ANESTEZIA LA PACIENTUL

VÂRSTNIC
Dr. Irina Ursu
I PARTICULARITĂŢI ANATOMICE ŞI FIZIOLOGICE

II EXAMENUL PREANESTEZIC ŞI PREGATIREA

PREOPERATORIE

III MANAGEMENTUL INTRA-ANESTEZIC

IV MANAGEMENTUL POSTOPERATOR ŞI TERAPIA

DURERII
Vârsta nu este un criteriu de excludere de la
intervenţia chirurgicală

În 2040, populaţia de peste 65 de ani va depaşi

24% din totalul populatiei. 50% din aceştia vor
necesita intrevenţii chirurgicale.
OLD AND OLDER: READY OR NOT,
HERE THEY COME
OLD AND OLDER:

READY OR NOT,

HERE THEY COME

 CONSIDERATII ETICE
•
obtinerea consimtamantului informat
-

PENTRU ANESTEZIE
De la pacient/ apartinatorilor
 Similarităţi cu pacientul
pediatric

-capacitate scăzută de a răspunde prin

creşterea frecvenţei cardiace la
hipovolemie, hTA,hipoxie:
- complianţă pulmonară scăzută
- tuse ineficientă

- funcţie tubulară renală scăzută

- susceptibilitate crescută la hipotermie
• Trebuie avută în vedere frecvenţa crescută a
complicaţiilor chiar şi la pacienţii varstnici fără
comorbidităţi. Bătrânul sănătos, în condiţiile stresului
perioperator, poate exprima depresia diverselor funcţii
• Urgenţa chirurgicală creşte riscul complicaţiilor prin faptul
că nu oferă timp pentru a optimiza sau controla patologia
asociată, astfel rezerva funcţională şi capacitatea
compensatorie sunt reduse.
• Important de a separa schimbarile fiziologice care
acompaniază îmbătrânirea de patologia populaţiei
geriatrice.
 A. MODIFICARI CARDIOVASCULARE

Creşterea TA datorită:
– complianţei scăzute a peretelui vascular
– creşterea activ SNSimpatic
– scăderea responsivităţii Badrenergice

Hipertrofie ventriculară stg HTAs

Cresterea postsarcinii creste necesarul de oxigen
miocardic si face ventriculul mai susceptibil la ischemie.
Contractilitatea intrinseca
nealterate cu virsta
Debitul cardiac de repaus
Hipertrofia ventriculara -limiteaza capacitea inimii de a
ajusta volumul bataie
-altereaza umplerea diastolica,
presarcina ventriculara dependenta doar de
contractilitatea atriala.
Infiltrarea grasoasa si fibrozarea tesutului cardiac cresc
incidenta tulburarilor de conducere atriala,
atrioventriculara si ventriculara.
Cresterea volumului atrial predispune pacientul la Fb si
Flutter atrial
Raspunsul redus la catecolamine
Complianta ventriculara scazuta - compromit capacitatea
inimii de a echilibra cresterile volumului circulator

→ risc crescut la a dezvolta ICC

Similar, scaderile, chiar si moderate , ale volumului
circulator produc hTA
Modificari cronice la nivel miocardic si vascular , implicate
in stabilitatea hemodinamica perioperatorie:
-debit cardiac
-rezistenta vasculara periferica
-raspunsul baroreceptorilor
-controlul automat al frecventei cardiace
Modificari fiziologice :
1 Descreste elasticitatea arteriala 
- presarcina crescuta
- TA sistolica crescuta
- Hipertrofie ventriculara stg
2 activitate adrenergica diminuata:
- frecventei cardiace de repaus scazuta
- sensibilitate scazuta a baroreceptorilor

Modificari patologice :
ateroscleroza
coronaropatii
HTA esentiala
insuficienta cardiaca congestiva
aritmii
MANAG PREOP
Incidenta crescuta disfunctiei diastolice, (detectabila prin
echocardiografie Doppler de apreciat la ex preop),
poate fi asociata cu HTA, patologie coronara,
cardiomiopatie,boli vasculare

ANESTEZ
Diminuarea rezervei cardiace se poate manifesta prin
scaderea brusca a TA la inductia anestezica.

