Graifere Graiferele sunt organe pentru apucarea sarcinilor de diferite forme (nisip, cereale, pietriş, şpan sau alte deşeuri metalice, trunchiuri lemnoase etc). Atât apucarea cât şi eliberarea sarcinii se fac în mod automat, spre deosebire de alte organe de apucare (cârlige, traverse. etc) unde este necesară intervenţia unui operator uman. După principiul constructiv putem identifica multe variante de graifere, din care se prezintă in cele ce urmeaza. Graiferele cu un cablu
Sunt cele mai simple,
putând fi utilizate pe orice maşină de ridicat. De o traversă fixă 1 sunt fixate glisierele 2 pe care alunecă traversa mobilă 3 suspendată de cablul 4. Tot pe glisierele 2 mai alunecă traversa port- cupe 5, de care sunt articulate cupele 6. Cu ajutorul braţelor 7, la ridicarea sau coborârea traversei port-cupe 5 se produce închiderea sau deschiderea cupelor. Să presupunem că graiferul este în poziţia deschisă (ca în desen), suspendat de cablul 4 care se înfăşoară pe o tobă a unui mecanism de ridicare sau este agăţat de cârligul unei mufle. În această poziţie graiferul coboară spre materialul care trebuie transportat, până ce cupele 6 se sprijină pe respectivul material. Continuând coborârea cablului 4, traversa mobilă 3 coboară şi cârligul pârghiei 8 se agaţă de bolţul 9, solidar cu traversa port - cupe 5. Trăgând în sus de cablul 4, se aplică o forţă de tragere în sus asupra traversei 5, având ca efect închiderea cupelor 6 şi umplerea lor printr-un proces de săpare. Când cupele sunt închise, traversa 3 nu trebuie să vină în contact cu traversa 1, pentru că sub efectul tracţiunii din cablu să se poată realiza ridicarea întregului ansamblu graifer cu cupele închise sub acţiunea propriei greutăţi. Când se doreşte golirea graiferului se trage de funia 10 care, acţionând pârghia cu cârlig 8, eliberează bolţul 9 iar traversa port-cupe coboară şi cupele se deschid. Traversa 3 va veni în contact cu traversa 1 care susţine acum greutatea echipamentului. Deschiderea cupelor se poate face şi fără a trage de funia 10, dacă se foloseşte un suport (reazem) fix, amplasat corespunzător, de care macaragiul loveşte pârghia 8, în timpul cursei de urcare. În afară de avantajul că este o construcţie simplă şi se montează pe orice echipament de ridicat, graiferul cu un cablu are dezavantajul instabilităţii în timpul manevrării (se poate roti liber oricum în jurul axei verticale) Graiferul cu două cabluri Mai stabil în manevrare ca urmare a folosirii celor două cabluri T1 şi T2, graiferul cu două cabluri ., necesită două mecanisme de tragere cu tobe diferite, ceea ce complică constucţia echipamentului destinat manevrării. De traversa superioară 1 sunt articulate braţele 4 care contribuie la închiderea şi deschiderea cupelor 3, articulate la rândul lor de traversa inferioară 4. Fiecare dintre traverse este ridicătoare şi coborâtoare în mod independent cu cablurile în care apar tensiunile T1 şi T2. Din mişcarea simultană sau separată a celor două cabluri se pot realiza închiderea , deschiderea, ridicarea sau coborârea graiferului. Tensiunile T1 şi T2 vor avea valori în funcţie de manevra efectuată.