TRATAMENTUL RESTAURATOR AL

LEZIUNILOR CARIOASE EXTINSE

SITUATE PE DINȚII FRONTALI
– clasa IV
LEZIUNI CARIOASE EXTINSE SITUATE PE DINȚII
FRONTALI – clasa IV
 ETAPELE premergatoare
tratamentului:

1. Curatirea profesionala
2. Alegerea culorii in vederea restaurarii dupa
cheia de culorii
3.Izolarea (preferabil cu diga)
 Etape premergătoare
restaurării
Alegerea culorii

Anestezia

Igienizarea suprafețelor
ce vor fi restaurate

Alegerea culorii
cu dispozitivul
Demetron Shade Light
 Exereza completa a tesuturilor dentare alterate in
conditiile conservarii maxime a tesuturilor dentare
sanatoase. Se evita exercitarea de presiuni asupra
zonelor de smalt subminat.
 Cavitatea rezultata prezinta un factor C redus.
Pentru ameliorarea valorii factorului C, trebuie
marita suprafata de adeziune, prin bizotari extinse
 Bizotarea se face circumferential, exceptand pragul
gingival si zona de contact ocluzal. Vestibular se
prefera bizourile plane extinse iar oral bizourile
concave.
Bizou
“unduit”

Bizou in trepte
Protectia complexului pulpo-dentinar se
limiteaza strict la zona situata in imediata
apropiere a camerei pulpare pentru a nu
diminua marimea factorului C si a nu
compromite rezultatul estetic.
 Se prefera sistemele adezive cu gravare acida
totala.
 Se prefera rasinile adezive cu fluiditate crescuta
si incolore
 Se aplica tehnici de adeziune totala (se
limiteaza zonele de protectie pulpo-dentinara,
care ar putea diminua suprafata de adeziune la
minimum necesar)
 Indiferent de tehnica aleasa, este de preferat ca
obturarea sa se faca aplicand mai multe straturi de
material si dirijand culoarea dinspre cervical spre
incizal.
Pentru tratamentul acestor leziuni se pot folosi doar materialele compozite asociate cu sisteme
adezive amelo-dentinare, datorita:
 calităţilor estetice optime
 adeziunii maxime
 rezistenţei mecanice suficiente

 Când distrucţia coronară este foarte importantă

 ► compozitele se asociază cu pivoţii dentinari

Conceptul natural in
dirijarea de culoare
 In cazul tehnicilor de restaurare estetica,
stratificarea nu se refera doar la aplicarea mai
multor straturi de material pentru a permite
polimerizarea completa si reducerea contractiei
de priza.
 Pentru a obtine un efect estetic optim, straturile
de material pot avea culori si transluciditati
diferite atat dinspre cervical spre incizal cat si
in sens vestibulo-oral si mezio-distal.
conceptul traditional: pentru restaurare se utilizeaza
materialele cu o transluciditate asemanatoare dentinei sau
intermediara intre smalt si dentina; doar in zona incizala se utilizeaza
materiale cu transluciditate crescuta.

conceptul modern: pentru restaurare se utilizeaza nuante

cu culoare si transluciditate asemanatoare tesuturilor dentare
naturale (nuante pentru dentina cu opacitate similara dentinei
naturale si nuante speciale pentru smalt avand caracteristicele optice
ale smaltului natural; poate include si nuante speciale extra-opace sau
extra-transparente; in acest caz, culoare obtinuta este rezultatul optic
al combinarii celor doua materiale – pentru smalt, respectiv dentina).
Conceptul clasic al restaurarii cu
doua straturi de material: efect
fotomimetic obtinut prin acoperirea unui miez
monocromatic cu un strat de material translucid in
zona incizala.
-Material pentru restaurare avand o opacitate
medie intre smaltul si dentina naturale;
-Nuante speciale translucide pentru incizal;

