Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cu personalul
Facultatea de Management
An III
1
Structura
2
1.1. Abordări conceptuale
Cheltuielile cu personalul reprezintă expresia
valorică a consumului total muncă sau altfel spus
prețul forței de muncă și al obligațiilor generate de
asigurările și protecția socială a salariaților.
În funcție de elementele comp. ale chelt cu
personalul reflectate în contab. fin., se întâlnesc:
– chelt cu sumele datorate angajaților;
– chelt privind contribuțiile la asigurările
sociale ale personalului;
– alte cheltuieli cu personalul.
3
1.1. Abordări conceptuale
7
2. Analiza factorială a chelt. cu salariile (fondului
de salarii)
Analiza factorială a cheltuielilor cu salariile se poate realiza, ca și în cazul celorlalte categorii
de cheltuieli, din două perspective:
FS N S S a
unde:
Sa tSh
în care:
N S - numărul mediu de personal
S a - salariul mediu anual
t – timpul mediu de lucru (ore)
S h - salariul mediu orar
Schema de analiză factorială este următoarea:
NS
FS t
Sa
Sh
9
Exemplu
Sa Fs Ns1 ( S a1 S a 0 ) 100 (85 536 84000) 153,6 mii lei din care datorită:
2.1. Timpului mediu de lucru:
Fs
t Ns1 (t 1 t 0 ) Sh 0 100 (1980 2000) 42 84 mii lei
2.2. Salariului mediu orar:
Fs
S h Ns1 t1 ( S h1 S h 0 ) 100 1980 (43,2 42)
237,6 mii lei
12
III. Interpretarea economică a rezultatelor:
Comparativ cu perioada de bază, cheltuielile cu salariile s-au diminuat cu 686,4 mii lei,
echivalent cu -9,4%. Din punct de vedere factorial, explicaţiile modificării fondului de salarii
sunt următoarele:
1. Reducerea numărului de angajaţi cu 10 persoane, în condiţiile unui salariu mediu anual
considerat constant pentru ambele perioade de analiză, a generat o scădere a cheluielilor cu
salariile cu 840 mii lei, influenţă normală din punct de vedere economic deoarece factorul
cantitativ afectează direct proporţional evoluţia fenomenului cercetat. În condiţiile unei
capacităţi de producţie date, reducerea numărului de salariaţi poate echivala cu o scădere a
gradului de utilizare a capacităţii maxim disponibile. Dacă reducerea personalului a fost
corelată cu anumite condiţii ale pieţei (reducerea cererii de produse, de exemplu), cu
retehnologizarea companiei, cu alte politici de eficientizarea a activităţii, decizia poate fi
considerată favorabilă, deoarece se reflectă în scăderea cheltuielilor cu personalul şi în final,
în indicatorii de rezultate şi poziţie financiară.
13
2. Salariul mediu anual a crescut cu 1,8% şi a determinat o creştere a cheltuielilor cu salariile
cu 153, 6 mii lei. Majorarea salariilor poate fi cauzată de: indexări, creşterea gradului de
calificare, creşterea eficienţei personalului, modifiarea structurii personalului în favoarea
ponderii grupelor mai calificare sau cu vechime mai mare în câmpul muncii etc. Analiza va fi
detaliată pentru identificarea cauzelor reale ale modificării salariului mediu.
Extinderea analizei pe factori de gradul al doilea poate oferi explicaţii suplimentare:
2.1. O reducere a timpului de lucru în medie cu 20 ore/salariat a influenţat mărimea
salariului mediu anual carea se află în directă dependenţă cu timpul efectiv lucrat dar
şi mărimea cheltuielilor cu salariile la nivel de întreprindere care s-au redus cu 84 mii
lei. La nivelul întreprinderii, timpul lucrat s-a redus cu 2000 ore şi în condiţiile unui
salariu mediu orar de 42 lei, s-a înregistrat economia de salarii sus-menţionată.
Reducerea timpului de lucru se poate considera normală doar dacă este datorată unor
cauze care ţin de eficientizarea activităţii întreprinderii.
2.2. Salariul mediu orar a crescut cu 2,8% şi a determinat o creştere a fondului total de
salarii cu 237,6 mii lei. Creşterea remuneraţiei trebuie analizată şi asociată cu creşterea
eficienţei muncii şi cu anumite cauze care nu ţin de activitatea firmei (inflaţia,
concurenţa pe piaţa muncii etc.).
14
Concluzie : Pe ansamblu, activitatea întreprinderii poate fi apreciată pozitiv deoarece,
cheltuielile salariale s-au redus pe seama scăderii factorilor cantitativi, pe fondul creşterii
cifrei de afaceri, deci a spoririii eficienţei muncii.
Căi de eficeintizare a cheltuielilor cu salariile :
dimensionarea optimă a personalului,
reducerea pierderilor de timp de muncă,
alinierea salariilor medii la nivelul pieţei,
asigurarea unui echilibrul între potenţialul uman şi cel material, de natura
echipamentelor etc.
15
3. Analiza corelației dintre Salariul mediu anual și Productivitatea medie anuală;
consecințele economice ale respectării / nerespectării corelației de eficiență dintre cei
doi indicatori.
I <1, respectiv I CA
Situatia este favorabilă atunci când C
I FS
17
O corelație similară poate fi analizată și la nivelul activității unui salariat, urmărindu-se
eficiența prin compararea evoluției productivității muncii și a salariului mediu anual. Astfel,
pornind de la relațiile:
CA= Ns W a
Fs Ns S a ,
se deduce că eficiența economică va crește dacă,
I CA I FS sau I W a I Sa
Corelația dintre dinamica productivitatii muncii și cea a salariului mediu este dată de relația:
I Sa
(1) I C
I Wa
sau
I SA 100
( 2) I C
I Wa 100
cu aceeași condiție în cazul formulei (2), RESPECTIV,: ISa>100 și IWa>100. Și în acest caz se
apreciază pozitiv un indice de corelație cu valori subunitare.
19
2. Realizarea de economii la fondul de salarii
Respectarea corelației de eficiență, IC<1 deci, I C A I Fs sau IC<1 deci, I W a I Sa conduce,
așa cum am precizat, la o scădere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri
( Rs 0 ).
Utilizând modelul de calcul al cheltuielilor cu salariile:
1
Fs CA Rs
1000
CA
Fs , se poate calcula economia pe care întreprinderea o obţine ca efect al scăderii
Rs
ratei cheltuielilor cu salariile.
1
E Rs Fs CA1 ( Rs1 Rs0 )
1000
Deoarece Rs 0 Rs Fs x mii lei
Deci scăderea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri se reflectă într-o
economie la fondul de salarii regăsită ulterior în indicatorii de rentabilitate.
În cazul în care corelația nu se respectă (deci se va înregistra IC>1), societatea se va confrunta
cu depășiri relative la fondul de salarii, cu efecte negative asupra indicelui de rentabilitate și
poziție financiară.
20
Folosind datele din tabelul de mai sus se va exemplifica metodologia. Indicele de corelație va
fi:
I Fs 90,6
IC 0,8571
I CA 108
I Sa 101,8
IC 0,8571
I Wa 118 ,8
II. Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri va conduce la obținerea unei
economii relative la fondul de salarii
1 1
E Rs Fs CA1 ( Rs1 Rs0 ) 71280000 (120 140) 1425,6 mii lei
1000 1000
22