CURS 3 PNEUMOLOGIE

MG 2019
Conf.dr. habil. Antigona Trofor
atrofor@yahoo.com
 Sumar Cursul 3
• Evolutia si complicatiile TB
• Sindroame posttuberculoase
• Forme particulare de TB
• Tratamentul TB
• Chimioprofilaxia TB
 Evolutie si complicatii
• Spontana:
• *Netratata, evolutie spre agravare si complicatii severe, (laringita, disfagii,
diaree profuza) intr-un singur episod sau in episoade succesive.
• Decesul prin: hemoptizii fudroiante, pneumotorax spontan, insuficienta
respiratorie, amiloidoza

• Sub tratament antituberculos

• Vindecare completa in majoritatea cazurilor
• Sechele-sindroame postTB:
- disfunctie respiratorie (BPOC),
- bronsiectazii,
- noduli fibrosi apicali,
- fibroze /scleroze cicaticeale, emfizem bulos).
 Sindroame posttuberculoase-
- domina modificari fibro-retractile -
• peste 40 % din pacientii cu tuberculoza au
leziuni fibroase marcate
• atelectazie de lob superior
• ascensiune si retractie hil
• hiperinflatie compensatorie lob inferior
• tractiunea mediastinului spre plaminul fibrozat
• de cele mai multe ori leziunile sunt bilaterale
 Leziuni fibroase post-tuberculoase
• Leziunile radiologice pot fi:
• Minime: noduli stelati ,calcificati cu sediul la
virfuri-noduli Simon, scleroze perihilare-
consecinta unor adenopatii hilare insotite de
periadenita scleroasa
• Majore :lobita ulcero-cazeoasa-opacitate densa
cu topografie lobara, in care tomografic se pot
evidentia dilatatii bronsice sau focare de
ramolisment, scleroze extensive mutilante
-fibrotoraxul
 Leziuni fibroase post-tuberculoase

Scleroze nodulare apicale Fibroze pulmonare TB

Fibroza TBC

• caverna reziduala lob

superior stang
• peretele cavitatii este
neted
• diagnostic diferential:
bule de emfizem,chisturi
aeriene
• scleroza perihilara
• hil stang apicalizat
• mediastin tractionat spre
stanga
Fibrotorax
• proces de scleroza a
intregului plaman drept
• sdr.retractil pronuntat al
hemitoracelui drept
• leziuni nodulare la
nivelul plamanului stang
 Aspergilomul
• 25-55% din pacientii cu istoric de tbc cavitara cronica
• prevalenta: 11%
• hemoptizia poate fi un simptom de debut
• localizarea se face in cavitati reziduale sau bronsii
ectaziate
• radiologic –masa opaca localizata in interiorul unei
cavitati
• in masa fungica pot apare calcificari
• un semn radiologic precoce este dat de ingrosarea
peretelui cavitatii sau a pleurei adiacente
Aspergilomul
• imagine cavitara localizata
in campul pulmonar
mijlociu drept si care
contine central o masa
opaca de 1cm rotunda
omogena, contur net
• Rx de profil situeaza
leziunea in segmentul
Fowler
• cel mai adesea se
grefeaza intr-o cavitate
tuberculoasa
Bronsiectazii postTBC
• apar ca urmare a
afectarii peretelui bronsic
si a fibrozei consecutive
• 30-60% la pacienti cu
tuberculoza activa
• 71-86% -tbc cronicizata
• orienteaza in favoarea
unei etiologii tbc
localizarea in lobii
superiori,segmentele
apicale si posterioare
Bronsiectazii post TBC
 Stenoze traheo-bronsice

• este vorba despre stenozele cicatriciale care

se dezvolta prin cicatrizarea ulceratiilor
• tesutul de granulatie extensiv distruge si
inlocuieste mucosa si submucoasa,fibroza
consecutiva determinind ingustarea
concentrica si uniforma a lumenului
• CT-are rol in evalurea stenozelor focale si a
intinderii acestora
 Bronholitiaza

