Cultura românească în sec.

XIV – prima jum. a sec. XVII.

 Premisele generale ale dezvoltării culturii
medievale românești

La baza culturii medievale românești se aflau

elementele moștenite de la geto-daci, care s-au
contopit cu elementele civilizației romane;
Asupra acestui stat au influiențat și elementele
popoarelor migratoare (germanice, turanice, slave
etc);
Influiența Occidentului și Orientului;
Aceste lucruri au contribuit la crearea unor
particularități defenitorii ale culturii românești!
 Procesul cultural a evoluat în 2 niveluri, care
interacționau

Cultura populară Cultura elevată (elitară)

elită politică și spirituală,

permitea o activitate
militară la nivelul
elitelor;
 Sfârțitul sec. XIV

Se conturează o perspectivă de evoluție a culturii

medievale românești;
• Transilvania – influiența traducerilor slavo-bizantine
alimentau viața spirituală a populației românești;
• Țara Românească – avea legături cu centrele cultural
– ecleziastice din sudul Dunării (tradițiile balcaice);
• Moldova – pe fundalul culturii ortodoxe a asimilat
unele elemente stilistice, provenite de la civilizația
catolică;
 Sec. XV - Situația politică diferită din Țările Române s-a răsfrânt și asupra
cadrului cultural

Țările Române – din cauza schimbului de domnitori,

tulburări interne și amenințarea externă, va duce la o
decădere a culturii;
Moldova trece printr-o perioadă de glorie în plan
militaro-politic, cât și cultural, se înregistrează
performanțe remarcabile aproape în toate domeniile
culturale;
Transilvania – înflorirea orașelor, ce a permis o
activitate cultural-artistice, în limitele căreia predomină
stilul gotic;
 Scrisul
Influiența circulației de manuscrise în mare
parte cu caracter religios, redactate în slava
veche;
Limba slavă/slavona se răspândește la
nordul Dunării, aproximativ din sec. X;
Devine o limbă a cancelariei domnești și a
culturii creștin-ortodox;
 Scrierea în limba slavă cunoaște o diversificare a
genurilor și o extindere considerabilă:

