Câteva exigențe etice ale întâlnirilor pe platforme on-line

- Fiecare cursant își controlează microfonul. Latră cățelul, plânge copilul, bâzâie
bormașina, sunt interferențe - închid microfonul.
- În principiu, la începutul activității am camera deschisă; ne vedem, ne salutăm,
suntem în condiție de reciprociate. Când intervin probleme personale, închid
camera, microfonul.
- Deschid microfonul și camera atunci când intervin în discuție.
- Nu am dreptul moral de a înregistra discuția, cursul, fără a cere acceptul tuturor
participanților, al profesorului și al colegilor.
- Dacă profesorul dorește să înregistreze sau să capteze imagini, anunță că
intenționează să facă lucrul acesta, caz în care fiecare participant poate să-și
decidă atitudinea, continuă, închide camera, părăsește întâlnirea etc.
- Întâlnirile on-line nu pot fi postate pe rețele fără acordul tuturor participanților.
- Discuțiile pe platforme on-line sunt private! Putem să spunem și să cântărim ceea
ce gandim fiecare în virtutea libertătii academice, fără teama ca cineva să reclame
că gândim într-un anume fel. E libertatea de gândire în contextul garantat de
documentele noastre academice și de Constituție. Ca la orice curs sau seminar.
Totul rămâne între noi!
 CLARIFICĂRI PRIVIND EVALUAREA

Forma de examinare: Colocviu

Modalitatea de evaluare: Prezentarea unui portofoliu
Examen: 15.06 ora 9
Portofoliul va fi transmis în format electronic până la data de 9.06.
Șeful de an (delegatul) colectează materialele și le expediază profesorului.
Atașamentul va fi compus dintr-un singur material care poarta numele studentului și
abrevierea specializării și anului de studii, ex: ”Popescu I., P II”
Nu vor fi luate în considerație materialele care nu respectă exigențele impuse!
Textul va fi redactat în TNR/12, aliniat stânga-dreapta, la 1,5 rânduri, cu diacritice,
respectând toate normele redactării unui material științific.
 RAȚIUNILE EVALUĂRII PRIN PORTOFOLIU
Beneficii:
Oferă studentului posibilitatea opțiunii între alternative, conform aptitudinilor specifice
Evaluarea reflectă efortul longitudinal, desfășurat pe parcursul unui întreg semestru, și nu o
posibilitate/stare de moment
Solicită și valorizează creativitatea, originalitatea, implicarea, perseverența, capacitatea de cercetare și
muncă independentă, nu doar capacitatea de memorare
Permite desfășurarea unui proiect pe termen mediu de exersare a muncii academice
Riscuri:
Grila de evaluare e mult mai flexibilă decat la examenul tradițional, fiind susceptibilă de mai multă
subiectivitate. Expertiza cadrului didactic poate compensa această limită.
Portofoliul nu este doar un instrument de evaluare, ci, în intenția lui primă, este o provocare în exersarea
practicilor de tip academic și profesional.
Exigențe: - Nu pot fi acceptate copy-paste-uri!
- În realizarea materialelor trebuie respectate toate exigențele eticii academice!
- Atenție la tehnicile de evitare a plagiatului!
- Atenție la respectarea dreptului de autor!
- Citați onest sursele bibliografice!
-Evaluați ideile preluate, organizați-le într-o structură proprie, răspundeți la o problemă, o
provocare, raționalizați personal informația. Fiți voi înșivă cei care gândiți slujindu-vă, evident, (și) de
gândirea experților (pe care-i citați onest).
Portofoliul trebuie să fie personal, să vă reprezinte și să respecte exigențele eticii cercetării științifice! Și ar
fi ideal ca la final să sugereze succint cu ce ați rămas după ce ”ați uitat” ce ați citit.
Reper cantitativ: 15-20 pagini
 CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ (Logica cercetării)
Cercetarea științifică este cea care susține progresul lumii noastre. Ce înseamnă a cerceta în mod științific o temă?
De unde începe o cercetare și cum se face ea? Care ar fi pașii de urmat?
1. Problema științifică. Care este relația dintre X și Y? (tema cercetării)
2. Ce se știe în momentul actual despre problemă? - studierea informațiilor științifice relevante legate de
problemă.
3. Prelucrarea critică a informațiilor acumulate – ordonarea diverselor cercetări după anumite criterii alese,
semnalarea metodologiilor și instrumentelor folosite în cercetare.
4. Ce aș putea să adaug eu legat de această problemă?
- aș putea replica o cercetare (recentă), pentru a vedea dacă concluziile cercetării se confirmă. Confirmarea
succesivă a rezultatelor cercetării este o etapă (și condiție) semnificativă în progresul științei.
- aș putea inova metodologic cercetarea problemei, cu un nou instrument, alt design, introducând variabile
noi etc.
5. Reformularea personală a problemei asumate, prin formularea obiectivelor și lansare ipotezelor cercetării
proprii
6. Stabilirea metodelor și instrumentelor utilizate în testarea lor
7. Delimitarea populației (eșantionului) pe care se va desfășura cercetarea
8. Stabilirea designului cercetării, pas cu pas, etapă cu etapă, fixarea termenelor
9. Aplicarea instrumentelor și recoltarea datelor
10. Prelucrarea statistică a informației
11. Semnificarea psihologică a rezultatelor din perspectiva ipotezelor prezumate (realizarea obiectivelor cercetării
exploratorii)
12. Confruntarea/compararea rezultatelor cercetării proprii cu rezultatele altor cercetări (de la care am plecat)
13. Reflecții concluzive asupra relației dintre X și Y, posibile demersuri în cercetări viitoare, locuri deschise ale
problemei.
 ETICA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Etica cercetării științifice discută problemele morale care apar în toate fazele unei cercetări:
• alegerea temei
• alegerea metodelor
• desfășurarea ei propriu-zisă
• publicarea și valorificarea rezultatelor (Socaciu, E, 2017, p. 6)
 