Exemple: Filtek Z250, Prodigy

Conceptul clasic al restaurarii cu trei
straturi de material: efect fotomimetic
obtinut prin stratificare policromatica de intensitati
si transluciditati diferite.
-Nuante pentru dentina cu opacitate similara
dentinei naturale (poate include si nuante
speciale extra-opace);
-Nuante speciale pentru smalt cu opacitate
medie intre smaltul si dentina naturale;
-Nuante speciale translucide pentru incizal
Exemple: Filtek Supreme XT, Venus, Herculite XRV
Conceptul modern al restaurarii : efect
fotomimetic obtinut prin stratificare policromatica
de intensitati si transluciditati diferite.
-Nuante pentru dentina cu opacitate similara
dentinei naturale (poate include si nuante
speciale extra-opace);
-Nuante speciale pentru smalt avand
caracteristicele optice ale smaltului natural.
Aceste tehnici presupun o modelare foarte
exacta astfel incat grosimea stratului de material
cu transluciditate corespunzatoare smaltului sa
fie constanta (aprox. 0,5mm).
Exemple: cu doua straturi: Ceram Xduo; Amaris;
cu trei straturi: Artemis, Enamel HFO, Miris
 ETAPE DE RESTAURARE:
1. Aplicarea matricei si penei (in absenta unui sablon siliconic sau a unui
conformator, matricea se sustine oral cu degetul pentru a forma conturul oral).
Rigiditatea matricei poate determina supraconturul, infraconturul
restaurarii sau punct de contact inadecvat.
In tehnica centrifuga (dinspre peretele pulpar spre exterior) se recomanda
aplicarea matricei doar pentru ultimul strat de compozit care va reface
punctul de contact.
In anumite tehnici estetice, se poate izola dintele vecin cu un gel si se poate
modela materialul, fara utilizarea unei matrici sau a unui conformator.
Cea mai corecta tehnica utilizeaza un sablon siliconic ( realizat direct sau
indirect) in care initial se modeleaza fata proximala si orala a restaurarii.

2. Aplicarea compozitului in tehnici de stratificare orizontale, oblice, centripete sau

centrifuge (tehnica de stratificare se alege in functie de acces, marimea distructiei
coronare si materialul compozit utilizat).

3. Fiecare strat de compozit se fotoactiveaza minimum 20 de sec vestibular si timp

de 20 de sec oral

4. Indepartarea matricei

5. Conturarea cu instrumentar manual si rotativ. In cazul tehnicii cu sablon

siliconic, conturarea este minima.
Instrumente si materiale necesare obturarii
Aplicarea straturilor de Refacerea punctului de
compozit corespunzatoare contact utilizand o matrice
dentinei

Indepartarea excesului de
material cu instrumentar
rotativ
Tehnica restaurării cu ajutorul capelor
prefabricate
TEHNICA STRATIFICĂRII
fara matrice sau conformator
 Refacerea dentinei –
Stratul iniţial de opac A3 a fost aplicat, adaptat şi conturat pe suprafaţa
proximală ale incisivului central cu un instrument cu lamă lungă,
proximal şi finisat cu o pensula (figura A).
un al doilea strat de opac A2 se aplică, pentru a forma un lobii incizali
(figura B).
Refacerea SMALȚULUI
Restaurarea cu sablon siliconic
 Finisarea
1. Indepartarea excesului si refacerea conturului incizal cu ajutorul discurilor.
2. Finisarea fetei vestibularea cu ajutorul pietrelor diamantate sau din carbura
de tugsten efilate.
3. Indepartarea excesului si refacerea conturului fetei orale cu ajutorul unei
pietre diamantate in forma de minge de fotbal sau de flacara.
4. Indepartarea excesului gingival si refacerea formei ambrazurii cu un
instrument de mana taios (bisturiu sau instrument chirurgical)
5. Evaluarea excesului marginal si a contururilor vestibular oral si incizal .
Modificarea acestora pentru obtinerea unor margini si contururi corecte cu
pietre diamantate si discuri.
6. Finisarea si lustruirea contactului aproximal si ambrazurii cu ajutorul
stripsurilor abrazive de granulatie descrescatoare
7. Lustruirea si finalizarea contururilor pe fata vestibulara si incizala cu
ajutorul discurilor de granulatie medie
8. Lustruirea vestibulara si incizala cu ajutorul unor discuri fine si foarte fine
.Lustruirea si finasarea pe fata linguala cu ajutorul gumelor
9. Indepartarea sistemului diga
10. Verificarea ocluziei centrice si in miscari de lateralitate cu ajutorul hartiei de
articulatie , si restabilirea ocluziei
Instrumente si materiale necesare finisarii
 Finisarea
Santurile verticale de
dezvoltare

