Optimizarea protecţiei în Radiologia

Dentară

Instalaţii panoramice
cu braţ cefalometric
Echipament cefalometric

 Echipamentul de radiaţii X cefalometric este un dispozitiv

cu care se fac teleradiografii ale craniului pentru
măsurători antropomorfice.
 De obicei, este combinat cu echipamentul panoramic şi
foloseşte acelaşi generator.
 Se efectuează la distanţa sursă-film de cel puţin 2m,
pentru ca fasciculul să fie cât mai paralel şi imaginea să
aibă dimensiunea cât mai apropiată de cea a craniului.
Instalaţii panoramice cu braţ
cefalometric

 Unitatea cefalometrică
 Poate fi montată, la solicitare în dreapta sau în
stânga unităţii panoramice. Suportul pentru cap al
unităţii cefalometrice se poate roti la intervale de 45
de grade în timp ce suportul de susţinere pentru nas
poate fi ajustat vertical astfel încât sa susţină corect
capul pacientului indiferent de mărimea acestuia.
Instalaţii panoramice cu braţ
cefalometric

 Imaginile laterale pot fi realizate cu lungime

întreagă (22x26 cm) sau cu lungime redusă
(22x18 cm).
 Opţional, CRANEX D CEPH poate să conţină
şi unitatea pentru expunerea oaselor mâinii.
 Investigaţia Ortopantomografică este o
metodă de radiografiere completă a dentiţiei
pacientului printr-o singură trecere.
 Metoda este folosită pe scară largă pentru
stadializarea şi diagnosticul imagistic complet
al stării dentiţiei pacientului, fiind o
investigaţie complet atraumatică pentru
pacient.
 Ortopantomografia este similară cu
realizarea unei radiografii dentare, însă
rezultatul este mult mai detaliat, având
avantajul examinării întregului arc dentar
maxilar şi mandibular într-o singură trecere/
într-o unică imagine obţinută.
Cefalometrie

 În timpul examinării pacientul va fi poziţionat

în centrul aparatului şi va trebui să "muşte"
un dispozitiv de ghidare şi fixare de unică
folosinţă, pentru păstrarea stabilă a poziţiei
de examinare.
 Aparatul va poziţiona automat braţul mobil de
lucru şi va realiza o trecere circulară de 190
O fără a atinge pacientul.
Cefalometrie

 Cu ajutorul braţului cefalometric se pot realiza

teleradiografii în format digital sau pe film.
 Permite vizualizarea în ansamblu a dentiţiei
ambelor arcade dentare şi a elementelor
maxilo-faciale înconjurătoare (sinusuri maxilare
şi articulaţii).
Cefalometrie

 O caracteristică importantă a radiografiei dentare

(intraorale) este sensibilitatea spectrală RX a filmului
dentar şi calitatea imaginii la diferite kilovoltaje.
 Creşterea kilovoltajului mult peste 70 ar avea drept
urmare un spectru nepotrivit cu sensibilitatea optimă
a filmului dentar.
 Kilovoltaje mici produc imagini cu contrast mai mare
faţă de contrastul dat de kilovoltaje mari.
Cefalometrie

 Nu există o înţelegere privind kilovoltajul

optim în radiologia dentară, în unele ţări
autorităţile recomandând valori mai mari
(SUA).
 Un kilovoltaj în jur de 60, 70 pentru
radiografia intraorală se consideră o alegere
de compromis rezonabilă între limitarea
dozei pacientului şi eficacitatea
diagnosticului.
Cefalometrie

 Spre deosebire de radiografia intraorală,

kilovoltajul este folosit ca principal mijloc de
control al expunerii pentru radiografia
panoramică.
 Astfel cele mai multe echipamente
panoramice oferă un domeniu larg de
kilovoltaje operatorului.
Cefalometrie

 Alegerea kilovoltajului este în principal

dictată de nevoia de a controla intensitatea
radiaţiei şi sensibilitatea energetică a
combinaţiei film – folie.
 Generarea de radiaţie X cu potenţial constant
este o alternativă modernă la kilovoltajul
pulsatoriu tradiţional atât pentru
echipamentele dentare intraorale cât şi
pentru cele panoramice/cefalometrice.
Cefalometrie