• Complicatie rara
• Prezenta de material calcificat in lumenul arborelui traheo-bronsic,
consecinta unui ganglion limfatic calcificat care a erodat peretele
bronsic
• Cateodata se elimina spontan cu expiratia, sub forma de bronholiti
• clinic:
- tuse
- hemoptizie
- wheezing
• Pneumonii recurente
• Radiologic: opacitate de intensitate calcara localizata de obicei in
regiunea perihilara/atelectazia unui segment/air trapping expirator
• Rx seriate pun diagnosticul
 Leziuni pleurale

Empiemul tuberculos • Fistula bronho-pleurala

cronic
•ruptura in spatiul pleural a
unei leziuni cazeoase
subpleurale
•pleurezie TB care evolueaza
spre empiem cronic -fluid
pleural purulent,persistent
ce contine BK
•CT: colectie lichidiana, cu
ingrosarea foitelor pleurale,
calcificari
 Particularitati TB-varsta
Copii 0-5 ani-f.grave-bronhopneumonii,meningite,
TB diseminate sau Pleurezii,TB bronsica,
Batrani: sex M,simpt.frusta,torpida,forma
pleuro pericardica/peritoneala/efect booster (idr).
Pubertate-fete-13-15 ani-TB I/II-pot coexista
adenopatii traheo-bronsice,calcificari cu
infiltrate sau caverne pulmonare.
 Forme particulare de TB
• Tuberculoza diseminata
• Tuberculomul
• Forme foarte grave de TB: meningita,
pneumonia si bronhopneumonia TB
• Tuberculoza MDR si XDR
 Tuberculoza diseminata
- miliara TB -
• Formă gravă de tuberculoză, rapid progresivă
• Mortalitate ridicată:
• Fatală în absenţa tratamentului
• Mortalitate 28% în ciuda tratamentului corect
• Copil şi adult tânăr (posibil la orice varsta)
• Frecvent IDR la PPD este negativ – nu
exclude diagnosticul (virajul tuberculinic in
cursul tratamentului = argument dg
retrospectiv)
 Tuberculoza miliara
• Simptome:
• Debut in primele saptamani de la primoinfectie la copil sau
mai tardiv la adult
• Forma severa de boala: Simptome generale domină tabloul
clinic: febră inalta 38-40°C “fara explicatie “, frisoane, astenie
fizică intensă, anorexie, scădere ponderală
• Tuse seaca, varsaturi, diaree
• Dispnee progresiva, cianoza → detresă respiratorie
• Examenul fizic: tahicardie, hepatomegalie, splenomegalie

• Radiografie toracica: aspect de miliara +/- adenopatie (copil)

• Rx POATE FI NORMALA INITIAL SAU CHIAR TARDIV LA
IMUNODEPRIMATI
 Tuberculoza miliara
• Fund de ochi si LCR: semne de diseminare bK
• IDR rareori pozitiva
• Leziuni active mici (<3mm) răspândite în
întregul organism: ficat, splina, măduvă
osoasă, seroase, rinichi, sistem nervos
central, suprarenale
• Biopsii + cultura din zonele «accesibile»
 Tuberculoza miliara
• Suspiciune in caz de:
- Context epidemiologic
- Rx toracica: miliara
• Tratament instituit rapid
• Diagnosticul diferential:
- Alte cauze infecţioase: Citomegalovirus,S.
aureus, Pn. Carinii, Carcinomatoza miliară, cu
Pneumonita de hipersensibilitate, Sarcoidoza
Tuberculoza miliara
 Tuberculomul
• Apare si in tuberculoza primara si in cea secundara
• la 5% din pacienti este singura leziune care apare pe
radiografie
• radiologic: opacitate rotunda ,ovalara,incapsulata
• structura omogena sau neomogena
• central poate prezenta necroza de cazeificare
• poate fi solitar sau multiplu
• diametru intre 0,5-4 cm
• contur net
• leziuni satelite in proportie de peste 80%
• calcificari in 20-30% cu aspect nodular sau concentric
• radiografiile seriate arata stabilitatea leziunii in timp
Tuberculom
opacitate nodulara,
omogena de intensitate
medie localizata
subclavicular drept
leziuni micronodulare
satelite
Tuberculom
Bronhopneumonia TB
 TB Chimiorezistenta

Chimiorezistenta initiala – infectare cu o tulpina deja

rezistenta - creste riscul esecului pentru ca numarul
de antituberculoase posibil de administrat scade =>
dezvoltarea seriala de rezistente la tratament
Chimiorezistenta dobandita – monoterapie cu un
medicament antiTB
 Managementul actual in
tuberculoza multidrog rezistenta

Prin bunavointa
dr.Adriana Sorete Arbore
Spitalul Clinic de Pneumologie
Iasi- Ambulatoriu
 Definitii
MDR TB: M. T. izolata este rezistenta la H si R.

