Lucrari pregatitoare

pentru executarea
terasamentelor

1
1. Defrisarea terenului: consta in indepartarea prin taiere sau smulgerea cu radacini
a arborilor si arbustilor de pe terenul pe care se vor executa lucrarile de terasamente

 Taierea arborilor si arbustilor de orice diametru se face cu fierastraul mecanic

sau de mana
 Pentru diametre ale pomilor < 4 cm defrisarea se face cu tractoare echipate cu
defrisator
 Buturugile si radacinile trebuiesc scoase in cazul executarii lucrarilor ulterioare
cu screpere, gredere, buldozere usoare, excavatoare cu cupa pana la 0,5 mc sau
inaltimi ale umpluturii < 1,00 m
 Buturugile pana in 30 cm se scot in momentul saparii pamantului, daca se
realizeaza cu excavatoare cu cupa > 0,5 mc
 Obisnuit buturugile se extrag cu ajutorul cablurilor si a unui utilaj puternic
(buldozer, excavator)
 Pentru buturugi puternic ancorate in pamant sau cu diametre > 75 cm scoaterea
se realizeaza cu ajutorul explozivililor

2
2. Curatarea terenului:

Intervin urmatoarele operatii:

 Indepartarea crengilor sau a radacinilor scoase
 Indepartarea pietrelor de dimensiuni mici aflate la suprafata terenului
 Asanarea terenului
 Indepartarea deseurilor

Operatiunile prezentate mai sus, precum si strangerea lor in depozite provizorii

formate pe amplasament sau in afara acestuia se face cu buldozerul,
autogrederului, echipamentului de defrisat.

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, daca este cazul, se face asanarea

cu ajutorul unor retele de santuri.

Pe parcursul desfasurarii lucrarilor trebuie asigurata scurgerea apelor din

precipitatii pentru evitarea baltirii

Strangerea si incarcarea deseurilor se face cu un utilaj specializat: incarcator

frontal, buldoexcavator 3
4
3.Scarificarea:
Executarea sapaturilor in terenuri a caror categorie de dificultate la sapare este
superioara categoriei mijloacelor de care dispunem, necesita o afanare
prealabila.

Scarificarea(sau afanarea)= dislocarea pe adancimi de 10-100cm, intoarcerea lui

in scopul micsorarii rezistentei la taiere a pamanturilor de categorie III si IV sau
inghetate

Solutia optima de afanare este conditionata de:

 Volumele terasamentelor supuse afanarii
 Categoria de teren in care se executa lucrarile
 Metoda de sapare aleasa

Scarificare sau afanarea se poate realiza cu:

 Pluguri trase de tractoare
 Scarificatoare
 Ciocane pneumatice de abataj
 Explozivi
5
Afanarea cu pluguri trase de tractor:
 Pentru terenuri de categoria I si II de dificultate de sapare cu screperul,
grederul si buldozerului
 Volume de lucrari relativ reduse

Afanarea prin scarificare:

 Pentru terenuri de categoria II si IV de dificultate de sapare cu screperul,
grederul si buldozerului
 Latimea de atac a scarificatoarelor variaza functie de tipul lor, intre 1,5-3,3 m
 Adancimea maxima de patrundere intre 0,30-0,70m

Functie de sectorul de lucru si de tipul constructiv al scarificatorului folosit se

utilizeaza doua grupe de scheme tehnologice:
 Circulara (sau eliptica)
 In zig-zag

6
7
La lucrarile de scarificare se recomanda:
 Incarcarea cu balast al sasiului scarificatorului pentru asigurarea unei
adancimi cat mai mari
 Scoaterea unuia sau mai multor dinti daca forta la carlig este insuficienta
 Scoaterea dintilor marginali (scarificatorul lucreaza cu dintele median) cand se
foloseste la dislocarea patului soselelor

8
Afanarea cu ciocan pneumatic de abataj:
 Se executa la volume reduse de lucrari
 Pentru sapaturi in spatii inguste
 Se foloseseste la terenuri inghetate
 Conditionat de existenta compresorului de aer