Recomandările OMS și CIOMS privind cercetarea pe subiecți umani:
• Înșelarea activă a subiecților nu e niciodată permisibilă atunci când expune subiecții umani
unor riscuri mai mult decât minimale.
• Cercetătorii trebuie să convingă comisiile de etica cercetării că nu există o altă metodă
alternativă de a obține rezultate valide.
• Nu este permisă tăinuirea unor informații care, dezvăluite, ar fi putut face o persoană
rezonabilă să refuze participarea.
• Cercetătorii au obligația de informare a subiecților ulterior experimentului (debriefing).
• Participanților trebuie să li se respecte dreptul ca, în urma informării ulterioare, să poată
refuza folosirea de către cercetător a datelor astfel obținute (vezi CIOMS, 2016,
https://cioms.ch/wp-content/uploads/2017/01/WEB-CIOMS-EthicalGuidelines.pdf) (accesat
22.03.2018)
 Conduita incorectă în cercetarea științifică

Legea nr. 206/2004, privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică
şi inovare, publicată în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 505, 04.VI.2004,
modificată şi completată prin Legea nr. 398/2006, publicată în „Monitorul Oficial al
României”, Partea I, nr. 892, 02.XI.2006, precizează:
Art. (3) Buna conduită în cercetare-dezvoltare exclude:
a) ascunderea sau înlăturarea rezultatelor nedorite;
b) confecționarea de rezultate;
c) înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
d) interpretarea deliberat distorsionată a rezultatelor și deformarea concluziilor;
e) plagierea rezultatelor sau a publicațiilor altor autori;
f) prezentarea deliberat deformată a rezultatelor altor cercetători;
g) neatribuirea corectă a paternității unei lucrări;
h) introducerea de informații false în solicitările de granturi sau de finanțare;
i) nedezvăluirea conflictelor de interese;
j) deturnarea fondurilor de cercetare;
k) neînregistrarea și/sau nestocarea rezultatelor, precum și înregistrarea și/sau stocarea
eronată a rezultatelor;
l) lipsa de informare a echipei de cercetare, înaintea începerii proiectului, cu privire la: drepturi
salariale, răspunderi, coautorat, drepturi asupra rezultatelor cercetărilor, surse de finanțare
și asocieri;
m) lipsa de obiectivitate în evaluări și nerespectarea condițiilor de confidențialitate;
n) publicarea sau finanțarea repetată a acelorași rezultate ca elemente de noutate științifică.
 PLAGIATUL
(lt. plágium, furt de sclavi ori de copii, gr. plágios, oblic, viclean)
(August Scriban, 1939, Dicționaru limbii românești. Etimologii, înțelesuri, exemple, citații, arhaisme,
neologisme, provincialisme).
Termenul plagiat apare în legislaţia românească, în Legea nr. 206/2004, privind buna conduită în cercetarea
ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, publicată în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr.
505, 04.VI.2004, modificată şi completată prin Legea nr. 398/2006, publicată în „Monitorul Oficial al
României”, Partea I, nr. 892, 02.XI.2006. În respectiva lege apare şi înţelesul pe care legiuitorul îl dă
plagiatului şi termenilor afini: „Art. 4. – În sensul prezentei legi, următorii termeni sunt definiţi astfel:
a) frauda în ştiinţă – acţiunea deliberată de confecţionare, falsificare, plagiere sau înstrăinare ilicită a
rezultatelor cercetării ştiinţifice;
b) confecţionarea de date – înregistrarea şi prezentarea unor date din imaginaţie, care nu sunt obţinute prin
metodele de lucru folosite în cercetare;
c) falsificare – măsluirea materialelor de cercetare, a echipamentelor, proceselor sau rezultatelor; omiterea
unor date sau rezultate de natură a deforma rezultatele cercetării;
d) plagiat – însuşirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane,
indiferent de calea prin care acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie personală;
e) autoplagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor
texte, expresii, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere
scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără
a face trimitere la sursele originale
 
