Vitamina B9

{
 1.Denumirea
Acidul folic este defapt
vitamina B9, facând parte
din complexul de
vitamine B. Ea mai este
cunoscută și sub numele
de vitamina M, folacina
sau folat. 
 2.Răspândirea
Cele mai bune surse naturale
de acid folic sunt: legumele cu
frunze verzi, fasole, mazăre,
linte, gălbenuş de ou, drojdie de
bere, lactate şi brânzeturi
fermentate, cereale, seminţe,
carne de pasăre şi organe, fructe
în coajă lemnoasă, , citrice,
banane.
 Acidul folic joacă un rol decisiv în
dezvoltarea sistemului nervos şi osos al
fătului, îmbunătăţeşte fertilitatea atât în
cazul femeilor cât şi al bărbaţilor, reduce
riscul de infarct miocardic prin acţiunea
de reducere a nivelului de homocisteină,
un aminoacid care duce la apariţia bolilor
cardiovasculare, osteoporozei şi
aterosclerozei, ajută la cicatrizarea rănilor,
întăreşte firul de păr şi unghiile şi este
deosebit de important în procesul de
creştere rapidă.
 4.Efectele deficitlui/excesului
Deficitul de acid folic se manifestă prin
scăderi în greutate, tulburări digestive,
inflamaţii în corp, palpitaţii, gingivită,
dureri de cap, schimbări bruşte de
dispoziţie, oboseală, eczeme şi paloare.

Excesul de vitamina B9 pe termen lung

poate duce la reducerea capacităţii
organismului de a absorbi unele
minerale şi poate agrava afecţiunile
colonului.
 5.Doza zilnică
Doza zilnică recomandată de acid
folic diferă în funcţie de vârsta sau de starea
fiziologică a organismului. Astfel, la copiii
sub un an se recomandă administrarea
acidului folic în doze de 0,065 - 0,08 mg, iar
între 1 an şi 10 ani dozele recomandate sunt
de 0,15 - 0,2 mg. La adulţi, dozele cresc până
la 0,3 - 0,4 mg, iar în perioada de sarcină şi
apoi alăptare se pot administra doze de 0,5 -
0,6 mg de acid folic.
 Istoric
Acidul folic a fost
descoperit în 1939 după o
serie de studii relative a
terapiei de tratare a unei
forme de anemie la pui de
găină provocată în mod
voluntar.