MASURARI FIZIOLOGICE

SISTEMUL RESPIRATOR
 Clasificare metode
• la intervale mari de timp (zile - ani) → teste
functionale pulmonare (TFP).
– screening-ul populational in vederea depistarii bolilor respiratorii;
– ca parte a examenului periodic, in special la bolnavii respiratori
cronici;
– evaluarea modificarilor acute in evolutia unei boli respiratorii;
– urmarirea tratamentului.
• Determinari la intervale scurte sau continui →
monitorizarea pacientilor in terapie intensiva.
Modele fiziologice
 Parametrii masurabili
• 1. Direct
– Presiune
– Debit
2. Indirect
- Volum (integrala debit)
- Rezistenta (echivalent lege OHM)
- Compleanta (invers elastanta)S
1. MASURAREA PRESIUNII
– traductoare de presiune;
– presiunea intraesofagiana.
2. MASURAREA DEBITELOR DE GAZE - DEBITMETRE
– cu turbina;
– ultrasonice;
– cu convectie termica;
– de presiune diferentiala (pneumotahometre)
3. VOLUME PULMONARE
– spirometria: modificarile de volum;
– masurarea volumului pulmonar ;
– nitrogen, dilutia heliului.
4. MASURAREA CONCENTRATIEI GAZELOR
– spectroscopie de masa;
– traductori cu conductivitate termica;
– spectroscopie de absorbtie;

– spectroscopie de emisie .
5. BODY-PLETISMOGRAFIE (!) – masurarea presiunii alveolare si
avolumului pulmonar.
 MASURAREA PRESIUNII

• Standard, se exprima diferenta de presiune

hidrostatica dintre doua puncte ca suma doua
componente variabile in timp: componenta
statica si cea dinamica.
• ∆PL = (∆PL)st + (∆PL)din
• Componenta statica se defineste numai functie
de modificarile de volum din sistem.
• Componenta dinamica este functie numai de
flux, modificarile de volum si debitele lor.
 Traductoare de presiune

• traductor tip Statham cu componenta diafragmei

traductorului de acelasi ordin de marime cu compleanta
acustica a gazului .
• Presiunea diferentiala intre doua puncte ale sistemului →
traductor de presiune diferentiala cu doua camere
separate de o membrane care este conectata la un
traductor cu marci tensometrice. Fiecare camera este
conectata la un cateter.
• Raspunsul in frecventa pe ambele parti ale membranei
trebuia sa fie deasupra frecventei de interes.
• masurarea presiunii intraesofagiene → pentru
determinarea proprietatilor mecanice ale plamanului –
compleanta pulmonara statica.
• Cea mai utilizata tehnica presupune introducerea unui
cateter cu un balonas umplut cu aer.
• Esofagul, tub viscoelastic
• Semnele perturbatoare : cord /frecventa fundamentala
de 1 Hz)
• amplasarea balonului pe treimea superioara a esofagului
elimina interferenta cardiaca.
 MASURAREA DEBITELOR
• Debitmetre cu turbina
– raza de lumina→ tensiune la iesire proportionala cu fluxul
– inertia data de masa componentelor in miscare si frecarea dintre ele utilizare: in
screening-ul clinic
• Debitmetre ultrasonice
• Debitmetru cu convectie termica
– fire metalice, pelicule, matrice, termistoare;
– schimba caldura (incalzeste) functie de: debitul masic, temperatura, caldura
specifica, vascozitatea, conductivitatea termica a gazului;
– cele cu fir incalzit, compensare de temperatura
– firele 5µm diametru si 1-2m lungime
– avantaje: raspuns bun in frecventa
– dezavantaj: numai unidirectional.
• Debitmetre de presiune diferentiala
– Debitul → proportional cu diferenta de
presiune dintre doua puncte din sistem.
– ∆P→Q relatie liniara
• Tipuri debitmetre
– cu ecran
– capilare
 MASURAREA VOLUMELOR PULMONARE
ISTORIC

• Spirometria (Hutchinson 1846)

