevalenţa
 Riscul relativ
 Raportul cotelor
 Riscul atribuibil
◦ Cost eficienţă
◦ Cost beneficiu
◦ Meta-analiza
Etapele unui studiu
 Pregătirea studiului
 Elaborarea proiectului
 Culegerea informaţiilor
 Prelucrarea datelor

 Analiza, interpretarea şi prezentare

rezultatelor
 Redactarea studiului
Analiza şi interpretarea datelor
 Primele rezultate, analiză care permite să se
constate dacă datele sunt corecte, dacă
procedeele statistice sunt adecvate
 Rezultate finale, analiză care trebuie să

răspundă la întrebările:
◦ Ipoteza a fost respinsă sau confirmată?
◦ A fost suficientă analiza numerică?
◦ Care este semnificaţia rezultatelor?
Analiza pe rezultate finale
 Dacă a fost respectată calitatea rezultatelor?
 Dacă a fost respectată validitatea internă a

rezultatelor?
 Dacă rezultatele pe eşantion se pot

extrapola populaţiei ţintă? (validitate

externă)
 Dacă sunt erori?
 Care sunt modalităţile de control a factorilor

de eroare?
Prezentarea rezultatelor
 Pe baza parametrilor statistici
 Permite raportarea rezultatelor la alte studii
 Reproductibilitatea rezultatelor
 Realizarea grafică (grafice, histograme,

tabele, etc.)
Etapele unui studiu
 Pregătirea studiului
 Elaborarea proiectului
 Culegerea informaţiilor
 Prelucrarea datelor
 Analiza, interpretarea şi prezentare

rezultatelor
 Redactarea studiului
Redactarea studiului
 Componenetele unui articol:
◦ Titlul
◦ Numele şi prenumele autorilor
◦ Rezumat, cuvinte cheie
Redactarea studiului
 Părţi structurale (tip IMRAD) :
◦ Introducere
◦ Material şi metodă
◦ Rezultate (iconografia)
◦ And
◦ Discuţii
 La acestea se mai adaugă:
◦ Concluzii
◦ Bibliografie
Elementele esenţiale ale referinţelor
 Pentru articole se vor menţiona: numele autorilor şi
iniţialele prenumelui în majuscule contigue, între
autori se pune virgulă iar după ultimul autor pe
pune punct. Dacă sunt mai mulţi autori se vor
menţiona în general trei după care se pune et al.
Urmează titlul articolului în limba de origine urmat
de punct, apoi numele jurnalului folosindu-se
prescurtările internaţionale (din Index Medicus) fiind
urmat fără punct de anul apariţiei, punct şi virgulă,
apoi numărul volumului urmat de două puncte şi
numărul primei şi ultimei pagini separate printr-o
linioară. Dacă referinţa provine dintr-un supliment
după numărul volumului se adaugă suppl
Elementele esenţiale ale referinţelor
 pentru cărţi: numele şi prenumele autorilor, titlul
cărţii, numărul ediţiei începând cu a 2-a, oraşul şi
numele editurii, anul editării şi paginile
 pentru capitole din cărţi: autorul sau autorii
capitolului (numele şi iniţiala prenumelui) urmate
de punct, apoi titlul capitolului urmat de punct,
apoi meţiunea „În:” urmată de două puncte, se vor
menţiona apoi numele şi iniţiala prenumelui
redactorilor cărţii, urmate de ed sau eds şi punct.
Este trecut apoi titlul cărţii în întregime şi în limba
originală, urmat de punct. Se mai precizează oraşul
de apariţie, numele editurii şi anul editării
Elementele esenţiale ale referinţelor
 pentru lucrări comunicate cu rezumat publicat
se vor specifica autorii, titlul comunicării,
manifestarea ştiinţifică unde s-a comunicat
lucrarea, data şi locul manifestării urmat de
pagina din volumul de rezumate.
 pentru teze de disertaţie vor fi menţionate,

numele şi prenumele, titlul tezei, urmat de

menţiune disertaţie sau teză de doctorat puse
în paranteză, oraşul, Universitatea unde s-a
susţinut teza şi anul
Citarea referinţelor în text
 Sistemul Harvard. În acest sistem citarea
autorului/autorilor în text se face cu numele
şi anul apariţiei lucrării puse în paranteză iar
în lista bibliografică de la sfârşitul articolului
autorii sunt puşi în ordine alfabetică fără
număr de ordine
Citarea referinţelor în text
 Sistemul Vancouver sau sistemul numeric
secvenţial. In lucrare referinţele sunt
numerotate cu cifre arabe plasate în
paranteză, ordinea lor fiind cea a apariţiei în
text. Dacă sunt mai multe referinţe plasarea
lor în paranteză se face în ordine crescătoare
cu virgule între ele; îşi păstrează acelaşi
număr la mai multe citări. În lista de referinţe
autorii sunt menţionaţi în ordinea apariţiei în
text
Citarea referinţelor în text
 Sistemul alfabetic-numeric este un sistem
hibrid în care referinţele numerotate cu cifre
arabe şi puse în paranteză sunt introduse în
text în ordinea apariţiei lor, în lista
bibliografică lucrările sunt puse în ordinea
alfabetică a autorilor
Prezentarea orală a unei lucrări
ştiinţifice
 Pregătirea prezentării
 Organizarea prezentării
 Stilul
 Vocea
 Aspectul fizic
 Controlul emoţiilor