Capacitate scazuta de a raspunde prin cresterea frecventei

cardiace la hta, hipovolemie,hipoxie.
 B SISTEMUL RESPIRATOR

Scăderea masei musculare

Pierderea elasticitatii tisulare distensia alveolara si
colapsul cailor
aeriene mici
Astfel, scaderea suprafetei alveolare conduce la
perturbarea schimburilor gazoase.
Creste volumul rezidual
Creste capacitatea reziduala functionala
Creste spatial mort anatomic
Pacientul virstnic este predispus la atelectazie, tuse
ineficienta,dezvoltind usor pneumonie
Modificari fiziologice :
1 descresterea elasticitatii pulmonare:
supraf alveolara diminuata
volumul rezidual scazut
tulburari V/ P
2 rigidizarea peretelui toracic
3 scaderea fortei musculare tuse ineficienta
4 raspuns ineficient la hipercapnie si hipoxie

Modificari patologice 
1 emfizem
2 bronsita cronica
3 pneumonie
MANAGM ANESTEZ:
Modificare raportului V /P in timpul anesteziei se datoreaza
modificarilor alveolare si depresiei induse de anestezie
a vasoconstrctiei hipoxice pulmonare.
Prevenirea hipoxiei prin
-preoxigenare prelungita
-conc de O2 crescuta
-PEEP
Ventilatia pe masca dificila la pac edentati,
Intubatie dificila la pac cu artrita a art temporo mandibulare
sau cervicale
Alterarea, odata cu virsta , a reflexelor laringiene
predispune la pneumonie de aspiratie
MANAGM POSTOP

Deprecierea fct ventilatorii este frecventa postop, de

aceea, la pac cu patologie respiratorie preexistenta sau
care au suferit interventii abdominale majore trebuie
considerata mentinera ventilatiei mecanice in postop.

Necesar controlul durerii,prin terapie multimodala (cateter

epidural, blocarea nervilor intercostali in completarea
adm medicamentoase)
SNC
• Scaderea masei cerebrale cu aprox 20% la 80 de
ani.Scaderea subst cenusii conduce la atrofie cerebrala
• Reducerea complexitatii conexiunilor neuronale,
scaderea sintezei neurotransmitatorilor (cum ar fi
dopamina), scade nr receptorilor serotoninergici,
adrenergici ,GABA
• Tulburari senzoriale, ale proprioceptiei,
termoreglarii,de auz, de vedere, influenteaza capacitatea
pacientului de a procesa informatiile in perioda periop si
de a colabora
• Pierderi neuronale si demielinizari la nivel medular.
Degenerarea nervilor periferici scade viteza de
conducere
 Modificari ale sist nerv autonom, atrofia gg simpatici si
parasimp, asociate, de ex cu alterarea reflexelor
cardiovasculare

Scaderea masei gl suprarenale si a secretiei de cortizol scad

cu 15% la 80 de ani.

Sensibilitate scazuta a receptorilor beta adrenergici

raspunsul inotrop si cronotrop la beta agonisti este diminuat.
diminuat
EX PREOP evaluarea tulburarilor de memorie , a AVC, grad
autonomie
INTRAAESTEZIC necesar scazut de nestezice locale/
generale.
Adm epidurala a unui vol neadecvat de anestzic local
extinderea cefalica ascensiunea nivelului,
scurtarea duratei blocului
motor.
MANAG POSTOP Pacientul virstnic este, in mod particular,
vulnerabil la delir si disfunctii cognitive. Etiologia
disfunctiilor cognitive in po este multifactoriala : -
efectul drogurilor
- hipotermia
- tulb metabolice
• Incidenta delirului po pare a fi mai scazuta dupa
anestezia regionala fara sedare decit dupa anestz
generala.
• Exista studii care sugereaza ca la10-15% din pac. peste
60 ani care au suferit interv majore, la 3 luni de la
acestea sunt detectate disfunctii cognitive. La acestea
pot contribui, in chirg cardica sau ortopedica,
constituirea intraop de emboli arteriali.
 D FUNCTIA RENALA

• Masa renala si fluxul sg renal scad cu virsta (aprox 10%

per decada dupa 50 ani)
• In decada a8-a, 10-30 % din nefronii ramasi sunt
sclerotici scad progresiv -suprafata capilara gl
- rata filtrarii glomerulare
• Cu toate acestea, datorita scaderii masei musculare
clearance-ul de creatinina nu este scazut.
• Dificultati periop in mentinerea -volumului sg circulant
-homeostazia Na
• Alterarea mtb electrolitic deshidratare/retentie

• alterarea fct de concentrare- diluare

Periop, acidoza metabolica este relativ frecventa la batrin.
Raspunsul la act hormonul antidiuretic si aldosteron este
dimiuat.

