Viermi Lați

Proiect realizat de Chioveanu Andrei

Clasa a IX-a F
 Platelminți
• Platelminții sau platelmintele, viermi lați (de la greaca platus = lat + helmins,
helminthos = vierme) este o încrengătură de viermi protostomieni acelomați, de
tipul bine cunoscut al viermelui de gălbează, sau al panglicilor. Au simetrie
bilaterală, corpul lățit, puternic turtit dorso-ventral, nesegmentat, lipsiți de aparat
respirator și circulator, cu un singur orificiu buco-anal.
 Caractere generale
• Cuprinde specii libere, raspandite in apele marine, dulci, si in solul
umed (planariile) si specii parazite (teniile si fasciolele).
• Corpul e puternic aplatizat , nesegmentat, in forma de panglica.
• Formele libere au la extremitatea cefalica organe de simt, iar cele
parazite organe de fixare.
•  Tegumentul e acoperit cu o cuticula care impreuna cu musculatura
formeaza teaca musculo-cutanee.
• Cavitatea corpului e plina cu tesut conjunctiv (parenchim).
• Sistemul nervos e format din ganglioni cerebroizi situati in partea
anterioara si cordoane nervoase longitudinale.
• Sistemul digestiv e format dintr-un tub digestiv care comunica cu
exteriorul prin orificiul buco-anal.
• Respiratia e cutanee.
• Sunt indivizi hermafroditi, in general fara stadii larvare (exceptie
viermele de galbeaza) ; unele fac schimb de gazde (tenia).
• Inmultirea e sexuata.
 Clasificare
Clasa Turbelariate

Cele mai multe specii de planarii traiesc

libere in izvoare, paraie si rauri, pe sub
frunze sau pietre. Au corpul turtit dorso-
ventral si acoperit cu cili. Planariile au o
mare putere de regenerare. Sunt
organisme hermafrodite.
 Clasa Termatode

Platelminte parazite, cu corpul

neciliat, în general scurt, ca o frunză,
format dintr-o singură bucată,
prevăzut cu organe de fixare, ventuze
și cârlige.
Clasa Cestode

Forme parazite, cu corpul constituit în

general din mai multe bucăți numite
proglote, dispuse liniar sub formă de
panglică. Una dintre extremități, numită
scolex, este diferențiată prin adaptare la
fixare, prezentând ventuze și cârlige.
 Clasa Monogene

Trematode ectoparazite, fără schimbare de gazdă, deci

monoxene, cu ciclul de dezvoltare de asemenea simplu,
fără alternanță de generații. Trăiesc mai ales pe pești, dar
se întalnesc și la broaște și reptile, în cavități ca vezicula
urinară, esofag etc. Unele trăiesc pe mamifere acvatice,
mai rar pe crustacee și cefalopode.