SOCUL ANAFILACTIC

= URGENTA VITALA
Alergia = raspuns anormal la un anumit antigen

Hipersensibilitatea = exagerare a raspunsului

fiziologic al organismului la orice substanta
antigenica cu care vine in contact
Profilaxie = preventie sau protectie fata de boala

Anafilaxia
Sensibilitatea unor persoane la substante
cunoscute ca inofensive
Opus apararii, imunitatii
 ANAFILAXIA
Definitia Academiei Europene de Alergie si Imunologie
=reactie sistemica de hipersensibilitate imediata si/sau tardiva
care apare dupa expunerea la un stimul – antigen exogen

Provocata prin eliberare sistemica de mediatori de

catre:
 Mastocite
 Bazofile

Reactia anafilactica  descarcare de mediatori facuta

prin interactiunea dintre un antigen si Ig E. Repetarea
contactului va determina un nou episod.
REACTIE ANAFILACTOIDA
= reactie ce nu este de origine alergica
 mediatorii sunt eliberati direct la un prim
contact
Reactia poate lipsi la un contact ulterior
 Ex. Anestezice sau dextran

Pot sa fie accidente brutale si grave

 TIPURI DE HIPERSENSIBILITATE
Tip I – anafilactica
Mecanism: alergenul patrunde: digestiv, respirator,
cutanat, parenteral  sinteza de IgE  eliberare de
amine active
 HIPERPRODUCTIE PATOLOGICA DE Ig E
Ac responsabili de hipersensibilitatea imediata pot
circula liber prin organism
In timpul reactiei de HS acestia sunt mai intai fixati
pe unele celule ( mastocite / bazofile ) si apoi se
combina cu Ag
 eliberare histamina / serotonina / bradikinina =>
vasodilatatie generalizata / cresterea permeabilitatii
capilare / bronhoconstrictie
 TIPURI DE HIPERSENSIBILITATE
Tip II – citotoxica
Mecanism: Ag  se atasaza de membrana celulara
 productie de Ac  cresterea C3 citotoxicitate
(hemoliza / icter / trombocitopenie )

 Ag SUNT EXPUSE DIRECT PE MEMBRANELE

CELULELOR SOMATICE
 TIPURI DE HIPERSENSIBILITATE
Tip III – prin complexe imune
Mecanism: complexe Ag-Ac circulante + depozitate
in organe  activarea complementului

Tip IV – intarziata
Mecanism celular mediat de limfocite
Anafilaxia

 reactia acuta de hipersensibilitate imediata antigen-

anticorp, dupa expunerea la un stimul exogen

Apare in mod accidental in special la indivizii atopici

Apare dupa recontactul cu un antigen care a provocat

producerea in organism a unor globuline – anticorpi
din grupul Ig A si Ig E
 SOCUL ANAFILACTIC
= tulburare hemodinamica grava cauzata de o
substanta straina la care pacientul a fost
sensibilizat anterior

Presupune
Un contact initial al organismului cu Ag
Un contact declansant cu acelasi Ag dupa o perioada
de latenta necesara producerii de Ac specifici
Reactia anafilactoida (pseudoalergica)

Reactie clinica greu de deosebit de anafilaxie, in

care mecanismul este non-imunologic: mediatorii
chimici sunt eliberati prin actiunea directa a
alergenelor pe mastocite, fara sensibilizare
prealabila de catre Ig E
Este o reactie dependenta de doza, care mimeaza o
reactie alergica si apare la primul contact cu
substanta, fara sensibilizare in prealabil
Numeroase accidente apar dupa anestezie – curara,
dextran
Substante de contrast
 ETIOLOGIA
1. Proteine
- Proteina din laptele de vaca
 Veninuri – insecte hymenoptere ( viespe / albina )
- sarpe
- meduze
 Fructe – nuci / alune
 Legume – fasole
 Scoici / peste / oua
 Conservanti – sulfiti / tartrazina
 Extracte alergene – polen / papadie /iarba / par
 Seruri straine – umane – Ig E / plasma / sange
- animale – anatoxina botulinica / antiveninuri de
serpi
 Hormoni – insulina / corticosteroizi / progesteron
 Enzime – streptokinaza
 Vaccinuri – antitetanic / antigripal
 ETIOLOGIA
2. Haptene
 Peniciline / cefalosporine / carbapeneme
 Alte AB : tetrciclina / nitrofurantoin / vancomicina
 Chimioterapice : ciclofosfamida / asparaginaza
3. Inhibitori de prostaglandine
 AINS : aspirina / indometacin / ibuprofen
4. Alte cauze
 Substante de contrast iodate
 Polizaharide – dextran
 Vitamine – tiamina / fitomenadion
 Anestezice locale – lidocaina / procaina
 Curare
 Protamina
 ANAMNEZA
APP – eczema / urticarii / soc anafilactic