9
Afanarea cu explozivi:
 Nu este economica
 Folosita doar in spatii lagi
 Folosita doar in canditiile in care nu se poate utiliza alta metoda

4.Saparea si indepartarea stratului vegetal:

Stratul vegetal se indeparteaza atat la ramblee cat si la deblee, urmand sa fie
folosit la imbracarea taluzurilor in vederea brazdarii sau insamantarii lor sau a
altor lucrari de imbunatatiri funciare

Se deosebesc doua metode tehnologice de indepartare a stratului vegetal:

 Saparea stratului vegetal cu deplasarea lui si formarea de depozite
provizorii in apropierea amplasamentului
buldozer pe senile cu transport pana la 50 m
buldozer pe pneuri cu transport pana la 100 m
screpere tractate cu transport intre 200-500 m
autoscrepere cu transport pana la 1500 m
autogredere cu transport pana la 30 m

10
 Saparea stratului vegetal si strangerea in depozite provizorii cu ajutorul
buldozerelor, autogrederelor si incarcatoarelor pe pneuri; incarcarea apoi cu
ajutorul incarcatoarelor sau excavatoarelor in mijlocul de transport in vederea
evacuarii

5.Nivelarea terenului:consta in aducerea suprafetei neregulate a terenului la

o suprafata relativ plana, in vederea asigurarii conditiilor necesare realizarii
constructiei

11
6.Trasarea axelor constructiilor, implementarea sistemului de cote
de referinta. Trasarea sapaturii:
Trasarea: se face in vederea transpunerii de pe planurile de executie, pe teren a
dimensiunilor constructiilor care urmeaza a se executa.

Se compune din urmatoarele operatii:

 Fixarea pe teren a reperelor de trasare la care se va raporta orice element de
constructie, atat in plan cat si ca nivel
 Alinierea constructiei si fixarea pe teren a axelor principale ale acesteia
 Raportarea pe teren a liniilor dupa care urmeaza sa se efectueze saparea
destinata fundatiilor

12
Amplasarea pe teren trebuie efectuata astfel ca vizarea intre repere cu aparate
topografice sa nu fie impiedicate de constructii care s-ar interpune ulterior pe
directia reperelor
Trasarea axelor principale ale unei constructii se face pe baza unui plan de trasare
pe care se precizeaza exact pozitia constructiei raportata la reperele existente in
teren
Trasarea in plan a constructiei incepe cu stabilirea pe teren cu ajutorul aparatelor
topografice(teodolit, statie totala, GPS) a pozitiei axelor constructiei fata de
reperele existente
La trasare, materializarea punctelor se face cu tarusi din lemn prevazuti la partea
superioara cu un cui, iar materializarea axelor se face pe lungimea lor prin sarme
intinse care se leaga de tarusi
Tarusii se pozitioneaza la o distanta destul de mare pentru a nu fi scosi sau
deplasati in timpul lucrarilor de terasamente

Dupa terminarea trasarii tarusii se inlocuiesc cu borne care trebuie astfel

concepute si executate incat ulterior sa poata asigura realizarea trasarilor
celorlalte puncte. Bornele folosesc si ca reper de cota

Dupa fixarea bornelor si a sarmelor intinse intre acestea se pozitioneaza in afara

conturului constructiei niste repere din lemn: balize 13
Nivelul superior al acestor repere va trebui sa fie acelasi (1,00-1,20m) si notat pe fiecare in
parte

Reperele se amplaseaza in zonele colturilor cladirii cand avem imprejmuire discontinua sau
inconjurand constructia cand avem imprejmuire continua

14
Cotele de nivel finite ale suprafetelor de sapare se transmit in raport cu cota de
nivel a balizelor , cu ajutorul jaloanelor mobile in forma de T

Modelul de transmitere si verificare a cotei nivelului finit al suprafetei de sapare

este vizual si se realizeaza cu teul care trebuie sa se gaseasca in linie dreapta la
partea superioara a reperelor

15