ORAȘE RENASCENTISTE

DIN ITALIA
Dumitrescu Elena Maria, 9G-istorie
 FERRARA

• Ferrara, oraş care s-a dezvoltat în albia râului Po, a devenit un

important centru intelectual şi artistic care a funcţionat ca un magnet
pentru minţi strălucitoare ale Italiei Renascentiste în secolele al XV-
lea şi al XVI-lea. Este situat în regiunea Emilia Romagna, într-un peisaj
cultural remarcabil. Zona cuprinde centrul urban Ferrara şi terenurile
agricole înconjurătoare în cadrul vechii şi vastei delte a râului Po.
Este locul în care Piero della Francesca, Jacopo Bellini şi Andrea
Mantegna s-au ocupat de realizarea decoraţiunilor palatelor Casei
Este. Conceptul umanist al ''oraşului ideal'' a prins viaţă în
împrejurimi, fiind construit începând cu 1492 de Biagio Rossetti
potrivit ideii de perspectivă.
„ORAȘUL IDEAL”

• Zona înscrisă depăşeşte inelul zidurilor de apărare care au delimitat iniţial centrul urban istoric al oraşului Ferrara în
secolul al XII-lea. De-a lungul timpului, zidurile care înconjurau oraşul medieval au fost extinse pentru a adăposti
dezvoltarea urbană, iar astăzi zidurile împrejmuiesc oraşul medieval, Catedrala San Giorgio şi Castelul Estense. O
serie de scheme de planificare urbană au fost implementate în secolele XIV-XVI, astfel încât Ferrara a devenit primul
oraş renascentist care s-a dezvoltat pe baza unui plan urban complex.
Potrivit planului, reţeaua de străzi şi ziduri era conectată cu palatele, bisericile şi grădinile, fiind parte a unei scheme
generale care oferea mai degrabă prioritate cadrului armonios de perspective urbane, decât să accentueze
frumuseţea individuală a clădirilor. Cea mai cunoscută dintre aceste scheme urbanistice, ''Addizione Erculea''
proiectată de Biagio Rossetti la finalul secolului al XV-lea, a reprezentat unul dintre planurile urbane bazate pe ideea
de perspectivă - care înseamnă echilibrarea principiilor umanistice legate de formă şi volum în arhitectură cu spaţiul
deschis, cu necesităţile oraşului şi tradiţiile locale.
Lucrările de îmbunătăţire ale zonei rurale aflate în jurul oraşului Ferrara în timpul Renaşterii au inclus: drenajul
fâşiilor de mlaştină, stabilirea proprietăţilor, instituirea unor noi proprietăţi, crearea nor noi canale şi străzi ca parte
a planului de dezvoltare urbană şi a construirii unei reţele de rezidenţe ale nobililor denumite ''delizie estensi''. Acest
lucru a determinat o nouă structură producţiei agricole şi construirea rezidenţelor ducale ca semne politice ale gloriei
vremii. Adoptarea acestor măsuri au avut rolul de a oglindi imaginea Curţii dincolo de limitele urbane şi de asemenea
făceau parte din procesul de integrare şi continuitate între oraş şi zona rurală înconjurătoare. Forma originală a
peisajului renascentist a deltei răului Po poate fi încă recunoscută în amplasamentul regiunii în secolul XXI.
Istoria oraşului renascentist Ferrara
este strâns legată de familia Este şi de
perioada în care aceasta a domnit.
Oraşul a fost un important centru
medieval, o urbe liberă cu propriile sale
legi şi propria sa monedă, însă abia în
perioada familiei Este a devenit o
capitală cunoscută pe plan internaţional
cu importanţă sporită pentru arte,
economie, ideologie şi religie. Curtea s-
a dezvoltat extraordinar şi timp de două
secole s-a aflat la acelaşi nivel cu oraşe
precum Florenţa şi Veneţia şi cu alte
mari curţi europene în Franţa şi Spania.