XDR TB: M.T. este rezistenta la H si R +

fluorochinolona + unul dintre urmatoarele medicamente
injectabile: amikacina, kanamicina, capreomicina.

Chimiorezistenta primara: prezenta Mt rezistente la 1 sau

mai multe medicamente anti TB la pacienti care nu au primit
tratament antiTB niciodata anterior imbolnavirii actuale;
Chimiorezistenta dobandita (secundara):
pacientii diagnosticati cu TB si care incep tratamentul anti TB
capata ulterior, in cursul tratamentului, rezistenta la unul sau
mai multe medicamente.
 Producerea de mutatii
spontane in populatii
de Mt >108

Medicament Rata mutatiilor

Rifampicina 10-8
Izoniazida 10-6
Pirazinamida 10-6
 Apar mutatii spontane daca Mt
depasesc 108

Mt rezistente la H se
inmultesc mult
INH
RIF
INH

Mutantii monorezistenti sant

distrusi dar se inmultesc cei
R/HR rezistenti  MDR TB
 Factori individuali de risc pentru MDR TB

Pacienti tratati anterior cu regimul II si pacienti TB “cronici”

Cazuri de TB -contacti apropiati cu alte cazuri de TB cu MDR
Esecul dupa regimul I
Esecul la un tratament efectuat in sistemul privat de asistenta medicala
Pacienti care raman eliminatori de Mt (microscopie) in luna a 2-a si a 3-a
de tratament
Recidivele sau tratamentul dupa abandon
Expunerea in colectivitati cu risc mare de transmitere a MDR TB sau de
microepidemii cu MDR TB (inchisori)
Traiul in zone cu prevalenta crescuta a MDRTB
Antecedente de utilizare a medicamentelor anti TB de calitate
indoielnica
Programe ineficiente de control al TB ( mai ales in privinta existentei
stocurilor si a aprovizionarii)
Co-morbiditati
Zone cu prevalenta inalta a HIV
 Criterii de definire a tipurilor de cazuri MDR TB

Tip de CR: Statusul bacteriologic :

• MDR-TB confirmata.
• MDR-TB suspectata
• TB polirezistenta
Localizarea TB chimiorezistente
• TB pulmonara.
• TB extrapulmonara
• Sa aiba minim 1 cultura si 1 examen
microscopic al sputei pozitiv
• Data colectarii esantionului din care s-a
efectuat examenul microscopic si cultura
sa fie cu mai putin de 30 zile inainte de
initierea tratamentului sau maxim 7 zile
dupa inceperea acestuia
Conversia sputei :
• 2 seturi de spute negative microscopic si la
cultura din probe recoltate consecutiv, la
minim 30 zile distanta in timp.
Data primului set de culturi si
ex.microscopice negative reprezinta data
conversiei precum si data care determina
durata fazei initiale a tratamentului.

Statusul HIV

Anamneza terapeutica( tratamentele anti TB efectuate anterior )

 Anamneza terapeutica ( tratamentele antiTB efectuate anterior )

I.Clasificarea in functie de medicamentele anti TB folosite anterior cu scopul principal de a

recomanda regimul terapeutic corespunzator
3 grupe de pacienti:

Noi- pacienti care nu au primit sau au primit tratament anti TB < 1 luna

Pacienti tratati anterior numai cu medicamente de linia 1. –pacienti care au primit tratament
anti TB pentru ≥1 luna.numai cu medicamente de linia 1.

Pacienti tratati anterior cu medicamente de linia 2 a –pacientI care au primit tratament anti TB
≥ 1 luna cu unul sau mai multe medicamente de linia a 2-a cu sau fara medicamente de
linia 1.

