Tema:,,Cîmpul protetic edentat total.

Musculatura din vecinătatea cîmpului

protetic. Zonele funcționale ale cîmpului
protetic,,

A efectuat :Cheptene Daniela

Grupa: S1604
Prin ,,cîmp protetic ,, se înțelege teritoriul biologic pe care se aplică
proteza mobilizabilă sau, cu alte cuvinte, totalitatea țesuturilor care
vin în contact cu proteza respectivă.

În mod obișnuit cimpul protetic edentat total este împărțit în

doua zone caracteristice:
* zona de sprijin
* zona de succiune
Zona de sprijin a maxilarului superior este reprezentat de
• Crestele alveolare edentate
• Tuberozitățile maxilare
• Bolta palatină

Cresta edentată-rezultă din apofiza maxilară după extragerea

dinților.
Tuberozitatea maxilară- situată în regiunea posterioară a apofizelor
alveolare avînd un rol important în menținerea și stabilizarea
protezei.
Bolta palatină- formată din unirea apofizelor palatine ale osului
maxilar, situată în cele doua treimi anterioare ale bolții, cu lamele
orizontale ale oaselor palatinesituate în treimea posterioară a bolții.
Crestele edentate maxilare capătă în decursul evoluției lor anumite
forme caracteristice. Dacă la început sunt înalte, cu versantul
retentiv, ulterior ele se micșorează și retentivitatea dispare, versantul
vestibular devenind drept , fără nici o convexitate(creste neutre).
Pe măsură ce atrofia continuă, crestele alveolare capătă un versant
oblic îndreptat în jos și către linia mediană(creste neretentive).
După Landa există 5 variante de torus
Un prim tip- situat în treimea posterioară a palatului, are o formă
ritunjită, este palpabil și poate atinge uneori dimensiunea unei alune
Al doinea tip- de formă longitudinală, nu prea pronunțată, se găsește
în cele doua treimi posterioare ale bolții.
Al treilea tip- cuprinde cele 2 treimi anterioare ale liniei mediane,și
este destul de bine reprezentat.
Al patrulea tip - se întinde doar în treimea anterioară a palatului
Al cincilea tip- se întinde de la gaura palatină pînă la limita distală a
palatului dur.

Zonele Shroder se află la nivelul molarilor (palatină) unde există o cantitate

mai mare de țesut glandular și adipos.
Zona de succiune – este reprezentată de mucoasa pasiv mobilă.
Acesta este o mucoasă puțin aderentă la periost, care poate fi
mobilizată de către medic sau prin mișcări funcționale ale
pacientului.
Mucoasa pasiv-mobilă are o lățime între 1 și 3 mm și este situată în
apropierea fundurilor de sac vestibulare, mai aproape de versantele
crestelor edentate.
Din punct de vedere a tratamentului mucoasa mobilă nu poate fi
niciodată acoperită de proteză, dar se poate aplica pe fața externă a
protezei, perfectînd închiderea marginală.
Zona de sprijin mandibulară- este substratul osos reprezentat de
creasta edentată mandibulară, întotdeauna mult mai redusă decît
creasta edentată maxilară.
Zona de sprijin mandibulară este delimitată vestibular de linia oblică
externă( sediul inserției inferioare a muschiului buccinator) iar
lingual de linia oblică internă(sediul inserției mușchiului
milohioidian). Posterior este delimitată de tuberculul mandibular(ia
naștere în locul trigonului retromolar în urma extracției molarului din
minte)

Limita pînă la care poate fi acoperit tuberculul este

treimea sa posterioară, deoarece în această treime se

înseră de obicei ligamentul pterigomandibular.

Zona de succiune mandibulară- zona în care se face trecerea dintre
mucoasa fixă și cea mobilă. Acestă trecere este reprezentată de
mucoasa pasiv mobilă, tapetată de un țesut submucos carei permite
sa fie mobilizată față de planul osăs subiacent.
Mucoasa pasiv mobila are o lățime de 1-3mm.
Lățimea mare a bandeletei de mucoasa pasiv-mobilă și situarea ei cît
mai aproape de fundul de sac favorizează apariția succiunii.
 Mușchii din vecinătatea cîmpului protetic

m.cu inserție perpediculară m.cu inserție orizontală

-Zona AH (m.oro-faciali)
-m.buzei inferioare -m.buccinator
-m.bărbiei -m.orbicular al buzelor
- m.milohioidian -m.marele zigomatic
-m.genioglos -m.micul zigomatic
-m.canin
-m.canin
-m.triunghiular al b.infer.
-m.faringelui
 Mușchii mandibulei
M.Coborîtori m.geniohioidian
m.milohioidian
m.stilohioidian
m.digastric