-Scaderea DC
-Hipotensiunea scaderea flx sg renal
-Hipovolemia
-Hemoragia alterea fct renala.

Diminuarea flx sg renal

Descresterea masei gl IRA postop

Alterarea metabolismului apei si electrolitilor fac dificil

managmentul fluidelor la hiper /hipokalimie
Modificari fiziologice

 flux renal scazut : Rata de filtrare glomerulra scazuta

 masa tesutului renal diminuta

 functie tubulara scazuta:

alterarea metab hidroelectrolitic (Na)
capacitate de concentrare dim
excretia medicamentelor scazuta

 raspunsul renina-aldosteron scazut :

excretia K modificate
Modificari patologice:

 nefropatie diabetica
 nefropatie hipertensiva
 hipertrofie de prostata
 insuficenta cardiaca congestiva
EX PREOP : medicatia diuretica este uzuala la batrin.

MANAGM INTRAOP trauma anestezica, chirurgicala,

durerea, stimularea simpatica, medicatia
vasoconstrictoare pot contribui la instalarea unui grad de
IRA
 E FUNCTIA GASTROINTESTINALA SI
HEPATICA

Motilitatea intestinala scade, la fel si tonusul sfincterului

gastroesofagian

Masa hepatica scade progresiv (40% la 80 de ani),

scade fluxul sanguin hepatic.

scad -rata de biotransformare

-productia de albumina
 F SISTEMUL ENDOCRIN

Hipotiroidita subclinica ( conc plasmatica TSH) prezenta la

aprox 13%.

Mecanismul hipotalamic de reglare a temperatorii alterat

productie scazuta de caldura.

Metabolismul glucozei influentat de cresterea rezistentei la

insulina.

Raspunsul neuroendocrin la stres pare a fi conservat / usor

scazut la pac virstnic sanatos.
 G PIELEA SI SIST MUSCULOSCHELETAL

Piele atrofica, cu elasticitate pierduta

ulceratii si ranire la locul aplicarii electrozilor, benzilor de

leucoplast, electrocauterului.
Osteoporoza, osteoartrita, poliartrita reumatoida

EX PREANEST SI MANAG INTRAOP

Vene friabile, usor perforabile.
Artroza de luat in considerare la pozitionare pac pe masa
sau pentru anestezia locoregionala.
 Modificari farmacocinetice si
farmacodinamice

• Multiple modificari fiziologice survenite cu

inaintarea in varsta interfera cu farmacocinetica.

• masa musculara vol distributie

clearence
• apa totala eliminare droguri
• masa grasime
 Modificari farmacocinetice si
farmacodinamice
• Volum scazut de distributie a
medicamentelor hidrosolubile
concentratiei plasmatice
• Volum crescut de distributie a
medicamentelor liposolubile
concentratia plasmatica
afectarea timpului de injumatatire
Farmacodinamie :

Distributia si eliminarea -afectate de leg plasmatica

Albumina, care leaga substantele acide ( barbiturice, benzodiazepine,

agoisti opioizi), scade cu virsta.

Alfa1 acid glicoproteina, de care se leaga drogurile bazice

(anestezicele locale) este crescuta.
Efectul unui drog depinde si de nr de receptori de la nivelul
organului tinta si de raspunsul la stimularea receptorului.
Ex : pac batrini par a fi mai sensibili la bezodiazepine si
mai putin sensibili la agonisti B adrenergici.
Principala modificare farmacodinamica asociata cu vârsta:
necesar de anestezice MAC scazut (cu
aprox 30% fata de pac tinar)
MEDICATIA CARDIOVASCULARA

B blocantii frecvent indicati

T1/2 este prelungit
clearence-ul este scazut (metoprololul exceptie)
Unele antiaritmice (lidocaina) necesita reducerea dozelor iv
datorita scaderii clerence-lui si cresterii T1/2.
Utilizata in anestezia spinala, reducerea dozei de xilina nu
este necesara.
Unii blocanti de canal de calciu (diltiazem, nifedipin,
verapamil), care sufera eliminare hepatica,

efect prelungit

reducerea dozelor
DigoxinuL (excretat renal): T1/2 la virstnic
+ vol de distributie doze
EX PREANESTEZIC

Farmacocinetica modificata
Scaderea metabolismului ef adverse
Interactiunile medicamentoase

Cum cei mai multi pacienti au medicatie multipla,

adaugarea perioperator a altor droguri marcheaza
acesta perioada de reactii adverse.
MANAG. ANESTEZIC

Titrarea corecta a agentilor anestezici

Drogurile cu durata scurta de actiune (propofol, desflurane,

remifentanil ) pot fi o alernativa.