Administrare recenta de antibiotice /

anestezice / vitamine / solutii coloidale

Alimente : lapte / oua / fructe

 ACTIUNEA PRINCIPALA
1. Muschii netezi => contractie

2. Vasele sangvine => vasodilatatie generalizata si

brutala

 Cresterea marcata a permeabilitatii capilare

 MANIFESTARI CLINICE
CARDIACE RESPIRATORII
Tahicardie Tuse
Puls filiform Dispnee cu
Hipotensiune polipnee
arteriala Cianoza
Tulburari de ritm Wheezing
Stop cardiac Bronhospasm
Edem al pilierilor
amigdalieni
Edem laringian
 MANIFESTARI CLINICE
DIGESTIVE CUTANAT
Greata Prurit
Varsaturi palmoplantar
Dureri abdominale Hiperemie
Diaree generalizata
Urticarie
Extremitati calde la
debut apoi reci /
cianotice
 MANIFESTARI CLINICE
NEUROPSIHICE
Anxietate
Confuzie
Vertij
Parestezii
Convulsii
Coma
 DIAGNOSTIC
Trebuie pus in max 20 secunde prin:
Evaluarea semnelor vitale
 CR libere: sdr obstructiv sever
 FR
 AV
 TA
 Recolorare capilara prelungita > 2 sec
 Temperatura si culoarea pielii: extremitati reci, cianotice,
marmorate
Evaluarea neurologica
 Starea de constienta
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Socul vagal – bolnav palid, cu transpiratii
reci, fara semne cutanate sau respiratorii
Socul infectios – febra, context infectios
AVC – deficit neurologic in prim-plan
Hipoglicemia
Insuficienta respiratorie acuta
Obstructie prin corp strain
Astm bronsic
Embolie pulmonara
 TRATAMENT DE URGENTA

Se aseaza copilul in clinostatism, cu membrele

inferioare ridicate fata de planul orizontal –
pozitie Trendelenburg

Mentinerea permeabilitatii CRS –

Apelati 112

Administrare oxigen
TRATAMENT DE URGENTA
Prinderea de urgenta a unei vene. In caz
contrar se foloseste calea de administrare
intramusculara. Nu se mai foloseste calea
subcutanata
Primul medicament: ADRENALINA 1/1000
(fiola 1ml=1mg). In pediatrie se poate folosi
dilutia standard 1 fiola + 9ml ser
fiziologic=10ml  1ml=100µg. Se administreaza
1ml/15 kg
Doza se poate repeta dupa 5 – 15 minute
 TRATAMENT MEDICAMENTOS DE
URGENTA
ADRENALINA

Medicamentul de electie impotriva vasoplegiei si

bronhospasmului
Receptori - alfa 1 – vasoconstrictie
- beta 1 – tonicardiac
- beta 2 - bronhodilatator
 TRATAMENT MEDICAMENTOS DE
URGENTA
ADRENALINA -
Cai de administrare
 Intramusculara – cu resorbtie buna daca circulatia
este buna
 Intravenoasa – rezervata cazurilor de soc sever,

preferabil in serviciul de reanimare cu monitorizarea

ritmului cardiac
TRATAMENT DE URGENTA
Al doilea medicament – un preparat cortizonic:

METILPREDNISOLON
 2-5mg/kgc/doza
HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON
 5-20mg/kgc/doza i.v

Repetat la 6 ore in functie de evolutia clinica

 TRATAMENT MEDICAMENTOS DE
URGENTA
CORTICOTERAPIE – de urgenta
 METILPREDNISOLON
 Efect antiinflamator marcat
 Se acumuleaza in tesutul inflamat, stabilizeaza capilarele

si le impiedica permeabilizarea prin histamina si kinine

 Scad edemul local

 Mentin raspunsul vaselor la catecolamine

 Nu vindeca ci modifica reactiile la agentul cauzal

TRATAMENT DE URGENTA
PEV de umplere a patului vascular: 10-20 ml/kg
ser fiziologic in 10-20 minute. Se poate repeta
dupa 20 minute.

O alta varianta poate fi Ringer lactat 10-20 ml/kgc

i.v, repetat la nevoie.
TRATAMENT DE URGENTA
 Bronhospasm
 administrarea de O2
 beta2agonisti in inhalatii, de tip SALBUTAMOL spray 2 puffuri sau
administrare de ADRENALINA sistemic sau in inhalatii
 In caz de evolutie severa: intubatie precoce si ventilatie mecanica
 ANTIHISTAMINICE
 TIP I: - clorfeniramina – 1 mg p.o 6-12 ani
- 2 mg p.o > 12 ani
- difenhidramina – 1 mg/kg p.o, i.m sau i.v
- repetat la 6 ore
- claritina – 5 sau 10 ml p.o
- TIP II: - cimetidina – 5 mg/kg p.o, i.m sau i.v
- ranitidina – 1-2 mg/kg p.o, i.m sau i.v

-
 TRATAMENT MEDICAMENTOS DE
URGENTA

BRONHODILATATOR
Salbulamol in aerosoli
 0.01-0.06 mg/kgc
 Se poate repeta la 10-30 min

Miofilin
 4 mg/kgc iv – se dilueaza de cel putin 5 ori cu ser
fiziologic
 EVITATI GRESEALA
1. De a nu administra adrenalina in cateva
minute de la debut
2. De a nu recunoaste obstructia CRS si de a
nu intuba pacientul in timp util
3. Nu uitati ca putem avea soc anafilactic fara
manifestari cutanate – urticarie
 TRATAMENT MEDICAMENTOS DE
URGENTA

