Tropaeum Traiani

Monumentul Triumph de la
Adamclisi
 TROPAEUM TRAIANI
Trofeul triumfal de la Adamclisi este cea mai de seamă
construcție din Dacia Pontică, înainte ca în Provincia
Dacia să prindă contur civilizația romană,in formele ei
tradiționale și universale.Trofeul lui Traian de la
Adamclisi ni se păstrează ca reconstituire
aproximativă datând din 1977. Conform cercetărilor,
Tropaeum Traiani a fost construit în perioada 106-109
(finalizat în 109) din ordinul lui Traian pentru a celebra
victoria asupra dacilor și aliaților lor (din a doua
campanie din cadrul primului război dacic).
Monumentul se afla în totală ruină în secolul al XIX-
lea, devenind subiect de cercetare pentru Grigore
Tocilescu, Georg Niemann și Otto Benndorf.
 Stru
ctur
 Se pare că metopele de odinioară prezente pe trofeu au fost găsite în
proximitatea acestuia, iar corpul monumentului mai păstra doar vag
proporțiile și statura anterioare. O reconstituire se dovedea necesară, însă
problema cea mai importantă o constituia, pe lângă aspectul general legat de

a
înălțime și proporții, organizarea corectă a metopelor. Astfel, au existat patru
versiuni pentru reconstituire, diferențele concentrându-se de cele mai multe
ori în jurul corectei aranjări a acestora.
Trofeul lui Traian are un nucleu masiv cilindric (diametrul de aproximativ
40m), terminat în formă de con în partea superioară. Trofeul,o sculptură
reprezentând armele, scutul și îmbrăcămintea de luptă a celui învins se
găsește în vârful turnului hexagonal care pornește din con. La baza trofeului
se află un grup statuar reprezentând două femei dace jelind un bărbat legat.
Înălțimea ansamblului este egală cu diametrul său. La mijlocul tamburului
sunt amplasate metopele, într-o friză cu înățimea de 1.58 m. Pe laturi sunt
înscrise numele a 3800 de soldați romani care au murit în timpul conflictelor.
Monumentul de la Adamclisi avea o înălţime de 39 de metri şi o formă
circulară cu un diamteru de 38 de metri. Nucleul cilindric care se ridică din
mijlocul monumentului către cer are câteva dimensiuni remarcabile: 12, 6
metri înălţime şi un diametru de 31 de metri.
 Studierea metopelor

Subiectul acestui studiu este analiza metopelor, inițial 54 dar

din care se mai păstrează 48, în muzeul dedicat monumentului
de la Adamclisi. În prezent se consideră a fi fost organizate
într-o compoziție ritmică, al cărui sens principal este narativ,
evocând mesajul ideologic, foarte important în propaganda
imperială. Astfel, există șase segmente care descriu cronologic
evenimentele din războaiele dacice și teme asemănătoare se
regăsesc în compozițiile plastice ale Columnei lui Traian
(I – iureșul cavaleriei romane, lupta cu infanteria;II – pregătirea
atacului infanteriei romane;III-  lupta infanteriei romane la șes
cu pedestrimea dacă;IV – alocuțiunea adresată infanteriei
victorioase;V – lupta infanteriei pe înălțimi și în pădure;VI –
supunerea populației învinse, conducerea prizonierilor de
război în fața împăratului).
 Studierea metopelor
Metopele sunt o serie de basoreliefuri realizate pe panouri dreptunghiulare de calcar care
placau monumentul original consitutind o friză cu caracter descriptiv.Există mai multe
ipoteze referitoare la dispunerea metopelor pe monument ce sunt strâns legate de cele
privind interpretarea lor iconografică,de evenimentul sau evenimentele pe care Trofeul
însuși le comemorează.