Moldova – se înregistrează o activitate a scriptorilor

(școlilor de caligrafi) mănăstirești, în I rând cele de la
Neamț, s-au acumulat bogate biblioteci mănăstirești;
Literatura medievală: cronicele (începând cu per. Lui
Ștefan cel Mare);
I cronică – “Analele de la curtea lui Ștefan”, nu s-a
păstrat integral doar unele părți:
“Cronica anonimă a Moldovei” (Letopisețul de la
Bistrița)
“Letopisețul de la Putna”;
Cronica anonimă a Moldovei Letopisețul de la Putna
Țara Românească – activitatea fostului logofăt a
lui Mircea cel Bătrân, călugărul Filotei, autor a unor
imnuri închinate Măicii Domnului – primele creații
originale ale literaturii române în limba slavă;
Din literatura istorică s-a păstrat în versiune
rusească “Povestirea despre Dracula Voievod”,
prin care Vlad Țepeș este reprezentat ca o
personalitate complexă, se reliefează importanța lui
ca luptătur împotriva turcilor;
“Povestirea despre
Dracula Voievod”
Transilvania – în mănăstiri se transcriu
manuscrisele slave, însă limba oficial-ecleziastică eate
latina;
În latină au fost redactate:
“Cronica de la Dubnic”
“ Tratatul despre datini, moravuri, modul de
viață și răutatea turcilor” – scrisă de un cărturar din
Sebeș. Pentru Europa a devenit un important izvor de
informații despre turci.
 Tiparul
I carte tipărită – un Liturghier în limba slavonă,
imprimat la Târgoviște – 1508, de tipograful Macarie.
Tot aici apare Octiohul 1510 și Evanghelia 1512;
În anii 1545-1547 tipograful Dimitrie Liubavici, tipărește,
tot la Târgoviște 2 cărți bisericești în limba slavonă:
 Molitvenicul
 Apostolul
Cărțile tipărite în Țara Românească erau răspândite în
Moldova și Transilvania;
În Transilvania tiparul apare în 1528, pe când în Moldova
mai târziu!
 Începutul scrierii în limba română
Dezvoltarea economică a Țărilor Române în I jum. a
sec. XVI-lea a contrivuit la răspândirea scrisului în
limba română;
Dezvoltarea relațiilor marfă-bani a determinat
necesitatea întocmirii documentelor economice de
orășeni în limba poporului;
Primele traduceri au fost efectuate de preoții din zona
Maramureșului la răscrucea sec. XV-XVI:
1)Codecele Voronețian
2)Psaltirile Șcheiană, Voronețiană,
Hurmuzachi;
Cel dintâi text în română este scrisoarea orășeanului Neacșu de
la Câmpulung 1521
dar vor trace secole până când limba română va
deveni una oficială!
 Creația populară
S-a compus și s-a creat o valoroasă creație populară,
din generație în generație se transmiteau basme,
doine, balade, legende, proverbe, snoave etc;
Cele mai vechi sunt poieziile datinilor calendaristice și
de familie:
Colindele de Crăciun
Urările de Sf. Vasile (plugușorul)
Ele-și au originea în moștenirea geto-dacă;
 Cea mia cunoscută specie a poieziei lirice este Doina;
Tema preferată a creației populare era glorificarea
eroilor în legende și cântice bătrânești;
 Învățământul
Principalele instituții de cultură în perioadă medievală
au fost mănăstirile, unde se copiau cronicile, cărțile
religioase, cele populare etc;
Un alt centru a culturii era și curtea domnească,
unde activa cancelaria domnească, unde se perfectau
diferite documente referitoare la proprietatea asupra
pământului, acte diplomatice etc;
În Moldova și Țara Românească învățământul se
concentrează la mănăstiri, unde învățau viitorii clerici și
funcționari de stat;
Obiectele studiate :
 Scrisul
 Aritmetica
 Muzica bisericească
 Gramatica
 Retorica
 Logica etc;
 Arta
În Țările Române se produce o contopire organică a
tradițiilor locale cu elemente din afară, îmbinare care
a dat un rezultat calitativ nou;
Se formează arta originală românească medievală cu
valoroase realizări;
 Arta românească medievală prezintă variante
distincte în diverse zone istorice ale spațiului
românesc;
 Arhitectura
 laică:
 curţile domneşti: Argeş,Tîrgovişte (Ţara Românească),
Suceava, Neamţ, Hârlău;
 cetăţile cu rol defensiv (cele de graniţă);
 castele: Bran, Hunedoara;

 eclesiastică:
 biserici;
 mănăstiri.
Mănăstirea Curtea de Argeş (XVI)
Mănăstirea
Cozia (XIV)
 Pictura
În secolul XIV are loc înflorirea picturii murale înValahia.
Picturile de pe pereţii bisericilor princiare din Curtea de Argeş,
realizate între 1362-1366, constituie una din cele mai
impunatoare compoziţii de tip
mural bizantin din secolul XIV şi un model pentru 
pictorii mu-rali din Țarile românesti şi Transilvania, integrată
într-o adevărată şcoală de pictură. Pe lîngă trăsăturile (modele
arhetip şi canoanele imobile contemplative) împărţite în mod
obişnuit cu întreaga lume est ortodoxă, pictura românească -
pictura murală, miniaturile, gravurile liturgice, lucrările
arginate sau aurite- are trăsăturile ei specifice.
 Pictura bisericească

 pictura bisericeasca românească s-a inspirat din cea

bizantină. Cel mai amplu şi mai insemnat ansamblu
iconografic din epoca timpurie a artei medievale
romanesti il constituie frescele din biserica domneasca
din Curtea de Arges, realizate in perioada 1352-1377.
 Spre sfîrşitul secolului, se păstreaza un alt valoros
ansamblu pictural în pronaosul Bisericii mănăstirii
Cozia. Sunt interesante scenele din viaţa sfinţilor
(sinaxarul), precum şi cele şapte sinoade ecumenice.
Mulțumesc pentru atenție!