CONSTRUCŢII

DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ
BIBLIOGRAFIE

Marusciac, D., Andreica, H.-A. – CONSTRUCŢII DIN LEMN,

U.T.C.-N., 1994

Andreica, H.-A. – Proiectarea elementelor structurale ale

construcţiilor din lemn, U.T.C.-N., 1996

Andreica, H.-A. – CONSTRUCŢII , U.T.PRES, 2002

STAS 856-71

NP 005 – Cod pentru calculul şi alcătuirea elementelor de

construcţie din lemn

NP 017 – Ghid pentru calculul la stări limită a elementelor

structurale din lemn

EUROCODE 5 – Design of Timber Structures, 1990

I. ELEMENTE DE BAZĂ 2
1. Elemente de economie forestieră

în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor

(4.300 mil. ha);
în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha);

Clasificare:
după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine  60%;
- între 150 şi 700 m  30%;
- sub 150 m  10%.
după zona de vegetaţie:
- peste 1300 m altitudine  alpină;
- între 200 şi 1300 m  forestieră;
- sub 200 m  stepă.
după ponderea speciilor:
- fag  30%;
- răşinoase  30%;
- stejar  20%;
- altele  20%.
I. ELEMENTE DE BAZĂ 3
2. Scurt istoric
în antichitate;
în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI);
în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat);
în perioada contemporană;
în România: biserica din Şurdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn

avantaje:

dezavantaje:
- rezistenţă relativă mare; - prelucrare uşoară;
- montare-demontare simplă; - coef. de dilatare termică mic;
- conductivitate termică mică; - tratat  durabilitate mare.

- anizotropia şi neomogenitatea; - sortiment limitat;

- defecte naturale; - influenţa negativă a umidităţii;

- defecte cauzate de insecte şi ciuperci; - inflamabilitatea.

I. ELEMENTE DE BAZĂ 4
4. Clasificarea construcţiilor din lemn
după durata de exploatare:
- permanente  durata > 4 ani;
- provizorii  durata < 4 ani;
- auxiliare.

după condiţiile de exploatare:

- adăpostite; - neadăpostite; - sub apă.

după destinaţie:
- civile; - industriale; - agricole;
- poduri, podeţe; - hidrotehnice; - speciale.

după sistemul constructiv:

- grinzi; - cadre; - arce;
- bolţi; - cupole.

după modul de execuţie:

- în fabrică sau atelier specializat;
- pe şantier.
I. ELEMENTE DE BAZĂ 5
5. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice
structura lemnului:

Fig. 1: Sector din trunchi. Fig. 2: Secţiune prin trunchi

I. ELEMENTE DE BAZĂ 6
secţiuni caracteristice:

Fig. 4: Secţiune radială.

Fig. 3: Structura unui trunchi (transversal). Fig. 5: Secţiune tangenţială.

I. ELEMENTE DE BAZĂ 7
celula vegetală:

Fig. 6: Microstructura peretelui celular Fig. 7: Reprezentare schematică la nivel

microscopic a unui eşantion din lemn de pin.
I. ELEMENTE DE BAZĂ 8
compoziţia chimică: C  50%, O2  44%, H  6%
anizotropia
lemn timpuriu, lemn târziu

Fig. 8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual).

I. ELEMENTE DE BAZĂ 9
6. Clasificarea materialului lemnos
după specie:
- foioase (salcâm, stejar, gorun, fag, frasin, ulm, plop);
- răşinoase (larice, pin, molid, brad).
după gradul de prelucrare:
- lemn brut (rotund);
- lemn ecarisat (cherestea).

Fig. 9: Lemn rotund. Fig. 10: Lemn ecarisat.

I. ELEMENTE DE BAZĂ 10
clasificare cherestea:
- după modul de debitare (tivită sau netivită);

Fig. 11: Cherestea tivită sau netivită.

- după umiditate:
- verde  peste 30%;
- zvântată  24 – 30%;
- semiuscată  18 – 24%;
- uscată  sub 18%.
I. ELEMENTE DE BAZĂ 11
- după sortimente: scânduri, dulapi, şipci, rigle, grinzi, etc.

Fig. 12: Sortimente de cherestea.

- după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A, B); T; III; IV; V.
I. ELEMENTE DE BAZĂ 12
7. Defectele lemnului şi categorii de material lemnos
defecte de formă a trunchiului (conicitate, curbură) şi de
structură (concreştere, etc)
Fig. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură:

a. Rulură asociată unei crăpături a inimii;

b. Crăpătură, situaţie mai des întâlnită la foioase decât

la conifere;

c. Degradare cauzată de lovituri.

I. ELEMENTE DE BAZĂ 13
defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor

Fig. 14: Categorii de calitate: Fig. 15: Principiul tăierii pentru controlul
fisurării.
b
- Calitatea I:  (d 1  d 2  d 3  ...) 
4
b
- Calitatea II:  (d1  d 2  d 3  ...) 
3
b
- Calitatea III:  (d1  d 2  d3  ...)  2
I. ELEMENTE DE BAZĂ 14
Categorii de calitate
Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor.
Categoria de calitate
a pieselor şi
Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn
elementelor din
lemn
Elemente supuse la întindere şi încovoiere, de exemplu:
I grinzi cu zăbrele, grinzi simple, piese speciale, pene,
dornuri, eclise, etc.
a). Piese supuse la compresiune şi încovoiere.
II b). Elemente întinse şi întinse-încovoiate, la care efortul
unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa
admisibilă a lemnului.
Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de
III exemplu: astereala, piese a căror deteriorare nu
periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor).
I. ELEMENTE DE BAZĂ 15
defecte din cauza insectelor, microorganismelor, paraziţilor
vegetali;
contragerea si umflarea

Fig. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare.
I. ELEMENTE DE BAZĂ 16

Fig. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii.

I. ELEMENTE DE BAZĂ 17

Fig. 18: Contragerea sau umflarea, răşinoase europene (R), stejar şi fag (F)
I. ELEMENTE DE BAZĂ 18

Fig. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului.

Fig. 20: Contragerea şi umflarea maxime Fig. 21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni
pentru molid, în cele 3 direcţii principale. masive din lemn rotund.
I. ELEMENTE DE BAZĂ 19
8. Putrezirea lemnului şi măsuri de protecţie

Fig. 22: Penetrare (longitudinal şi transversal pe fibre), după o imersie de 24 de ore în lichid.
I. ELEMENTE DE BAZĂ 20
9. Comportarea lemnului la foc. Măsuri de protecţie contra incendiului

Fig. 23: Secţiune de lemn atacată de foc: a) zona carbonizată; b) zona protejată.