II.Clasificarea in functie de antecedentele terapeutice anti TB pentru a stabili “tipul de caz”

la inregistrare.
Cazuri noi.
Recidiva.
Tratamentul dupa abandon
Tratamentul dupa esecul Categoriei I
Tratament dupa esecul Categoriei II
Transferat in…
 Tratamentul Tuberculozei
- principii generale -
• Tratament specific: tuberculostatice
• Administrare medicamentelor: in priza unica zilnica/intermitenta
(de 3 ori/sapt), à jeun.
• Asociere de minim trei antituberculoase eficiente (cel putin 2 Ab
bactericide)
• Durata suficienta: 6 luni
• 2 faze: initiala (intensiva- 2 luni) – reducerea rapida a populatiei
micobacteriene si de continuare (4 luni)– distrugere a
micobacteriilor restante
• H + R (6 luni) + Z (in primele 2 luni): vindeca > 95% din TB cu
germeni sensibili. Constituie baza regimurilor de tratament antiTB.

• Doza maxima admisa/efecte adverse

 Tratament medicamentos
• Tuberculostatice de prima linie:
• eficienta 
• toxicitate ↓
• utilizate in regimurile standard
Hidrazida (H/HIN)
Rifampicina (R)
Pirazinamida (Z/PZM)
Etambutolul (E/EMB)
Streptomicina(S/SM)
Tuberculostatice de linia doua:eficienta ↓ toxicitate  utilizate in
regimuri individualizate in TB multichimiorezistenta (MDR)
Kanamicina,Amikacina,Protionamida/Etionamida, Ofloxacin,Cicloserina
 Clasificarea medicamentelor anti TB
Grupa 1: medicamente orale
de linia I
Grupa 2: agenti injectabili
Grupa 3: fluorochinolone
Grupa 4: medicamente orale
bacteriostatice de linia a doua
Grupa 5: medicamente cu
eficacitate neclara
Izoniazida(H),
Pirazinamida(Z), Etambutol(E),
Rifampicina (R)
Kanamicina(Km), amikacina(Am),
capreomicina(Cm), streptomicina(S)
Ofloxacina(Ofx),levofloxacina(Lfx),
moxifloxacina(Mfx), gatifloxacina(gfx)
Etionamdia(Eto), protionamida(Pto),
cicloserina(Cs), terizidona(Trd),
acid p salicilic(PAS)
Clofazimina(Cfz), linezolid(Lzd), amoxicilna
clavulanat (Amx/Clv), thioacetazona (Thz),
imipenem/cilostatin (Ipm/Cln),
claritromicina(Clr)
 Regimuri terapeutice
Reg Tipuri de cazuri Regim terapeutic (luni)
1 TBP BAAR+ (caz
INH INH INH INH INH INH
Cat 1 nou) RMP RMP RMP RMP RMP RMP
TBEP severa PZM PZM
EMB/SM
2 TBP BAAR+ INH INH INH INH INH INH INH INH
Cat 2 (retratament) RMP RMP RMP RMP RMP RMP RMP RMP
EMB EMB EMB EMB EMB EMB EMB EMB
PZM PZM PZM
SM SM

3 TBP BAAR-
INH INH INH INH INH INH
TPEP nonsevera RMP RMP RMP RMP RMP RMP
PZM PZM

4 TBP BAAR+ cu Individualizat

Individualizat esecul unui
retratament
 Adaptarea tratamentului
Insuficienta renala
Clearance > 30ml/min
 ATENTIE la ETB (efecte secundare +++) = 15 mg/Kg
Clearance <30 ml/min
 ETB 7-10 mg/kG, INH 3-4 mg/Kg, PZM 15 mg/Kg
Dializati:
 Tratament de 3 ori pe saptamana DUPA fiecare dializa
 ETB doar daca BK ++ (pt protectia RMP si INH)