 O astfel de metodă de generare a radiaţiei X

produce foarte puţină radiaţie de energie
mică ceea ce are ca urmare reducerea dozei
la pielea pacientului.
 Energia medie a radiaţiei X produsă cu
potenţial constant (DC) este mai mare decât
aceea produsă cu un kilovoltaj alternativ,
pentru acelaşi potenţial de operare.
Cefalometrie

 S-a demonstrat că pentru un potenţial constant

setarea kilovoltajului 5, 8 kV mai puţin este necesară
pentru a menţine contrastul radiografic.
 Astfel valoarea de 60 kV este recomandată ca
potenţial optim de operare pentru radiografiile
intraorale. Echipamentele cu potential constant
furnizează radiaţie de calitate şi reprezintă o alegere
mai bună pentru sistemele digitale.
Cefalometria

 Cefalometria (cunoscută ca teleradiografie) produce

imagini ale întregului cap şi mult din coloana
vrtebrală cervicală. Totuşi aria de interes în
ortodonţie se opreşte la nivelul bazei craniului.
 Societatea ortodontică britanică sprijină conceptul de
reducere a dozei la cefalografia laterală prin
utilizarea de colimare cu pan de modificare, pentru a
îndepărta o parte a craniului din aria de interes de
diagnostic.
Cefalometrie

 Deşi o astfel de colimare ar reduce semnificativ

doza, producatorii de echipamente cefalometrice nu
au inclus încă aceasta formă de colimare ca
standard.
 Colimarea suplimentară în cefalografia laterală
pentru a prezenta numai mandibula şi maxilarul este
o alternativă viabilă pentru măsurarea valorilor
cefalometrice în timpul tratamentului.
Cefalometrie

 Atunci când se folosesc filtre pan profilul

ţesutului moale se regăseşte de obicei, pe
radiografia cefalometrică laterală.
 O anumită reducere a dozei se poate realiza
dacă se plasează filtrul pan între pacient şi
sursa RX şi nu între pacient şi casetă.
Alegerea receptorului de imagine

 Pentru radiografiile panoramice, cefalometrice şi alte

radiografii extraorale, trebuie să fie utilizate
combinaţiile disponibile film-folie intensificatoare,
cele mai rapide care dau rezltate de diagnostic
satisfăcătoare.
 Combinaţiile film-folie trebuie să de cel puţin 400, iar
sensibilitatea luminoasă a filmului trebuie să se
potrivească corect cu foliile intensificatoare (verde-
verde sau albastru-albastru)
Alegerea receptorului de imagine

 Introducerea combinaţiilor film-folie

intensificatoare cu pământuri rare a
demonstrat reducerea dozei în jur de 50%
pentru radiografia panoramică şi
cefalometrică.
Alegerea receptorului de imagine

 În general producătorii subliniază importanţa

utilizării combinaţiilor potrivite de filme
ortocromatice şi folii cu pământuri rare
deoarece, astfel de combinaţii transformă
mult mai eficient energia radiaţiei în lumină,
în comparaţie cu combinaţia de film
ortocromatic şi folie de wolframat de calciu.
Alegerea receptorului de imagine

 Deoarece foliile cu fosfor-pământuri rare au

fost introduse în 1972, producătorii au
încercat să dezvolte stfel de combinaţii cu
scopul de a îmbunătăţii viteza şi de a creşte
calitatea imaginii radiografice.
Receptori digitali

 Nu de mult timp au fost introduse mai multe

sisteme imagistice digitale ca alternativă la
tehnicile radiografice convenţionale.
 Imagistica digitală realizează imagini de
diagnostic de foarte bună calitate, cel puţin la
fel ca filmele radiografice convenţionale.
Receptori digitali

 În plus imaginile sunt afişate imediat pe un

monitor pe calculator şi nu mai sunt necesare
camere obscure, substanţe chimice şi maşini
de developat.
Sisteme digitale

 Pentru radiografia panoramică şi

cefalometrică sunt disponibile două tipuri de
sisteme digitale.
 Pentru sistemele CCD (dispozitiv cuplat în
sarcină) filmul convenţional este înlocuit cu
un senzor CCD vertical lung.
 Acelaşi senzor este utilizat şi în radiografia
cefalometrică unde CCD-ul este montat pe
cefalostat, în spatele capului pacientului.
Sisteme digitale