Tocilescu și colaboratorii săi au acceptat ideea că metopele înfățișează ambele războaie
dacice,primul război desfășurându-se pe metopele 1-27,despărțit de cel de-al
doilea(metopele 29-54) de metopa 28 cu ”ideala reprezentare statuarică a împăratului
victorios,ca simbol al primului triumf dacic”.Metopa 28 este de fapt metopa 6
”mutată,spune Tocilescu,la punctul corespunzător locului în sud unde s-a
descoperit”.Tocilescu a ordonat metopele pe 6 registre,dar raportate la ordinea numerică
stabilită inițial de acesta.
 I ȘARJA DE CAVALERIE ROMANĂ
1.Metopa nr.1:apare un călăreț în galop spre dreapta;
2.Metopa nr.2:apare un oștean călare,asemănător precedentului;
3.Metopa nr.3:apare imaginea a doi călăreți;
4.Metopa nr.4:apare în plan central imaginea unui călăreț ce ține o sabie ridicată
spre inamic și un scut,iar inamicul se apără cu un scut oval al cărui umbo se vede;
5.Metopa nr.6:redă imaginea unui călăreț maiestuos,Traian,la picioarele căruia se
află vrăjmașul;
6.Metopa nr.5:prezintă figurile a 3 combatanți,doar soldatul roman este călare,
picioarele calului stivind un adversar căzut,călărețul având arma îndreptată spre cel de-
al
doilea inamic;
7.Metopa nr.7:redă un ostaș călare,al cărui cal cabrează spre dreapta unde se
află un dușman decapitat,gata să se prăbușească;
8.Metopa nr.30:apare imaginea unui călăreț în galop(Decebal) ce are sulița în mâna
dreaptă,fiind întors în același timp către atacantul roman;
9.Metopa nr.50:lipsește
ĂTIREA ATACULUI INFANTERIEI RO
10.Metopa nr.26:apare imaginea a 3 signiferi(stegari)
în mers spre dreapta;
11.Metopa nr.41:redă imaginea a 3 soldați ce se indreaptă spre
dreapta,suflând din niște cornuri ținute cu mâna stângă,iar cu mâna
dreaptâ apucă axele îmbodobite cu rozete;
12.Metopa nr.12:redă imaginea a 3 signiferi,precedați de 3
antesignani (luptători de elită);
13.Metopa nr.25:exista imaginea a doua grupuri a câte 3
oșteni,fiecare pe câte un plan;
14.Metopa nr.10:redă imaginea a 3 personaje(Traian în plan
central,înconjurat de 2 militari);
15.Metopa nr.15:se disting 2 planuri a câte 3 soldați;
16.Metopa nr.11:se disting 3 soldați în mers spre dreapta;
17.Metopa nr.40:se prezintă 3 signiferi mergând spre
dreapta,dar au capetele întoarse,privind înapoi;
18.Metopa nr.13:se pot distinge un grup de stegari și unul de
luptători de elită în marș spre dreapta;
III LUPTA ÎNTRE PEDESTRAȘII ROMANI ȘI CEI BĂȘTINAȘI
19.Metopa nr.18:redă imaginea a 2 soldați,unul IV.ALOCUȚIUNEA ÎMPĂRATULUI ADRESATĂ DUPĂ
băștinaș,învins ce stă în picioare și unul roman; LUPTĂ SOLDAȚILOR
20.Metopa nr.16:redă înfruntarea între un
barbar,apărat de un scut cu umbo 28.Metopa nr.51:lipsește;
rotund și un soldat roman ce poartă scutul 29.Metopa nr.43:apare un grup de 4 soldați
hexagonal; romani în marș spre dreapta;
21.Metopa nr.20:surprinde lupta dintre un soldat 30.Metopa nr.38:este identică cu
roman și un legionar cu mâna ridicată și pumnalul în
precedenta;
poziție de luptă;
22.Metopa nr.33:redă capturarea unui barbar de
31.Metopa nr.42:apar în relief 2 signiferi ce
către un soldat roman; țin în ambele mâini steaguri cu un rând de
23.Metopa nr.27:conține o compoziție între 2 franjuri pe laturile de jos;
personaje,un militar și împăratul Traian,mâna sa 32.Metopa nr.39:apar 2 chipuri de înalți