 ETB= 10 mg/Kg, INH 3-4 mg/Kg

HIV+
Conversie mai lenta
Posibila utila prelungirea tratamentulu
Anti TNF= oprit tratamentul cu anti-TNF reluat
dupa controlul tuberculozei
Paciente insarcinate
INH+ RMP (nu trim I) = OK
PZM = date putine : foarte probabil poate fi administrata
(recomandat in Romania)
Localizari extrapulmonare
Putine date
Tratament standard
Prelungit eventual tratamentul in functie de ranspunsul
la tratament
 Medicamente recomandate in MDR TB
Aminoglicozid
 Streptomicina> amikacina/kanamicina>capreomicina (nu exista rezistenta
incrucisata)
Pirazinamida
Etambutol
Izoniazida in caz de rezistenta de nivel jos ??
Chinolona (moxifloxacina>levofloxacina>ofloxacina>ciprofloxacina)
Etionamida/protionamida (nu daca rezistenta low-level la INH = mutatie
inhA)
Cicloserina
PAS
Tiacetazona (NU HIV)
Linezolid (oxazolindinone)
ALTELE: Amoxicilina/clavulanat, claritromicina, clofazimina
 Etape Consideratii fundamentale in stabilirea tratamentului MDR TB

Diagnostic Istoric terapeutic:monoterapie >1 luna/ adaugarea unui singur medicament la un

regim terapeutic ineficient : un predictor puternic pentru MDR TB
Verificarea rezultatelor ABG: rezultate de luat in considerare pentru H si R, Km
si FQ, mai putin pentru Z si E, nu se poate baza decizia terapeutica pe rezultatele
ABG la grupul 4 de medicamente.
Numar de Minimum 4 medicamente eficace: niciodata folosite anterior sau la care ABG a
medicamente demonstrat sensibilitate
Alegerea Utilizarea medicamentelor de linia 1 daca sant inca eficace
medicamentelor Se adauga obligatoriu un medicament injectabil
Se adauga obligatoriu o fluorochinolona
Se utilizeaza medicamente din grupul 4 pana se realizeaza un total de minimum 4
medicamente eficace
Daca este cazul, se pot folosi medicamente din grupul 5 pentru a potenta regimul
terapeutic sau in cazul in care nu au gasite 4 medicamente active prin utilizarea
medicamentelor din grupele anterioare.
Durata tratamentului Minimum 4/6 luni dupa conversia sputei in culturi; mai indelungata daca in faza de
injectabil continuare nu exista 4 medicamente eficace sau daca medicamentele sant
din grupul 5.
Interventie Daca sant putine medicamente disponibile, daca leziunile pulmonare sant limitate,
chirurgicala daca rezerva functionala pulmonara este suficienta
Regimul ideal Standardizat: daca anterior nu au fost folosite medicamente de linia a 2-a;
Individualizat: daca au fost folosite medicamente de linia a 2-a anterior sau daca
pacientul este contact cu un pacient cu MDR TB care a folosit medicamente
de linia a 2-a
 Monitorizarea efectelor
adverse
Hidrazida……..300mg
greturi,varsaturi,icter,sd.lupic,ginecomastie.
hepatita toxica (↑TGO si TGP)
nevrita periferica (parestezii ale membrelor)→
→adm. Vitamina B6 100mg/zi.
interactiuni medicamentoase (IM)- cu cortizon,
 alcool(↑toxicitatea hepatica a H),
 disulfiram(↑toxicitatea SNC),
 protectoare gastrice antiacide pe baza de
Aluminiu (intarzie absorbtia H)
 Monitorizarea efectelor
adverse
Hidrazida
-se poate administra in timpul sarcinei;
-teste hepatice-↑de 3-5 ori >V.N. se impune oprirea
tratamentului-dozarea laT0, la7 zile, 1-2 luni.
-efect bactericid pe bK iC/eC cu multiplicare rapida si efect
redus pe bK cu multiplicare lenta/intermitenta/dormanti.
-control neurologic/psihiatric (↑excitabilitatea SNC-poate
precipita aparitia convulsiilor).
-reactii alergice.
 Monitorizarea efectelor
adverse
Rifampicina………..600mg
efect bactericid activ pe Myc cu multiplicare
rapida si lenta.
mecanism: inhiba sinteza ARN bacterian
coloratie rosu-brun a urinii
efecte de inductie enzimatica…interactiuni
medicamentoase:
cortizon,digitala,antiDZ,diazepam,contraceptive,
biseptol,anticoagulante,alcool.
 Monitorizarea efectelor
adverse
Rifampicina
Majore (Hipersensibilizare la R…Ac):
-purpura trombocitopenica,
-anemie hemolitica acuta,
-insuficienta renala acuta (necroza tubulara)
Minore: -icter,”flu sd.”,disconfort digestiv
Teratogena-interzisa in trimestrul I de sarcina.
Bilirubina,Colesterolul,Fosfataza alcalina, uree,
creatinina,clearance de creatinina.
 Monitorizarea efectelor
adverse
Pirazinamida……………..2500-3000 mg
bactericida/statica-activa si pe bK
dormanti/ cu multiplicare intermitenta.
la pH acid-bK intracelulari sau extra-in
zona de necroza de cazeificare.
Major: Hepatotoxic
Minor: roseata fetei,greata,voma,guta.
TGO,TGP,acid uric
 Monitorizarea efectelor
adverse
Etambutolul…………….2000mg
Bacteriostatic-suprima multiplicarea bK
intra si extracelulari-interfera sinteza ARN bacterian.
Se adauga in schema terap.pt a nu se selecta mutanti R la tuberculostatice.
Major:nevrita optica retrobulbara-cecitate
(nu se adm.la copii<5 ani-discromatopsie).
Se elimina renal- atentie in Insuficienta renala!
Minor: disconfort digestiv
Consult oftalmologic;Respectarea dozelor 25mg/kgc-2 luni,
apoi 15mg/kgc
 Monitorizarea efectelor
adverse
Streptomicina……..1g…..750mg la>50 ani/IR
Bactericid/pH alcalin-pe bK extracelulari
in afara zonei de necroza de cazeificare.
Majore:-contraindicata in sarcina(malformatii
oculare/cardiace)
-ototoxica (Surditate,
vertij,voma,nistagmus,afectarea n.cranieni VIII)
-nefrotoxica (nefrita tubulara)
-SOC ANAFILACTIC.
Minore: - parestezii.
Consult O.R.L.-audiograma,test de sarcina,probe renale.
Monitorizarea efecte adverse
- pe scurt -
• Eruptii cutanate (S, E)

