Edemul pulmonar

acut
Cumpatescu Alina Ionela
Clasa a XI a D
Definiţie
Acumulare anormala de fluid extravascular in
alveolele pulmonare secundara fie unei presiuni
capilare pulmonare crescute (edemul pulmonar
cardiogen) fie unei cresteri a permeabilitati
membranei alveolo-capilare (edem pulmonar
necardiogen). Conduce la alterarea schimburilor
gazoase alveolo-capilare cauzeaza insuficienta
respiratorie acuta.
Mecanismul edemului
pulmonar
Membrana alveolo-capilara
Ecuatia Starling
Sistemul limfatic
Secventa acumularii de lichid in edemul
pulmonar
Edemul pulmonar gravitational
 Membrana alveolo-capilara
o Prelungirile citoplasmatice ale celulelor
endoteliale capilare care se unesc pentru a
forma un tub ciplasmatic continuu
o Spatiul interstitial care variaza in grosime si
poate contine fibrile de tesut conjunctiv,
fibroblasti si macrofage si canale limfatice
o Suprafata peretelui alveolar care se continua
cu epiteliul bronsic si este constituit
predominant din celule scuamoase mari (tipul
I) cu proiectii citoplasmatice subtiri
Limfaticele

Joaca un rol cheie in indepartarea lichidului

din spatiul interstitial

Pers de 70 Kg are Qlimf 20

ml/ora
Capacitatea de pompa limfatica
200 ml/ora
 Secventa acumularii de lichid in
edemul pulmonar
Stadiul 1 cresterea transferului de lichid si coloizi
din capilarele sangvine in interstitiu, fara
acumulare in interstitiu
Stadiul 2 sarcina filtrata din capilarele
pulmonare este suficient de mare pentru a
atinge sau depasi drenajul limfatic, iar lichidul si
coloizii incep sa se acumuleze in interstitiu mai
compliant care inconjoara bronhiolele, arteriolele
si venulele
Stadiul 3 cresterea filtrarii depaseste limitele
volumice ale spatiului interstitial ocupat,
determinand distensia spatiului mai putin
compliant al septului alveolo-capilar,
determinind inundatia alveolara.
 Edemul pulmonar începe cu o filtrare crescută prin
joncțiunile libere ale capilarelor pulmonare
 Pe măsură ce presiunea intracapilară crește, se deschid, în mod
normal, joncțiuni impermeabile (strânse) între celulele alveolare, ceea
ce permite inundarea alveolară
 Clasificarea edemului pulmonar
pe baza mecanismului de
initiere

Dezechilibrul fortelor Starling

Alterarea permeabilitatii membranei
alveolo- capilare
Insuficienta limfatica
Alte mecanisme
 Simptomatologie

o dispnee cu ortopnee si polipnee

o anxios, transpiratia abundenta,
o tuse cu expectoratie spumoasa rozata;
o in sezut/ortostatism
o uneori durere anginoasa concomitenta
• Ischemia este cauza EPA
• Angor secundar hipoxiei (la un coronarian)
 Examen clinic
  pulmonar  cardiac

cianoza frecventa creste frecventa

hipoxemie cardiaca si tensiunea
frecventa respiratorie arteriala
crescuta (exceptie EPA prin
tiraj intercostal si bradicardie sau
supraclavicular, bradicardie hipoxica
respiratie abdominala precede stop cardiac)
auscultatie dificila
raluri subcrepitante
bilateral “in maree”, galop protodiastolic
sibilante frecvent la (IVS)
batrani  semne (eventual) de
valvulopatie
Semne de gravitate

Bradipnee epuizare musculara

Semne de hipercapnee transpiratii profuze

Tulburari ale starii de constienta →VM

Soc cardiogen (hTA, marmorare, paloare,

tranpiratii profuze)→ inotrop+ si VM
 Examene paraclinice

Radiografia toracica
Gazometria
EKG
Explorare hemodinamica (Swan Ganz)
Alte examene (echo Doppler)
Radiografia toracica
Ingrosarea tramei vasculare, cu
redistributie spre varfuri
Liniile kerley B=edem interstitial
Semne de edem alveolar=opacitati
floconoase, prost delimitate, bilaterale si
simetrice, predominind in hil (aripi de
fluture)
Tratamentul edemului pulmonar
acut
Spitalizare in UTIC sau ATI
Oxigen 100% debit 6-10 l/min
Pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la
marginea patului
Diuretice - de ansa iv- furosemidul iv are si efect
venodilatator, doza maxima 360 mg/24 ore
Vasodilatatoare Nitroglicerina 20-30 mcg/min
iv↑100-120 mcg/min, CI stenoza aortica si
mitrala
Morfina iv repetat, in doze de 2 pana la 5 mg
Daca survine depresia respiratorie Naloxona
Suport inotrop
dobutamina 5-20 mcg/kgc/min
dopamina <5 mcg/kgc/min
Aminofilin 240-480 mg iv reducerea
bronhoconstrictiei, cresterea fluxului sanguin
renal si excretiei de sodiu si cresterea
contractilitatii miocardice
Ventilatia mecanica
o Identificarea si indepartarea factorilor
precipitanti

Reductia unei tulburari de ritm

Tratament fibrinolitic – IMA

Tratamentul unui pulseu HTA

•Edem pulmonar acut la un baietel de 5 ani, internat
la o ora dupa ce aproape se inecase in apa clorinata

Radiografie toracică
obținută la momentul
respectiv
de admitere relevă
mărirea cardiacă,
tipare difuze alveolare
confuze
edem pulmonar și
manșetă peribronchială
 Efectuat la 3 ore
mare

persoane in decada intaia sau prima parte a

decadei a doua de viata
care au urcat rapid la altitudini peste 2500 m
si care exercita un efort fizic intens la aceasta
altitudine inainte de a se acomoda
incidenta
o 6,4% cazuri clinice manifeste (sub 21 ani)
o 0,4% cazuri peste 21 ani
Simptomatologie  

dupa o zi de ascensiune apar

tuse, dispnee,
durere toracica care asociaza tahicardie
raluri bilaterale
cianoza
semne radiologice de tip opacitati discrete
sugerand infiltrat pulmonar
Tratament

o ameliorare rapida sub 48 de ore

o fie prin readucerea pacientului la o
altitudine mai mica
o +/- administrarea de O2 la concentratii
inalte

Preventie

o aclimatizare gradata
o evitarea efortului intens in primele 2-3
zile, la altitudine crescuta
Edemul pulmonar neurogen

 Afectiunile SNC de la traumatism cranio cerebral

la convulsii de grand mal pot asocia edem
pulmonar acut

 Supraactivarea simpatica produce o deplasare a

sangelui din circulatia sistemica in cea
pulmonara, cu cresterea secundara a presiuni din
capilarul pulmonar si din atriul stang

 Simpatoliticele previn edemul pulmonar

neurogen, dar nu au rol in tratamentul lui
(presiunea capilara pulmonara a revenit la normal
in momentul diagnosticarii acestui sindrom)
Edemul pulmonar prin
supradoza narcotica

Supradoza de heroina

Cauza initiatoare-afectarea membranei

alveolocapilara
(heroina elibereaza in plaman histamina
care creste permeabilitatea vasculara)