La fel, drogurile care nu sunt semnificativ dependente de

functia hepatica sau renala (mivacurim, atracurium,
cisatracurium).
DROGURILE ANESTEZICE INHALATORII

Necesarul de anestezic inhalator este descris, uzual, in

termeni de MAC.
MAC este concentratia alveolara minima de gaz anestezic
la o presiune de o atmosfera ce produce o depresie a
SNC suficienta pentru a impiedica 50% din pacienti si
raspund prin miscari, ca raspuns la incizia tegumentului.
MAC awake defineste necesarul de anestezic pentru a
produce inconstienta. In general, este 0.33 din MAC.
MAC si MACawake scad cu virsta.

Intrarea in actiune e mai rapida,daca DC e scazut

intirziata daca exista tulburari de V/P
Efectul depresor miocardic al anestezicelor volatile este
exagerat la pac in virsta
Tendinta la tahicardizare a isofluranului si desfluranului
sunt scazute.
Astfel, spre deosebire de efectul la pac tinar, la virstnic,
isofluranul reduce DC si frecventa cardiaca.

Trezirea din anestezia cu inhalator poate fi intirziata de:

- cresterea volumului de distributie (crestere masei
de grasime)
- descresterea functiei hepatice, implicit a
metabolismului inhalatoriilor,
- scaderea schimburilor gazoase pulmonare.
Datorita eliminarii rapide a desfluranului , poate fi de
preferat
AGENTI ANESTEZICI NON VOLATILICI

In gen dozelor de propofol, etomidat, barbiturice, opioide,

bezodiazepine.
sensibilitatea la droguri
Thiopental . Sensibilitate crescuta
vol de distributie scazut

conc plasmatica mai mare.

Doza scade cu 15% la pac de 80 ani comparativ cu cel de 20 ani, pt
aceleasi efecte.
Etomidat : sensibilitate crescuta, datorita vol de distributie

Propofol: rata rapida de eliminare

incidenta apneei si hTA mai mare decit la tinar.
Necesarul de propofol la pac virstnic cu 50% fata de pac tinar
Remifentanil : degradat de esteraze din sg si tes,
durata scurta de actiune
Clearence-ul scade cu 30% de la 20 la 80 de ani.
Inj in bolus hTA severa si bradicardie,.
Conc plasmatica de remifentanil necesara pt a
produce depresie pe eeg este redus cu 50% la
pacient virstnic fata de tinar.
Morfina :Vol de distrib scazut cu 50% fata de tinar.
Clearance-ul plasmatic scazut.
Eliminarea mtb activi ai morfinei
Dozele scazute.
Atentie la PCA cu morfina.
OPIOID
Fentanilul: instalare rapida liposolubilitate crescute.
Metabolizare hepatica, deci clearance-ul depinde
de flx sg hep.
Necesar scazut cu 50% la pac de 80 de ani fata de
pac de 20 ani.

Actiunea farmacologica a sufentanilului si alfentanil sunt

similar afectate de varsta, cu o crestere de 50% a
sensibilitatii la acestea.
RELAXANTII MUSCULARI
flx sg muscular
Onset prelungit
DC
Relaxantii hidrosolubili necesita cresterea dozei.

Relaxantii care sufera eliminare renala ( pancuronium) pot

avea o durata prelungita de actiune, datorita
scaderii flx sg renal, filtrarii glomerulare si clearance-ului.

Scaderea excretiei hepatice prelungeste durata de actiune

a rocuronium si vecuronium.