• Neuropatie periferica (H) – piridoxina

• Surditate, vertij (S)

• Nevrita optica retrobulbara (E)

• Purpura trombocitopenica, anemie hemolitica, insuficienta

renala acuta (R)
• Hepatice (Z, H, R)
 Locul chirurgiei
Indicatii exceptionale
Pentru cei cu rezistente ++ si prognostic nefavorabil
Chirurgia de rezectie
Leziuni strict localizate si pacient operabil (functional)
Ideal la un pacient care s-a negativat la examenul direct
Urmat de un tratament post operator “normal”
Pneumotorax terapeutic – solutie “de avarie”
 Corticoterapia
Daca pacientul este deja sub corticoizi (trat de substitutie
sau trat indispensabil pt o alta boala => doza trebuie
crescuta cu aprox 50% (efect inductor al RMP)
Obligatorie in meningitele tuberculoase, utila in
pericardite
Foarte rar cand starea generala este foarte alterata
Nu modifica succesul tratamentului
DAR trebuie sa fim SIGURI ca MTB este sensibil
 Tratamentul TB in situatii
speciale
GRAVIDE: NU SM / NU RFM in trim.I sarcina
INSUFICIENTA RENALA:H+R+Z 7/7 2 luni
H+R 3/7 6 luni.
INSUFICIENTA HEPATICA:H+R+E+S 2 luni
H+R 3/7 6 luni.
Contraceptia –pilula orala este ineficienta-
interactiuni cu R- metoda alternativa.
Corticoterapia:pericardite/pleurezii masive,TB
pulmonare severe,extinse,miliare,meningita.
 Tratamentul MDR TB in situatii speciale

• 1. copiii –se aplica aceleasi reguli ca si la adulti –mai putine efecte

secundare, se pot utiliza FQ;
• 2. graviditatea: evitarea sarcinii, daca femeia este gravida-
amanarea inceperii tratamentului pana dupa trim. 2, cu incercarea
de a evita medicamentele injectabile si tioamidele ( teratogene);
dintre injectabile se recomanda Capreomicina;
• 3. diabetul zaharat
• 4. HIV si MDRTB: cand se poate incepe terapia antivirala,
interactiunile dintre medicamentele anti TB si ARV;
• Chimioprofilaxia copiilor contacti MDR TB;
Monitorizarea tratamentului
1. Aderenta la tratament