Formele plagiatului

- Cu intenție sau involuntar

- Plagiatul copie, ”copy-paste” sau clonă și plagiatul elevat
- Plagiatul selectiv și parafrază
- Plagiatul ”remix” (amestecă vechiul cu noul)
- Plagiatul hibrid (citări corecte și preluări lipsite de onestitate)
- Plagiatul prin confuzie (amestecuri de stiluri și preluări)
- Plagiatul structural (copiază idei, date, argumente prezentate sub expresie verbală proprie)

De ce?
- Nevoia de recunoaștere în condiții de incompetență
- Cultura concurențială și corupție
- Presiunea generată în lumea academică de imperativul ”Publish or perish!” (publică sau vei pieri!).
- Cultura ”copy-paste”

- Plagiatul este: fraudă, furt, minciună, impostură, corupție. Există desigur și alte forme de impostură,
înșelătorie academică: cumpărarea lucrării de la un făcător de lucrări. Lucrarea citează onest, dar ea nu-mi
aparține. Este plagiat? Este înșelătorie?

- Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor.

 PROCEDURA OPERAȚIONALĂ ANTIPLAGIAT A UOC
Plagiatul este definit drept preluarea integrală sau parţială a operei literare, artistice sau științifice realizate de un alt autor şi
prezentarea acesteia ca aparţinând propriei persoane.
Plagiatul poate apărea neintenţionat, involuntar (prin folosirea greşită a sistemului de citare sau neindicarea sursei unui
material) sau voluntar, deliberat, utilizat ca mod de elaborare a unui material.
În cadrul Universității „Ovidius” din Constanța este considerată plagiat intenţionat una dintre următoarele forme:
- Copierea directă din alte surse și însuşirea muncii altcuiva.
Copierea uneia sau mai multor fraze cuvânt cu cuvânt din alte surse (cu sau fără note de subsol). Enunțurile preluate, chiar şi
între ghilimele, nu reprezintă contribuţia autorului şi trebuie să aibă referinţe. Toate lucrările ştiinţifice, proiecte de
diplomă/lucrări de licență, lucrări de disertaţie, eseuri, referate, rapoarte trebuie să fie produsul propriei cercetări a
autorilor.
- Copierea structurii altei lucrări științifice fără menționarea sursei.
- Nespecificarea cu acurateţe a referinţelor bibliografice. În cadrul redactării lucrărilor științifice, atunci când sunt prezentate
date sau afirmaţii ale altor autori, acestea trebuie trecute ca note de subsol cu trimiteri la sursa materialului sau referinţe
bibliografice complete; în caz contrar, respectivele date sau afirmaţii vor fi considerate ca fiind plagiate.
Auto-plagiatul. Reproducerea structurii, informaţiei, datelor, rezultatelor, textelor din lucrări anterioare ale autorilor, fără a
delimita clar informaţia suplimentară din lucrarea curentă.
Complicitatea. Lipsa explicaţiilor clare privind nivelul de asistenţă primit de la echipa de cercetare științifică sau alte entităţi,
precum şi a modului în care protocoalele de cercetare au fost urmate; asumarea în nume propriu a muncii de cercetare
științifică în echipă; transmiterea sau facilitarea accesului la materiale finalizate de către alţi autori, cu scopul explicit de a
fi prezentate ca producţii proprii.
Nu constituie plagiat, așa cum se specifică pe platforma detectareplagiat.ro, „folosirea unor sintagme sau definiţii, considerate
ca aparţinând noţiunilor de bază din specialitatea respectivă, folosirea unor noţiuni de cultură generală sau expresii
consacrate al căror autor s-a pierdut în timp sau folosirea reinterpretărilor sau reformularea din diverse paragrafe. Nu
trebuie confundat plagiatul care este distinct de încălcarea drepturilor morale ale autorului sau de încălcarea drepturilor
de proprietate intelectuală. În cazul lucrărilor ştiinţifice este permisă reproducerea unor fragmente din texte protejate de
drepturi de proprietate intelectuală, cu precizarea corectă a autorului şi sursei, în scopul discutării acestora sau a includerii
lor în argumentaţie - fără a fi nevoie de permisiunea deţinătorului drepturilor de proprietate intelectuală." În literatura şi
limbajul de specialitate, limbajul tehnic sau ştiinţific, limbajul medical, cât şi limbajul juridic sunt caracterizate de
uniformitate, ele neputând fi folosite în mod diferit, ci reclamând o folosire întocmai de către utilizator.
 EVITAREA PLAGIATULUI