M.Ridicători m.maseter
m.temporal
m.pterigoidieni
 Muschii oro-faciali
-reprezintă grupul de mușchi cu fibre paralele cu marginea protezei
care participă eficient la menținerea protezei totale.
Mușchii orofaciali sunt
-m.buccinator
-m.orbicular al buzelor
-m.marele zigomatic
-m.micul zigomatic
-m.m canin
-m.triunghiular al buzei inferioare
-m.pătrat al buzei inferioare
-m.bărbiei
-m.ridicatori
-m.vălului palatin
 Zonele funcționale a
maxilarului superior
Periferia cîmpului protetic maxilar are două regiuni sau două zone
dinstincte:
*zona vestibulară
*zona distală
Zona vestibulară se împarte în:
- sp.retrozigomatic
- sp.vestibular lateral
-sp.vestibular labial
Spațiul retrozigomatic-(punga lui Eisenring)-delimitat posterior de
șanțul pterigomaxilar și anterior de apofiza zigomato-alveolar.
Acest spațiu vestibular este delimitat de existența mușchiului
buccinator.
Pentru realizarea unei bune mențineri a protezei în acestă zonă
distală a cîmpului protetic este necesar ca întreg spațiu să fie ocupat
de grosimea protezei.
Spațiul vestibular lateral- este situat anterior față de spațiul lui
Eisenring, delimitat posterior de apofiza zigomato-alveolară și
anterior de frenul bucal.
Acest spațiu de multe ori este redus(3-4mm), iar marginea închiderii
marginale face ca la acest nivel marginea protezei să fie scurtată.
Spațiul vestibular labial-este delimitat posterior de cele doua frenuri
bucale(drept și stîng) și este impărțit de frenul buzei superioare în
două porțiuni.Cresta alveolară la acest nivel este acoperită de de o
mucoasă care de cele mai multe ori glisează pe planul osos.
Grosimea lingurii individuale la acest nivel, si respectiv a viitoarei
proteze trebuie să țină seama de considerente fizionomice ale
cazului respectiv.În această zonă frenul buzei superioare trebuie
ocolit cu atenție, pentru a nu mobiliza proteza. La acest nivel
marginile protezei trebuie rotunjite și bine netezite, evitîndu-se
astfel producerea leziunilor de decubit
Zona distală,cunoscută și sub numele de zonă de linie Ah, este limita
posterioară a cîmpului protetic maxilar și reprezintă zona de reflexie
a valului palatin față de palatul dur. Această limită posterioară este
o ,,zonă,, atunci cînd lățimea ei constituie o bandă neuniformă de 2-
5 mm sau o ,,linie,, cînd banda este foarte îngustă.
Închiderea marginală posterioară este esențială pentru menținerea
protezei totale superioare prin delimitarea zonei Ah.
 Zona funcțională la nivelul mandibulei
Zonele funcționale mandibulare sunt în număr de
trei perechi:
zona tuberculului piriform
zona linguală laterală
zona vestibulară laterală
Două impare
zona linguală centrală
zona vestibulară centrală
Zona tuberculului piriform- ocupă defapt regiunea molarului de
minte inferior. Este delimitată anterior de o linie imaginară care trece
inapoia feței distale a molarului de 12 ani și intersectează spre
vestibular linia oblică externă, iar spre lingual linia milohioidiană.
Posterior tubercului este delimitat de inserția ligamentului
pterigomaxilar. Zona tuberculului piriform participă la stabilizarea și
menținerea protezei totale.
Zona vestibulară laterală – este delimitată posterior de linia
imaginară ce trece inapoia feței distale a molarului 2 inferior, iar
anterior de frenul bucal. Acestă zonă conține punga jugală sau
punga lui Fish, spațiu format între porțiunea inferioară a
buccinatorului și creasta edentată.
Zona vestibulară centrală- este dominată pe de o parte de acțiunea
mușchiului triunghiular , pătrat, al buzei inferioare și a mușchiului
bărbiei. În acestă zonă există adesea frenul buzei inferioare. El poate
fi îndepărtat chirurgical pentru a permite existența unei zone mai
mari de închidere marginală.
Zona linguală laterală- are ca limită posterioară linia care trece prin
fața distală a molarului 2 inferior, iar limita anterioară ajunge în
dreptul spațiului dintre canin și primul premolar.
Mulțumesc pentru atenție !!!