1. ADRENALINA
2. CORTICOTERAPIA
3. ANTIHISTAMINIC
4. BRONHODILATATOR
5. OXIGEN
 TRATAMENT PREVENTIV
Evitarea definitiva si absoluta a agentilor
declansatori
Educarea familiei si apartinatorilor asupra
produselor contraindicate
Purtarea de truse speciale de urgenta cu
Adrenalina auto-injectabila - ANAPEN
Glucocorticoizi
Antihistaminice
 AnaPen junior sau EpiPen
Seringa preumpluta cu adrenalina, inclusa intr-
un dispozitiv automat pentru autoinjectare
Im
150 micrograme / 0.3 ml
> 15 kg
2. CONVULSIILE
OCAZIONALE
 DEFINITIE
Manifestari clinice paroxistice, caracterizate prin
activitate motorie involuntara (contracturi
musculare), de variate tipuri, determinata de
anomalii paroxistice ale activitatii electrice a
neuronilor cerebrali
Descarcarea neuronilor cerebrali este brusca,
excesiva si dezorganizata, si poate fi inregistrata
concomitent pe EEG
Aceste manifestari paroxistice = crize
epileptice

 2 sindroame

Epilepsie boala
Convulsii ocazionale
CONVULSIILE OCAZIONALE
Cauza majora – FEBRA

Alte cauze

Exogene
Endogene
 CAUZE EXOGENE
1. Traumatice

 Traumatisme craniene
 Alte traumatisme care antreneaza sincopa
prelungita, generatoare de anoxie si convulsii
 CAUZE EXOGENE
2. Netraumatice
 Alimentare
 Intoxicatia cu apa => hiponatremie
 Ingestie excesiva de apa
 Rehidratare pe cale orala cu solutie saraca in electroliti
 Aport excesiv de electroliti => hipernatremie
 Medicamentoase
 Injectii cu lidocaina
 Ingestie de fenotiazine, xantine
 Toxice
 Ingestie de alcool => hipoglicemie
 Alte toxice – ADTC, organofosforice
 CAUZE ENDOGENE
1. Infectioase
 Meningite
 Encefalite
 Focare de supuratie endocraniana
2. Endocrine
3. Vasculare
 Hemoragii meningeale / cerebrale
 Anevrisme cerebrale rupte
 Tromboze vasculare cerebrale
 CAUZE ENDOGENE
4. Alte afectiuni
Sincopa de orice cauza, cu anoxie prelungita
Tulburari metabolice de diverse cauze
 Hipoglicemie
 Hipocalcemie / hipomagneziemie

 Hiponatremie / hipernatremie

 Sdr Reye

 Secretie inadecvata de ADH

 Encefalopatie hipertensiva
 CONVULSIILE FEBRILE
Cele mai frecvente convulsii ocazionale ale
varstei pediatrice
Caracteristice sugarului si copilului mic
4 – 5 % din copii fac una sau mai multe
convulsii febrile pana la varsta de 5 ani
Prima criza – al 2-lea an de viata
Mai frecvente la baieti
Apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile,
cu ocazia primului croset hipertermic
 CONVULSIILE FEBRILE
 CRITERII OBLIGATORII
1. Context febril - > 38ºC
2. Varsta – intre 6 luni si 5 ani
3. Febra nu se datoreaza unei infectii a SNC
4. Durata < 15 minute
5. Absenta anomaliilor neurologice si EEG in
perioadele intercritice
 CONVULSIILE FEBRILE
Fiziopatologie
CF sunt declansate de cresterea rapida a
temperaturii corporale
cresterea ratei metabolismului neuronilor
cerebrali
scaderea pragului convulsivant
Predispozitie genetica
 ETIOLOGIA FEBREI
Infectii acute ale CRS
Virale
Dupa vaccinari
Orice alta infectie febrila
 MANIFESTARI CLINICE
CF simple – 80%
Criza motorie generalizata, in general clonica, mai
rar tonico-clonica sau hipotona

CF complexe – 20%

La copii cu antecedente de suferinta neonatala sau
dismaturitate
 DIAGNOSTIC POZITIV
Pe criterii clinice
Este esential sa se excluda infectia SNC, in
special meningita bacteriana

Punctia lombara
- indicatii -
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Infectii ale SNC
Intoxicatiile medicamentoase
Convulsii ocazionale
Encefalopatia toxica din infectia cu Shigella
Sdr hemolitic-uremic indus de verotoxina
Frisonul
 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Favorabila – dezv normala
Recidive – 33%
Factori de risc:
 Varsta mica
 AHC de CF - 50% / 20%

 Crize complexe

# epilepsia
 TRATAMENT
De electie – BENZODIAZEPINE
DIAZEPAM
 administrare rectala – la domiciliu
 5 sau 10 mg
 doza : 0.5-1 mg / kgc
Efect anticonvulsivant imediat
MIDAZOLAM
0.1-0.2 mg/kgc iv, im, ir
- Concomitent – masuri antitermice