dreaptă este ridicață pentru a reda un gest oratoric; ofițeri în mers spre stânga;
24.Metopa nr.19:scena cuprinde 2 luptători,soldatul 33.Metopa nr.52:lipsește;
roman învingător și cel autohton pe cale de a fi 34.Metopa nr.28:reprezintă figurile a 2
învins;
soldați romani în poziție de repaus,cu
25.Metopa nr.22:redă o scenă dramatică de
luptă,un soldat roman ce își omoară adversarul cu
sulițele și cu scuturile jos,sprijinite de
sabia,înfingându-i-o în clavicula acestuia; pământ;
26.Metopa nr.17:conturează imaginea unui sodat 35.Metopa nr.53:lipsește;
roman,aflat în conflict cu 2 barbari,unul căzut și 36.Metopa nr.14:redă imaginea a 3 soldați
altul în luptă; romani,în mers spre dreapta;
27.Metopa nr.21:redă o scenă de luptă între un
soldat roman și un băștinaș îngenuncheat;
UPTA PEDEȘTRILOR
37.Metopa nr.23:sugerează căderea a 3 vrăjmași
aflați în luptă cu un singur războinic roman;
38.Metopa nr.24:înfățișează doar trupuri de
inamici căzuți într-un masacru;
39.Metopa nr.34:reprezintă o scenă de luptă în
care sunt angrenate 4 personaje:agresorul roman
și adversarii băștinași;
40.Metopa nr.31:redă tot o scenă de luptă dintre
un soldat roman și un dușman cățărat intr-un
pom;
41.Metopa nr.32:redă imaginea împăratului
Traian,secondat de 2 ofițeri cu fețele spre stânga;
42.Metopa nr.36:se întregește un atac provocat de
2 soldați romani împotriva unui băștinaș aflat în
spatele unui car de luptă;
43.Metopa nr.37:redă scena unui masacru,apare
imaginea unui car de luptă, pe car se află un
băștinaș ucis,bub roțile carului se află un
copil,spre dreapta apare chipul unui războinic;
44.Metopa nr.35:redă atacul unui soldat roman
împotriva unei familii de băștinași;
45.Metopa nr.29:cuprinde victoria individuală a
unui soldat roman asupra unui băștinaș;
VI.INCETAREA OSTILITĂȚILOR
46.Metopa nr.8:redă un grup de 5 anilmale,2 țapi
care se înfruntă pe verticală,3 berbeci care se
îndreaptă spre dreapta;
47.Metopa nr.9:reprezintă imaginea unei familii de
peregrini ce călătorește în carul tras de boi pentru a
se prezenta în fața împăratului la închinăciune;
48.Metopa nr.48:în cadru apare un cuplu de
băștinași,bărbat și femeie, ținându-se de
mână,mergând să se plece cuceritorului;
49.Metopa nr.49:redă imaginea a 2 femei,cea din
dreapta având un copil în brațe;
50.Metopa nr.44:redă o reprezentare a împăratului
Traian,secondat de un ofițer de-al său;
51.Metopa nr.47:în imagine apar 2 bărbați,unul
băștinaș înlănțuit,împins de un roman pentru a se
pleca în semn de închinăciune împăratului
învingător;
52.Metopa nr.45:apare imaginea a 2 băștinași legați
cu mâinile la spate,conduși de către un soldat
roman,în aceeași ipostază de prezentare la împărat
pentru supunere;
53.Metopa nr.46:redă imaginea a 2 prizonieri
localnici legați cu mâinile la spate,conduși de un
soldat roman;
54.Metopa nr.54:lipsește.
 Dedicația de pe monument
Există o dedicație de pe monument către Mars Ultor(Marte
Răzbunătorului) ce nu este o generalitate formală,ci
îmbracă un sens aluziv concret,bine individualizat prin
narațiile de pe ambele hemicicluri și în special prin
metopa sinuciderii lui Decebal(IV) și a reprezentării
statuii imperiale a lui Traian ce executor al acestei
răzbunări divine(metopa VI)