Deci, pt relax musculare de tip amino steroid, ne putem

astepta la o durata de actiune prelungita comparativ cu
pac tanar.
Relaxantele benzilizochinoline :atracurium,
mivacurium,
cisatracurium,
doxacurium
Degradarea prin reactie Hoffmann si hidroliza esterica au rol
in metabolizarea atracurium si cisatracurium.
Durata de actiune a atracurim si mivacurim cresc cu varsta,
dar nu pare a exista o relatie de acest tip pt
cisatracurium.

Relaxatii depolarizanti (succinylcholina) este rapid

metabolizata de pseudocolinesteraza
Debutul actiunii poate fi intirziat datorita scaderii DC si a flx
sg muscular.
Concluzie:
Populatia geriatrica este un segment important, heterogen,
cu raspuns particular la medicatia anestezica.
Cresterea masei grasoase si descresterea volumului total
de apa din organism si a masei musculare
conditioneaza schimburi farmacocinetice.

Modificarile fct renale si hepatice

alterare cl
Cresterea sensibilitatii la medicamente

Adm med -cu doze mici si titrate pina la obtinerea efectului

 II EX PREANESTEZIC SI
PREGATIREA PREOP

Pregatirea preop:- starea de sanatate a pac

- urgenta procedurii chirurgicale.

Eval preop avertizeaza asupra particularitatilor care pot

afecta management periop si apreciaza necesitatea
interventiei medicale/medicamentoase preop.

Populatia geriatrica este extrem de heterogena.

 Evaluari specifice:
In conditii de stres periop, insuficienta
rezervei functionale devine evidenta.
1. Comorbiditati semnificative: cardiopatie
ischemica, HTA, BPOC, diabet, B
Parkinson, malnutritie, tulb senzorile (auz,
vedere)
2. au prescrise multiple medicamente:
Ef.sec/interact med
Digitala - aritmie cardiaca
- tulburari conducere cardiaca
Diuretice -hipoK
-hipovolemie
Bblocanti -bronhospasm
-bradicardie
Antiaritmice - potenteaza blocantii neuromusculari
Antibiotice - potenteaza blocantii neuromusculari
Antidepresive triciclice
- ef anticolinergice aritmie
- tulb conducere cardiaca
- crestere MAC
Litium - aritmie cardiaca
- prelungirea ef relax neuromusculare
Antiaritmice - prelungirea ef relax musc
3. Alcoolismul poate fi o constatare neasteptata

4. Refluxul gastroesofagian, evacuare gastrica incetinita, hernie

hiatala

5 Modificare recenta a statusului mental

-cauze cardiace/pulmonare?

6. Informatii asupra valorilor TA pt a mentine perioperator

perfuzia tisulara

7. Caderea: sincopa/cauza pur mecanica?

 Eval preop a cailor
-posibila insuf vertebrobazilara poate fi
evaluata prin efectul extensiei si rotatiei
capului asupra statusului mental.
-prezenta protezelor detare mobile –
pastrate in sala de op cind se previzioneaza
montarea unei masti laringiene
Artroza cervicala interfera cu vizualizarea
glotei la laringoscopiei directe.
Atrofia tegumuntelor predispune la lezare
de catre leucoplast sau electrozi.
PREGATIRE PREOPERATOIE
 Statusul cardiac sau pulmonar pot fi imbunatatite.
 Evaluarea statusului nutritional si imbunatatirea lui
inaintea op elective
 Hidratarea preop
 Optimizarea functiei renale
 Stabilirea de protocoale preop, incluzind terapia
antibiotica, anticoagularea, corectarea anemiei.
In general, necesare diminuarea dozei pt premedicatie.
Benzodizepina ca anxiolitic.

Med anticolinergica, rar necesara, datorita atrofierii gl

salivare. Glicopirolat, de preferat datorita ef reduse
asupra sist nerv.

Anti H2 , datorita riscului de aspiratie. De evitat

metoclopramida, datorita efect sec extrapiramidale
(rigidizare).
MANAGEMENT INTRAOP

1. Pregatirea psihologica, premedicatie, incalzirea pac

2. Acces iv, adecvat si accesibil,
3. Preoxigenare
4. Anest generala /regionala?
5. Selectia drogurilor, fct de modificarile functionale si
farmacologice ce acompaniaza varsta
DC diminuat si clearance-ul intirziat al drogurilor

debutul tardiv al efectelor drogurilor.

Dozele pot fi reduse daca se administreaza lent.

La dispozitie perfuzie volum mare si vasoconstrictoare.