 Capul pacientului este scanat liniar cu un

fascicul RX îngust, orizontal.
 În timpul procesului de scanare, care
durează cca 15 secunde pacientul trebuie să
nu se mişte.
 Al doilea tip de sistem digital panoramic şi
cefalometric utilizează o placă PSP (plăci
fosforescente) în locul sistemului casetă –
film convenţional.
Sisteme digitale

 PSP = plăci fosforescente care constau într-o

bază de poliester acoperită cu halogenură
cristalină alcătuită din compuşi de fluorură de
bariu activaţi cu europiu.
 Când placa este iradiată energia radiaţiei X
absorbită este stocată ca imagine latentă în
cristalele de fosfor.
Sisteme digitale

 Într-un scaner cu fascicul laser îngust se

eliberează energia stocată sub formă de
lumină albastră vizibilă care este
transformată într-un semnal electronic analog
şi după aceea digitizată.
 Scanarea se realizează în cca 25 secunde şi
imaginea este afişată pe un monitor de
calculator.
Sisteme digitale

 Spre deosebire de sistemele CCD, sistemele

PSP nu necesită cordon de alimentare.
 Fiecare din aceste două sisteme are
avantaje şi dezavantaje.
 Deoarece achiziţia imaginii este mult mai
rapidă cu sistemele CCD decât cu sistemele
PSP, primul poate fi mai util când se doresc
radiografii urgente.
Sisteme digitale

 Setările expunerii la o unitate panoramică de

tip CCD cere expuneri care sunt cel puţin
egale cu acelea date de echipamentele care
folosesc combinaţii film folie.
 Deci la radiografiile panoramice şi
cefalometrice nu va exista reducerea dozei
pacientului.
Standarde de calitate în radiografia
cefalometrcă

1. Pregătirea pacientului
2. Evitarea erorilor de poziţionare
3. Acoperire anatomică corectă
4. Densitate şi contrast adecvate
5. Fără probleme cu caseta per ecran
6. Dinţii în ocluzie naturală
7. Buzele relaxate
 Niveluri de referinţă de doză (NRD)
Ţara Rezultate NRD sau nivele propuse

SUA ESD în aer 0,25 mGy

Marea Britanie Craniu AP/PA 3 mGy
Media 2,3 mGy
2,8 mGy
Craniu lateral 1,5 mGy
Media 1,2 mGy
1,6 mGy
UE 1999 Craniu Ap/PA 5 mGy
Craniu lateral 3 mGy
NRD

 Deşi la nivel european există NRD pentru

radiografii AP şi laterale ale craniului nu s-au
stabilit însă NRD-uri pentru cefalometrie.
 Datele sunt puţine aşa cum rezultă din
tabelul anterior.
Dozele efective şi riscurile apariţiei
efectelor stocastice
Risc de
Tehnici de radiografie Doza efectivă (μSv) cancer la 1
milion
locuitori
Intraorală 1 – 8,3 0,02 – 0,6
Panoramică 3,85 - 30 0,21 – 1,9
Cefalometrică laterală 2-3 0,34

CT transversal 1 – 189 (1 secţiune) 1 - 14

Scanare CT mandibulă 364 - 1202 18,2 - 88
Scanare CT maxilar 100 - 3324 8 - 242
Probleme în radiologia dentară

 Densitate şi contrast reduse.

 Înnegrire accentuată
 Neclaritate
 Suprapuneri
 Distorsiuni geometrice
 Poziţionări greşite
 Imagini secundare
 Mişcarea
Concluzii

 Obţinerea de imagini reproductibile

reprezintă un scop intrinsec al radiografiei
cefalometrice.
 Acest lucru necesită o relaţie fixă între sursă,
pacient şi receptorul de imagine.
 Este inacceptabilă efectuarea radiografiei
cefalometrice fără utilizarea cefalostatului
pentru fixarea poziţiei capului.
Bibliografie

 European guidelines on radiation protection

in dental radiology, no. 136/2004