- DOT (directly observed therapy) –

- Comprimate cu combinatii fixe de medicamente (HR /HRZ) –

impiedica efectele secundare induse de monoterapie

2. Eficienta tratamentului

3. Monitorizarea efectelor adverse

Preventia tuberculozei
Primara: izolarea si tratarea cazurilor de tuberculoza
pulmonara activa

Secundara (prevenirea dezvoltarii bolii tuberculoase):

Depistarea si tratarea infectiei tuberculoase latente
Vaccinarea BCG
Grupe de risc
Persoane expuse surselor de infectie
Contacti familiali
Institutii medicale (pacienti, personal)
Imunodeprimati
Infectie HIV
Silicoza, limfoame, diabet zaharat, transplant de organ,
etc
Marginalizati social (penitenciare, azile, fara locuinta,
imigranti)
Infectia tuberculoasa latenta
Depistare: testare tuberculinica (diagnostic dificil in
tarile unde vaccinarea BCG este obligatorie)+ TIGRA

Tratament (chimioprofilaxie): izoniazida 5

mg/kgcorp/zi (max. 300 mg) timp de 6 luni
Tratamentul infectiei tuberculoase latente =
Chimioprofilaxia
INDICATII
Contacti familiali < 5 ani indiferent de rezultatul testarii
tuberculinice

Infectati HIV cu testare tuberculinica pozitiva (> 5 mm)

Eventual alte categorii:

 Alti contacti familiali ai bolnavilor cu TBP/M+ (in special cu viraj
tuberculinic si/sau < 35 ani)
 Alte categorii de imunodeprimati cu testare tuberculinica pozitiva
 Riscurile
HIN induce o toxicitate hepatica a carei frecventa
creste cu varsta = risc foarte ridicat peste 30-35 ani

Eficienta chimioprofilaxiei nu este 100%

Riscul de inducere a unei rezistente este real

Utila DOAR DACA riscul de reinfectie este scazut

 Vaccinarea BCG
Vaccin viu atenuat (bacilul Calmette-Guerin provenit
din M. bovis)
Efect:
Protectie partiala (20-60%) impotriva dezvoltarii
tuberculozei boala
Prevenirea formelor grave de tuberculoza la copil (TB
diseminata, meningita TB)
 Indicaţiile vaccinării BCG
Toţi nou născuţii şi sugarii până în 12 luni de viaţă şi revaccinarea
celor care nu prezintă în decurs de 6 luni o cicatrice post-vaccinală
mai mare de 3 mm;

EXCEPŢIE: nou născuţi cu mame pozitive pentru BAAR în spută: la

aceştia se realizează chimioprofilaxia (sau terapia antituberculoasă)

Sugari şi copii cu IDR negativ la tuberculină care se află la risc

crescut de expunere apropiată şi prelungită la adulţi cu tuberculoză
pulmonară netratată sau ineficient tratată şi nu pot fi îndepărtaţi
de la sursa de infectie

Copiii născuţi din mame HIV pozitive, deja infectaţi HIV, necesită
vaccinare BCG imediat după naştere
 Contraindicaţiile vaccinării BCG

1. IDR pozitiv;
2. SIDA;
3.   Boli febrile, convalescenţă după boli infecţioase;
4.   6 luni după hepatita virală;
5.   TBC activă;
6.   Afecţiuni dermatologice acute;
7.   Greutate < 2500 g. la naştere;
8.   Imunodeficienţe congenitale;
9. Leucemii, limfoame, boli maligne.
Evolutie postvaccinala
Evolutie normala: induratie rosie (3-4 saptamani),
uneori cu ulcerare, in final cicatrice usor retractila cu
diametru de 5 mm
Complicatii locale: adenopatii satelite uneori
fistulizate, ulceratie locala prelungita
Complicatie generala: BCG-ita (= infectie diseminata,
similara tuberculozei diseminate, ce apare la
imunodeprimati)