În era digitală evitarea plagiatului a devenit o problemă majoră, pentru care sunt necesare
intervenții educative. Abundența informațiilor și accesibilitatea lor favorizează apariția
riscului de plagiat chiar și fără intenția autorului. Vom formula căteva reguli de bază în
prelungirea ideiilor lui Stebbins (2006), lectură sugerată de Popescu, 2017):
• Când salvezi un document întreg dintr-o sursă web, copiază și adresa și data accesării, apoi
redenumește scurt documentul pentru a-l putea identifica atunci când ai nevoie de el.
• Salvează documentele pe o temă într-un anumit folder cu un titlu sugestiv.
• Dacă faci copy-paste dintr-o sursă, copiază întreaga citare (apoi: autor, titlu, dată, editură,
adresă, accesare).
• Când înserezi textul într-un document mai amplu, marchează textul care nu e al tău cu o
anumita culoare, cu toate datele în paranteză (autor...), astfel încât să nu încurci ce ai preluat
cu ce ai gândit tu.
• Ceea ce gandești tu, reflecții, analiză, comentarii, parafraze, completări, care sunt cuvintele
tale lasa-le în scris normal (negru).
• Ideile care urmează să fie dezvoltate în relație cu textul pune-le între paranteze, cu italic,
pentru a le putea dezvolta ulterior.
În loc de concluzii:
- Cercetarea științifică este un demers de raționalitate riguroasă, care presupune
respectarea unor exigențe epistemice specifice.
- Întregul demers presupune un proces de aculturație etică; în pielea cercetătorului
fiind, nu mai sunt Popescu sau Ionescu, nu mai sunt alb sau negru, femeie sau
bărbat, român sau chinez, nu mai am credințe religioase, superstiții și valori
particulare. Sunt doar cercetătorul ghidat de imperativul adevărului și de normele
etice ale cercetării.
- Cu toții putem tinde spre această condiție!
- Dupa, după ce ne dezbrăcăm de pielea cercetătorului, putem merge la bordel sau
la biserică, după gusturile și alegerile fiecăruia! Problema e să nu amestecăm
situațiile!
 Sugestii pentru realizarea portofoliului de evaluare

Conținut: Vor fi alese din lista propusă 3 secvențe de conținut. Pentru fiecare voi folosi
minimum 3 surse de informații, altele decât cursul profesorului, pe care voi încerca
să le organizez și să le dau personal o structură coerentă