– masurarea capacitatii vitale
– fara inregistrator
– spirometru cu sac uscat
• Spirografie Volume +VEMS
• Integrarea debitului
1. MASURAREA VOLUMELOR
PULMONARE STATICE
 CV si componentele sale
CV este volumul care se elimina din plaman
intr-o expiratie maxima, ce urmeaza unui
inspir maxim. Reprezinta suma dintre:
• Volumul curent (VC);
• Volum inspirator de rezerva (VER);
• Volum expirator de rezerva (VIR).
Scaderea CV cu mai mult de 20% fata de
valoarea de referinta este considerata
patologica.
Capacitatea reziduala functionala
CRF este volumul care se gaseste in plamani la sfarsitul
unui respir normal
CRF = VR + VER
VR = CRF – VER
Se masoara prin mai multe metode
• respiratie unica a unui gaz inert Heliu
• respiratie unica in O2 100%
• dilutia heliului in circuit inchis
• spalarea azotului din amestecul gazos din plamini
• este evaluata cu cea mai mare precizie prin body-
pletismografie;
VR > 50% fata de valoarea de referinta, este considerata
stare patologica.
 PV N x Px Vx
N Fx   
RT N P V

V (t1 )T  F (t1 ) F (t 2 ) 
S L S S
V (t 2 ) 
L
L 
He
S
He
S 
FHe (t 2 )  T (t1 ) T (t 2 ) 
 F (tS
N2
2 )V (t S
2 )  T L
(t1 ) 
V (t 2 ) 
L
 L 
 FN 2 (t1 )  FN 2 (t 2 ) 
S L
T (t 2 )
2. STUDIUL PROPRIETATILOR
MECANICE ALE PLAMANILOR
 Elasticitatea pulmonara
(recul elastic pulmonar)
interactive: retea elastica, collagen,
surfactant alveolar, circulatia
capilara. Fibrele musculare netede
alterare cantitativa si calitativa;
• Curba volum presiune statica
Pst/V
inspir lent de la CRF la CPT urmata
de o inspiratie completa
• Grafic XY
- Presiune transpulmonara = diferenta
dintre presiunea alveolara si cea
pleurala masurata cu sonda
esofagiana (axa X)
- Volum pulmonar – se masoara pe
axa Y
• - Compleanta pulmonara statica (Cst) pe
panta expiratorie
l/CmH2O sau l/kPa si se raporteaza la valoarea
de referinta
Patologic: < 75% sau > 135%.
• - Presiunea inspiratorie max (Pmax) –
valoarea presiunii statice la nivelul inspirator
maxim
cm H2O sau kPa
Patologic: < 75% sau > 135%.
• Coeficientul de retractie: PImax/CPT
( cm H2O/l)
• Presiunea statica (Pst) masurata pe
panta expiratorie, la 50% CV (utilizata in
calculul rezistentei periferice);
• Compleanta pulmonara dinamica : ΔV/1
unitate ΔP in conditii de ventilatie normala
spontana.
 Rezistenta la flux
Rezistenta opusa de cai la trecerea aerului.
Presiunea necesara pentru a genera un flux de aer
egal cu o unitate, intr-o secunda.
• Cm H2O/l.s sau kPa/l·r
Determinarea simultana a presiunii dinamice si a
debitului. P
Pe portiunea liniara a : V
P depinde de debit si volumul la care este masurat.
• Rezistenta la flux a cailor aerifere se
masoara prin pletismografie – masurarea
simultana a presiunii alveolare si debitului
Valori normale: 0.5-3.0 CmH2O/ l·s
• Conductanta
• Conductanta specifica
• Rezistenta pulmonara la flux (Rp)
• in respiratie de repaus:
- presiune transpulmonara;
- volum;
- debit.
• Rp determinate de tesuturile neelastice
este neglijabila in conditii normale.
• Rezistenta periferica (Rperif)

Rperif 50% este un test pentru diagnosticul

obstructiei in caile aerice distale, in stadiul
incipient.
• Travaliul (lucrul mecanic pulmonar)
• W = P·V (putere totala consumata)
• Pe curba presiune – volum
3. DEBITE VENTILATORII
MAXIME
Expirograma fortata
• VEMS (patologic: scade peste 20%)

Debitele expiratorii medii pe expirograma

fortata
• 25-75 (VEM 25-75)
• 50-75
• Curba flux – volum (Q/V)
• debitele expiratorii maxime instantanee
• masurarea se face prin metoda pletismografica
si inregistrarea de volum.
• PERF – debitul expirator maxim instantaneu la
varf (peak expiratory flow)
• Scaderi cu mai mult de 2xDS
• VEmax50 – debit expirator maxim instantaneu
la 50% CV
• VEmax25 – debit expirator maxim instantaneu
la 25% CV
• Scaderile sindromul obstructiv distal drept
nu diferentiaza mecanismul de producere.
• Scaderea proprietatilor elastice pulmonare
sau rezistenta cailor aerice mici.
• Ventilatia maxima
• Vmax indirect = VEMSx30
• <20% fata de referinta este
considerat patologic.