6. Abordul cailor aeriene dificil:
- pacienti edentati
-artroza art temporo-mandibulare
-spondiloza cervicala
De preferat pastrarea protezei dentare pt a oferi suport
mastii pt vetilatie sau stabilitate mastii laringiene

7. De preferat drogurile cu actiune scurta

8.Agenti anestez deprima fct cardiaca si pulm

alter fct cognitiva

.
A regionala –alternativa pt TURP, fr col fem, proceduri
ginecologice
A reg in fr sold scade pierderile sanguine, incidenta TVP

Studii comparative au urmarit

-stabilitatea cardiaca intraop,
-complicatiile cardiace, pulmonare, trombotice
-tulb de cognitive
In chirg ortopedica a soldului , hTA intraop frecvent
asociata anestz reg, desi incidenta TVP si pierderile
sanguine sunt reduse. Fara diferente majore ale
morbiditatii sau mortalitatii.

Mentierea starii de constienta in timpul anestz reg permite

recunoasterea prompta a instalarii angiei pectorale sau
tulb de constienta.

Anxioliza cu midazolam- doze reduse pt obtinerea ef dorit.

Anestz reg poate fi asociata cu anestz gen.

Concluzii
avantajele Anestz Reg:
- reducerea TVP
- reducerea confuziei
- reducerea complic resp
- reducerea raspunsului endocrine la stress
- reducerea pierderilor sanguine
 atentie:
- anestz spinala blocheaza fibrele nerv. simpatice ce
controleaza tonusul muschilor netezi vasculari

-ascensionarea peste T4 blocheaza nodulul SA, AV si

contractilitate miocardica

- mecanismele compensatorii (frecv cardiaca,

contractilittea, vasoconstrictia periferica) sunt reduse.

-punctia spinala/ epidurala dificila datorita spondilozei,

osteoartritei, pozitionarii pacientului.
9.  Termogeneza deficitara
Hipotermia
- afecteaza coagularea, functia imuna, cicatrizarea.
- creste frecventa infectiilor de plaga si a ischemiei
miocardice.
Monitorizarea temperaturii, incalzirea salii de op, utilizarea
paturilor cu aer cald, incalzirea fluidelor
10. Managementul fluidelor
-aprecierea starii de hidratare preop,
pierderile intraop,
diureza, puls, TA, PVC.
Hiperhidratarea/ deshidratarea implicate in cresterea
morbiditatii.

11. Pozitioarea corecta, pt a evita leziunile neurologice sau

escarole.
POSTOP
1. Profilaxia TVP.risc crescut datorita varstei, in sine, tipului de
chirurgie, imobilizarii, patologiei asociate ( insuf cardiaca, Fb A
)
Optiuni terapeutice : hidratare, mobilizare precoce, ciorapi
elastici.
LMWH
Evaluare preop a riscului de tromboza si particularizarea
tratamentului.

2. Oxigenarea
Oboseala musc resp -se instaleaza rapid,
-evidenta la 2-3 zile postop.
Raspuns reflex scazut la hipoxie si hipercarbie, accentuat de
adm de opiacee
Eliminare intirziata a anestezicelor volatile.
Durerea postop, atelectazia cresc incidenta complic pulm.

Risc crescut de aspiratie datorita

-reflexe de tuse si deglutitie diminuate
-reflux gastro esofagian
-ef sedativelor, opioidelor
-intubatia orotraheala
-sonda nazogastrica

Act farmacologica pt:

-scaderea volumului gastric
-reluarea motilitatii
-cresterea Ph ului gastric
3. Managemenul fluidelor
IRAresponsabila de 20% din decesele postop la pac
varstnici.
Monitorizare uree, creatinina.

4. Monitorizarea glicemiei.
Risc crescut de hiper/hipoglicemie, datorita:
- intolerantei la glucoza,
- reducerii fct hepatice
5. Durerea .
Datorita ischemiei miocardice, rezervei pulmonare
diminuate, clearance-ului alterat, pac varstnici sunt mai
susceptibili la consecintele fiziologice ale analgeziei
inadecvate.
Analgezia -scade raspunsul endocrin la stres,
-imbunatateste fct cardiovasculara si miocardica.
-permite pac sa tusesca si se respire eficient,
-previne atelectazia, pneumonia si hipoxia.
-permite mobilizarea precoce.
Evaluare folosind scala de scor.
Greu de apreciat la pac cu tulb cognitive. Postura, expresia
faciala.
Adesea analgesia e subevaluata.
Masuri farmacologice
Paracetamol
NSAID –risc de hemoragie gastrica.
De evitat in I Ren, deshidratare.
PCA
Monitorizare respiratie, greata, ileus, prurit, retetie urinara,
confuzie.