Structura portofoliului:
- Coperta
- Cuprinsul
- Tratarea secvenței tematice 1,cu listă bibliografică finală
- Tratarea secvenței tematice 2,cu listă bibliografică finală
- Tratarea secvenței tematice 3,cu listă bibliografică finală
În conținutul fiecărei secvețe tematice avem structura obișnuită, introducere în
problemă, tratarea conținutului, scurte concluzii.
 Norme pentru redactarea materialelor din portofoliu
Materialele vor fi redactate pe computer, cu următoarele exigenţe:
Formatul lucrării: A4
Marginile paginii: stânga: 2,5 cm; dreapta: 2 cm; sus: 2 cm; jos: 2 cm.
Spaţiere între rânduri - 1,5 (rânduri).
Alinierea textului: între marginile din stânga şi dreapta (justify). Primul rând al fiecărui paragraf va avea
o indentare de 1,5 cm. Excepţie fac titlurile capitolelor, care pot fi aliniate centrat, precum şi
etichetele tabelelor şi figurilor (a se vedea explicaţiile de mai jos).
Font: Times New Roman, 12 pct, utilizând diacriticele specifice limbii române.
Referințele bibliografice – se vor face intratextual, pentru parafrază indicând numele autorului, iniţiala
prenumelui şi anul apariţiei lucrării/studiului (Popescu, I., 2007), iar pentru citat, adăugând şi
numărul paginii (Popescu, I., 2012, p.7). În cazul în care trimiterea se face la o lucrare cu mai mult
de doi autori, se va trece numele primului autor, urmat de expresia et. al (în lista bibliografică
finală scriindu-se numele tuturor). Dacă se face trimitere la mai multe studii ale aceluiaşi autor
publicate în acelaşi an, se va proceda prin convenţia: (Ionescu, S., 2008a), respectiv (Ionescu, S.,
2008b). Pentru citarea indirectă (preluată de la un autor A care la rândul lui citează un alt autor B)
se realizează trimiterea: (B, apud A, anul, pagina). Recomandăm APA
style: http://flash1r.apa.org/apastyle/basics/index.htm.
Notele de subsol sunt utilizate în cazul unor eventuale explicaţii suplimentare, pentru a nu rupe
unitatea textului.
Menţionăm faptul că toate sursele bibliografice, indiferent de suportul acestora (de hârtie sau
electronic), sunt proprietatea intelectuală a autorilor şi trebuie citate corect. Citarea directă sau
indirectă, parafraza, rezumarea unor idei trebuie însoţite de trimiterea la sursă. Eludarea citării
poartă numele de plagiat şi se sancţionează conform legii.
 Lista bibliografică finală
Cuprinde toate lucrările citate în corpul textului; sursele se ordonează alfabetic, după numele
autorului, fără numerotare, în ordinea: cărţi şi studii tipărite în reviste de specialitate, surse electronice
(cărţi şi articole disponibile on line, site-uri consultate), reglementări juridice.
De exemplu,
Pentru volume:
Babbie, E., 2010, Practica cercetării sociale, trad. Gherghina, S.; Jiglău, G.; Andriescu, M., Editura
Polirom, Iaşi.
Pentru studii:
Dobrică, P., 2008, „Libertate. Detenţie. Viaţă socială. Despre contradicţia dintre două tipuri
fundamentale de raţionalitate, ca sursă a ineficienţei pedepsei cu închisoarea”, în Sociologie
Românească, 6(1), pp. 3-10.
Pentru pagini web:
Eurostat, 2010, Life expectancy at 60 (http://epp.eurostat.ec.europa.eu, accesat la 16.07, 2017).
Pentru reglementări juridice:
* * * Legea nr. 19 din 17 martie 2000 (Legea 19/2000) privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale (M. Of. 140/2000).

 Alte sugestii, pentru evitarea greșelilor frecvente de tehnoredactare:

- înaintea oricărui semn de punctuație nu se tastează spațiu liber; spațiul se tastează după semnul
respectiv;
-punctul se pune la sfârșitul frazei, după trimiterea aferentă și nu înainte de ea. Spre exemplu:
” text (Ionescu, I., 2009, p. 9). ” și nu: ” text. (Ionescu, I., 2009, p. 9).”
-înainte de etc. nu se pune virgulă;
-nu se introduc citate după citate;
-se recomandă prelucrarea critică a textelor preluate, cu trimiterile aferente.
 Materiale suport pentru prezentarea orală a portofoliului
• Folosiți slide-uri Power-point
• Utilizați caractere mari (20-24)
• Nu încărcați inutil slide-urile
• Prezentați doar chestiunile esențiale
• Țineți la îndemână informațiile detaliate pentru eventuale întrebări
Recomandări generale pentru prezentarea materialelor
• Evitați să citiți cuvânt cu cuvânt
• Mențineți contactul vizual cu auditoriul
• Folosiți fișe cu ideile principale
• Nu exagerați cu gesticulația
• Respectați timpul alocat
• Vorbiți clar, găsiți tonul și ritmul potrivit
 Recomandări pentru prezentările on-line

Aveți maxim 5 minute pentru prezentarea portofoliului. Începeți prin anunțarea

conținutului, urmând prezentarea elementelor pe care le considerați a fi cele mai
relevante.
Profesorul vă poate adresa întrebări, poate solicita anumite clarificări, dezvoltarea
unui anumit aspect.

După 24 de ore de la evaluare, puteți întreba printr-un e-mail adresat profesorului ce

notă ați primit.

Succes!