CRISTEA ROXANA-IOANA

FLOREA ANDREEA
IANCĂU DIANA
Materialul vizual- trebuie să sugereze
minim două interpretări
Materialul verbal- scris, vorbit sau
înregistrat
Materialul de tip problemă – probleme
cotidiene, probleme de design și inovație
Alegerea unui obiect înconjurător
Derivarea unei teme- din ziar,cărti
etc.
Formularea de către elevi a unei
teme
- Sunt materiale eficiente pentru
dezvoltarea gândirii laterale
- De Bono recomandă fabulele și
evenimentele cotidiene
Portofoliu
O imagine potrivită permite
minim două interpretări
diferite
 Generarea alternativelor
 Contestarea presupozițiilor
 Suspendarea judecății
 Ideile dominante și factorii esențiali
 Fracționarea
 Metoda inversă
 Analogia
 Alegerea punctului de acces și a zonei de atenție
 Concepte
 Stimularea aleatorie
 Noul cuvânt
 Blocajul datorat familiarității
 Descrierea/rezolvarea problemelor si designul
Pre-scrierea
Scrierea=-versiunea
preliminară=schiţarea
Revizuirea
Editarea
Publicarea
• Brainstorming-alegerea unui
subiect/o temă
• Lecturarea
• Căutarea de idei
• Elementul crucial al procesului
scrierii
Prima ciornă
Transpunem ideile pe hârtie
Se organizează toate
însemnările și tot materialul
neprelucrat.
Rearanjarea ideilor
Schiţarea formală: rezultatul
unor liste organizate, ce
presupune ca scriitorul
cunoaşte deja aspectele
subiectului: Cum?Ce?Unde?
Când? Ce şi cine?
• Lectura critică și constructivă,
presupune scepticism față de propria
scriitura și față de a altora
• Identificarea legăturilor logice
• Utilizarea limbajului cu acuratețe
• Acceptarea, respingerea, amânarea
unei judecăți
• Are scopul de a clarifica și modela
Revizuirea sistematică a conținutului:
Informația este completă și adecvată?
Organizarea:Informațiile sunt organizate
și dezvoltate într-o manieră logică?
Stilul: Stilul este consecvent? Vocabularul
este precis și adecvat?
 Publicarea
Este stadiul final al procesului.
Elevii trebuie să vadă procesul până
la final. Nu contează cum e
publicată(citita în fața colegilor,
inclusă într-o revistă etc.),
dar trebuie sarbatorită!
• Ficțional- reprezentări imaginare
• Nonficțional- fenomene/întamplari
din realitate
• Descriptiv- juxtapunere-
pastel,portret etc.
• Expozitiv- timpul prezent.
Dicționare, manuale etc.
Tehnicile de Bono, includ, în mare parte,
scrisul ca activitate de concretizare a
reflecției, ceea ce are ca rezultat o
impresionantă cantitate de scriitură.
Aplicarea tehnicilor de Bono, sporadic, la
ciclul primar, a dezvăluit compoziții ce
depășesc propunerile incluse în programa
școlară.
Alternativele sunt necesare:
 atunci când răspunsul este
satisfăcător și potrivit aștepărilor
noastre.
 pentru a îmbogăți opțiunile noastre
 Prin descrierea unei figuri geometrice/ ființe, a unui obiect în mai multe
feluri
 Prin descrierea a ceea ce credem că s-ar întâmpla în imaginea respectivă
 Prin descrierea a n lucruri diferite care s-ar putea desfășura în imagine
 Prin construirea unor ipoteze
 Prin descrierea unor imagini modificate
 Prin prezentarea unor puncte de vedere diferite
 Printr-o descriere favorabilă cu mutarea accentului și prin adoptarea unui
unghi de vedere diferit
 Prin conturarea unei alte semnificații decât cea oferită de autor
 Prin amplificarea complexității unui model
Elevii scriu o propoziție pornind de la un
cuvânt:
Se administrează cuvinte noi
Elevii scriu o nouă propoziție amplificând
complexitatea modelului inițial
După câteva reprize, profesorul adună
producțiile elevilor
Comentarii
 Generare de alternative prin amplificarea
complexității unui model

 formulați o propoziție de la cuvântul mama.

Mama este cea mai prețioasă.
- adăugați expresia „fulg strălucitor”
Mama este prețioasă ca un fulg strălucitor.
- adăugați expresia „harnica albină”
Mama este prețioasă ca un fulg strălucitor și
harnică ca o albină.
o Elevul examinează o fotografie
o O descrie fără ca ceilalți să vadă
fotografia
o Fiecare va desena o variantă simplă a
fotografiei în funcție de ce au auzit
o Analizarea desenelor pentru a stabili
amănuntele omise
Elevul descrie imaginea fără ca ceilalți să
o vadă.
Elevii pun întrebări ajutătoare.
Descrieți imaginea de mai sus:
- Figura este desenată pe tablă
- Elevii încep descrierea, oral.
Sarcina de lucru poate fi formulată astfel:
Formulați ipoteze despre cum s-au format
munții.
-
-
-
 „ Povești cu detectivi”
- profesorul prezintă o poveste cu detectivi care
să conțină suficiente informații despre
identificarea autorului faptei
- povestea este citită clasei
- Elevii decid cine este detectivul din poveste
transformând informațiile în argumente
- Elevii scriu și alte povești pe același principiu
Prin această tehnică se urmărește să nu ne mulțumim cu
orice răspuns primit. Chiar dacă istoric, există un motiv
bun pentru care lucrurile să stea într-un anumit fel,
profesorul nu trebuie să lase impresia că acel motiv este
suficient. Intenția exercițiului este de a ne face să evităm
senzația că ceva este atât de evident încât să merite să dăm
răspunsul : „ de aia”
De ce tabla e neagră?
De ce afară plouă?
De ce roțile sunt rotunde?
De ce scaunul are patru picioare?
De ce învățăm?
De ce oamenii au 2 picioare?
Această tehnică urmărește să declanșeze unele
schimbări.Analogia este o povestire sau o situație
simplă care poate fi comparată cu altceva.
Condiții pentru alegerea unei analogii:
- nu trebuie să fie perfectă
- să se refere la situații concrete
- să fie complexe
- o poveste cu o desfășurare explicită
Deprinderile de compoziție la
clasele primare rămân o problemă
deschisă pentru cei care se ocupă
la modul real de ea.
Vă mulțumim!