Colesteatomul membranei timpanice la

copii-sinteză sistematică și meta-analiză

Autori: Harry H. Ching, Alycia G. Spinner, Matthew Ng
Introducere
• Colesteatomul membranei timpanice este o pseudotumoră ce se
dezvoltă din țesut ectodermic;
• La copii poate fi dobândit – perforare traumatică sau iatrogenă a
membranei timpanice, timpanoplastie, otite acute repetate, evoluție a
otitei medii cronice – sau congenital;
• Etiologia celui congenital nu se cunoaște ( Supoziție: persistența unor
resturi epiteliale ectodermice);
• La copii se prezintă, frecvent, precum un chist epidermic;
• În literatură sunt puține cazuri descrise de
colesteatom al membranei timpanice la pacienții
pediatrici.
Introducere

Obiectivele:

• Evaluarea eficacității procedurilor chirurgicale ca

și management al bolii;
• Compararea ratei de recurență a colesteatomului
membranei timpanice, a modificării auzului
postintervențional și a complicațiilor acestor
proceduri terapeutice.
Materiale și metode
• Studiul a urmat prevederile ghidului PRISMA (Preffered Reporting
Items for Systematic Reviews and Meta-analyses);
• Bazele de date utilizate pentru colectarea datelor: Pub Med-NCBI,
Cochrane Library și Web of Science database;

• Criterii de includere:
o Pacienți pediatrici cu colesteatom al membranei timpanice;
o Articole, prezentări de caz, serii de cazuri cu suficiente date referitoare la
examinările preoperatorii, strategia terapeutică și urmărirea
postintervențională;
• Criterii de excludere:
o Pacienți adulți;
o Pacienți cu istoric de otită medie cronică, episoade frecvente de otită acută (≥5
episoade), traumatisme otologice, intervenții chirurgicale otologice;
o Articole în altă limbă decât engleza.
Materiale și metode
• Evaluarea calității datelor și a riscului de Bias s-a realizat pe baza
criterilor publicate de AHRQ ( Agency for Healthcare Research and
Quality): selection bias, performance bias, attrition bias și reporting
bias;
• Au fost colectate următoarele date:
o Demografice (vârstă, sex);
o Istoric de afecțiuni în sfera ORL sau intervenții anterioare;
o Localizarea colesteatomului, dimensiune, număr;
o Evaluarea audiologică, examinări imagistice sau alte investigații preoperatorii;
o Procedurile chirurgicale aplicate: tip, abord, extensia exciziei, complicații
postoperatorii, recurența colesteatomului.

• Analiza statistică
o SPSS Statistics 20
o Analiza variabilelor continue: Test Student
o Verificarea egalităţii dispersiilor a două variabile – Testul Fisher
o Anova
o Corelația a 2 variabile – Coeficientul de corelație Pearson
 Rezultate
Articole identificate în
bazele de date Articolele rămase după
utilizate (n=1949) îndepărtarea duplicatelor (n=1613)

Articolele evaluate (n=1613) Articolele excluse (n=1591)

Articolele ful- text evaluate

pentru eligibilitate (n=23)

Prezența criteriilor de excudere

(n=4)

Lipsa criteriilor de includere

(n=2)

Studiile incluse in analiza

cantitativă (n=17)
Rezultate
• Toate studiile au fost retrospective;
• S-a identificat un risc crescut de bias în domeniile selection bias,
performance bias, reporting bias;
• În total au fost incluși 45 de pacienți 52 de cazuri de colesteatom
(unii pacienți cu multiple colesteatoame);
• Vârsta medie a pacienților - 35,9 luni;
• 88% dintre pacienți – asimptomatici (descoperire întâmplătoare la un
control de rutină)
• 51% dintre pacienți – fără istoric de otite medii în timp ce restul au
prezentat 4 episoade de otită medie acută;
• Niciun pacient nu a prezentat traumatisme otologice, sau intervenții la
acest nivel;
Introducere
• În 41% din cazuri – colesteatom în cadranul postero-superior al membranei
timpanice, 14% în cadranul antero-inferior;
• Diametrul mediu al colesteatoamelor = 3,1mm;
• Pacienții cu vârsta > 36 luni au prezentat colesteatoame de dimensiuni mai mari
comparativ cu copii mai mici de 36 luni;
• Coeficientul de corelație Pearson (între vârstă și dimensiunea colesteatomului):
p=0,01, r=0,52 relație moderată între vârsat pacientului și dimensiunea
colesteatomului;

• 26 de pacienți (58%) – examen CT preoperator; dintre aceștia, examinarea CT a

influențat abordul chirurgical la un pacient;
• Audiometria a evidențiat hipoacuzie (cu pierdere >30 dB) la 28 de pacienți;
• Timpanograma :
o 1 pacient cu curbă tip B
o 1 pacient cu curbă tip As
o 6 pacienți cu curbă tip A
Rezultate

Intervenția chirurgicală:
• 93% din cazuri – abord transcanal;
• 7% din cazuri – abord retroauricular;
• 80% din cazuri (36) – enucleere (îndepărtarea exclusivă a
colesteatomului);
• 20% din cazuri (9 pacienți) – excizie (îndepărtarea atât a
colesteatomului cât și a unei porțiuni de membrană timpanică
adiacentă); dintre aceștia – 7 au beneficiat de miringoplastie
• Recurența colesteatomului observată la un singur pacient (la 11 luni
postoperator);
• Nu au fost observate alte complicații sau sechele postoperatorii.
Discuții și conluzii

• Prin această sinteză sistematică s-a evidențiat faptul că enucleerea este

recomandată ca prima metodă terapeutică a colesteatomului congenital,
prin abord transcanal, cu risc minim de recurență în timp ce excizia și
abordul retroauricular sunt rezervate situațiilor speciale precum
extensia a colesteatomului în urechea medie;
• Pe baza analizei din studiu, există o corelație moderată între vârsta
pacientului și dimensiunea colesteatomului ce ar putea sugera că,
colesteatomul ar fi prezent de la naștere (congenital);
• Examenul CT preoperator este util doar în cazul suspiciunii de
extindere a colesteatomului în urechea medie, influențând
managementul , în rest nu este necesar;
• Există limitări semnificative ale studiului, în principal legate de
colectarea datelor (majoritatea fiind studii retrospective – cazuri clinice
și serii de cazuri), cu date insuficiente.
Vă mulțumesc!