Creste marginale
Ambrazuri
incizale
Texturarea suprafetei

Reproducerea
perikimatei
 Occlubrush (Kerr)
Filturi cu pasta de lustruit Sof-Lex polishing brush (3M)

Paste de lustrui cu
granulatii de diverse
dimensiuni (diamant
si oxid de aluminiu)
 Resturare biomimetică in cazul cavitatilor de cl.IV de
etiologe traumatica

Prin folosirea unei stratificari anatomice cu diferite straturi de dentina , smalt si compozit incizal vom
putea obtine culori mai realistice si suprafete percepute optic mai aproape de cea naturala
 Ghid de culori

Tehnica compozitului mock-up

Explicarea procedeului clinic si a Cheia de culori ne va ajuta la alegerea Cheia de culori ajuta la o
rezultatului final estetic culorii si la refacerea anatomica a realizare a unui dinte
morfologiei dintelui.rosu reprezinta aproape de culoarea
smalt artificial (T-1 hybrid) albastru naturala
reprezinta dentina artificiala (XL
hybrid) si alb reprezinta nuantele de
alb si de transparent si rosu
reprezinta lobii dentinari B 1 hybrid
A .2 mm bizou pe toata suprafata marginii
B. 0,5 mm pentru a intrerupe linia dreapta a bizoului si a reduce potentialul
de micropercolare
C . indepartarea a fost minimala in realizarea desing-ului cavitatii clasa a IVa
Preparatia a fost mordansata
cu acid ortofosforic 37.5%
(GePl-EtchantR,
Kerr/Sybron)spalatpentru 5
sec si uscat pentru 5 sec
Aplicarea sistemului adeziv
Un strat foarte subtire de glicerina a fost
aplicat pe suprafata aproximala a
incisivului central maxilar stang ca mijloc
de separare a fost folosita o ata dentara
neimpregnata
Primul strat de miez dentinar artificial din rasina compozit
hibrid B1 a fost aplicat conturat cu o spatula
A primul strat de compozit hibrid B-1- a fost pus
pentru refacerea lobului dentinar.
Pe linia de fractura se aplica un Pentru a accentua linia unghiului
opac fluid pentru a disimula incizal se aplica o cantitate redusa
limita restaurarii de compozit XL1cu o spatula.
Incizal se aplica nuanta transparenta a compozitului.
Fata vestibulara se contureaza Lingual se contureaza cu freza de
cu o freza conica de finisat din finisat in forma de ou (flacara
carbura de tungsten rotunjita la varf).
A si B, Finisarea unghiurilor proximale vestibular si incizal
s-a realizat cu ajutorulunui disc aluminiu oxid si stripsuri
de finisat
 Obturatia a fost lustruita cu perii si
Pentru crearae aspectului de
paste.
perikimata s-a utilizat guma in forma
de palarie chinezeasca a fost aplicata
intermitent.
Luciul final a fost obtinut cu un filt uscat,
actionat intermitent.
Instructiuni post operative pentru pacient
a. Iigiena prin periaj si folosirea atei dentare
b. Evitarea alimentelor colorate in primele 24 de ore dupa
obturare
c. Evitarea inciziei alimentelor dure.
d. Informarea privind posibilele modificari de culoare survenite
ca urmare a modificarii transluciditatii secundare adsorbtiei
de apa. Informarea privind posibilitatea corectiilor ulterioare