Masuri non farmacologice (anestz reg)

Tehnici multiple, de la instilarea anestezicului local la locul
inciziei, pina la injectarea epidurala continua de a. local ,
opioid, sau ambele.
Principalul avantaj : scaderea dozelor de opioide adm iv.
Dezavantaj :
-ef hemodinamice ale adm epidurale de anestezic local
-infectia, sangerare, lez nervoase
6. Nutritia

7. Mobilizarea precoce, fizioterapia faciliteaza recuperea postoperatorie.

8. Tulburarile mentale -complicatie frecventa la batrin.

Delirul include : -stare confuzionala, instalata acut
- dezorientare
- agitatie
- halucinatii
- activitate psihomotorie alterata,
- modificari de somn.
Delirul creste rata morbiditatii, intirzie recuperarea.
Poate surveni dupa un interval postop de una sau mai multe zile de
luciditate.
Intervetiile oftalmologice, cardiace, ortopedice sunt frecvent asociate cu
dezvoltaea delirului.
Nu exista diferente de incidenta a delirului fct de tipul de
anestezie (generala/ regionala)
Cauze : -droguri (anticolinergice, benzodiazepine, etc)
I - infectii
- tulburari metabolice
- deshidratarea
- embolia, embolia grasoasa in ortopedie.
- hipoxemie/hipercarbie
-durerea
Evaluarea preop a statusului mental si medicatiei
Tratamentul cauzei (infectie, anemie, hipoxie)
Haloperidol
Benzodiazepine
Terapie non medicamentoasa: ajutor in orientare
temporospatiala, suport familia, reglarea ciclului de somn
zi-noapte
DEMENTA (Tulb cognitive) POCD Posoperative Cognitive Dysfunction
Tulburari in comportament, memorie, limbaj, judecata, act motorie.

Diferentiere de delir

Delir Dementa
Instalare -brusc -insidous
Evolutie -exacerbarbare -stabila
nocturna
Atentie -dezordine globala -neschimbata
Halucinatii -prezente -nespecifice
Orientare - afectata -afectata
Activ psihomotorie -imprevizibila -normala
Vorbire -adesea incoerenta -dificultate in gasirea
cuvintelor
In literatura, incidenta raportata de 26% din pacientii la 1
sapt si 10% la 3 luni postop.

Comparativ cu un grup de control de pacienti spitalizati,

nechirurgiali, incidenta de 4% la 1 sapt si 3% la 3 luni.

Tratamentul implica corectia parametrilor fiziologici,

corectarea durerii

Evolutie grevata de riscuri particulare, diferite de ale pac

tinar. Predispusi la: delir postop, aspiratie,
urosepsis,interactiuni medicamentoase, escare,
malnutritie, intirziere in recuperare postop si reintegrare
sociala
Evolutie grevata de riscuri particulare, diferite de
ale pac tinar.
Predispusi la: delir postop,
aspiratie,
urosepsis,
interactiuni medic
escare,
malnutritie,
intirziere in recuperare postop si
reintegrare sociala
CONCLUZII

1. Nu exista anestezicul ideal pt toti pacientii varstnici

2. Stabilirea riguroasa, periop, a parametrilor fiziologici –
mai importanta decit tehnica anestezica
3. Intelegerea modificarilor fiziologice si farmacologice
optimizeaza actul anestezic
4. Factori majori de risc:
-urgenta chirurgical
-chirurgia vasculara/ abdominala/ toracica au
mortalitate 10-20% mai mare decit TURP,
-ASA 3 sau mai mare
-nivelul seric al albuminei
-infectia
5. MAC se reduce cu 6% pt fiecare decada dupa 40 de ani.
Daca extrapolam formula, ar fi 0 la 137 de ani
6. Avantajele anesteziei regionale :
reducerea -evenimentelor tromboembolice
- confuziei
-problemelor respiratorii postop
-pierderii de singe
-raspunsului neuroendocrin la stresul operator