2011 curs an V studenti sem I

Conf dr Ligia Mun tianu

Aplicarea protezei la gata

agenti de curatare
Aspecte prezentate

 Ce moment al tratamentului il reprezinta

aplicarea protezelor
 Aplicarea protezelor:
 Adaptarea mecanica-aceeasi sedinta
 Adaptarea biologica-perioada mai lunga de timp
Aplicarea protezelor precedata de-Control
extrabucal
Controlul extrabucal

 Verificarea pozitionarii corecte a dintilor

 Verificarea coectitudinii polimerizarii
 Verificarea prelucrarii-goluri/plusuri/urme
ghips/lustru/conformare papile
 Inspectarea si palarea fetei mucozale-asperitati
etc
 Limita posterioara-proteza maxilara
 Curatare cu apa si sapun
 Controlul extrabucal-inaintea sosirii pacientului
 Se tin in vas cu apa
Dupa aplicarea in cavitatea bucala
 Aprecierea exacta a
portiunilor care declaseaza
dureri/delimitare/corectare
/verificarea corectitudinii
rascroirii frenurilor
 Intai se controleaza la
proteza mandibulara apoi
la cea maxilara
Silicon-Fit checker
Tehnica de utilizare a pastei FIT CHECKER
 Control stabilitate
 Control mentinere
 Control fizionomie si
fonatie
 Echilibrare ocluzala
 Se aplica intai proteza
mandibulara
Controlul stabilitatii

 Prin presiuni digitale alternative stanga-

dreapta
 Datorita montarii dintilor in afara crestelor
 Sau rezilienta crescuta a mucoasei fixe
 Sau de eventualele atrofii marcate ale osului
alveolar
 Torus insuficient foliat
Controlul mentinerii

 Incepe cu pozitia de repaus

 Desprinderea presupune
 Margini lungi/groase/nedegajarea
frenurilor/vestibularizarea acc a
frontalilor/xerostomie
 Apoi se aplica teste de succiune
 Presiune oro-vestiobulara/vestibulo-
orala/tractiune verticala
Control fizionomie

La toate controalele se aplica la inceput

proteza mandibulara
Se evalueaza
-aspectul partilor moi
-forma culoare si vizibilitatea dintilor
Initial se evalueaza fizionomic
-fiecare proteza in parte separat,
-apoi impreuna
Controlul simultan al protezelor

 Dupa controlul simultan d.p.d.v. fizionomic,

se trece la controlul contactelor dento-
dentare
 Se face controlul relatiilor ocluzale in RC
 Se cauta ca IM=RC lucru care confera
siguranta pacientului
 Hartie de articulatie-si proba spatulei
Inainte de a trece la controlul rel
ocluzale pacientul este rugat sa muste
strans pe doua rulouri cateva minute
Remedierea contactelor premature

 Deviere rectilinie sagitala-MUDL

 Deviere spre limba-LUBL
 Deviere a mandibulei spre obraz-BULL
 Aceste metode de remediere sunt valabile in
cazul montarii normale=(supraocluzie dinti
superiori) a dintilor laterali
 In cazul montarii inverse laterale-rasturnare
proteze
Rolul IM in RC

 Stabilizare a protezelor
 Dispersare simultana
 Armonioasa
 A presiunilor ocluzale
 Restabileste adeziunea si succiunea
 Reaplicand protezele pe campul protetic
Daca dintii au fost montati in
articulator
 Lejoyeux-reguli pt ocl echilibrat balansata si
suprimarea contactelor premature in RC
 CP sup V inf-prezervati=cuspizi activi
 Ceilalti sunt de valoare secundara
 Nici un cuspid activ nu va fi redus decat in cursul
unei miscari de diductie;el vajena contactul
bicuspidian al partii opuse
Suprimarea contactelor premature in
propulsie

Regula DUMI=corectarea
intereseaza versantele distale
superioare/meziale inferioare
Suprimarea contactelor premature in
lateralitate

Se corecteaza din

 cuspizii vestibulari
superiori
 Cuspizii linguali inferiori
 Echilibrarea ocluzala se face in mai multe
sedinte
 Pentru ca protezele sa se aseze mai bine pe
camp
 Sub actiunea presiunilor masticatorii
 Dr asemenea si controlul fizionomic se poate
aprecia mai bine dupa cateva zile-integrarea
protezei
 Functia fonetica
Adaptarea biologica

 Se face in timp-toleranta tisulara

 Conditionata si de acceptarea psihica
 Se modifica in functie de capacitatea de
realizare a functiilor ADM
 Strans legata de starea emotionala a
pacientului
 Increderea in medicul curant
 Comunicare
 Pretentii nerealiste
ADAPTARE BIOLOGICA

 Tine si de acceptarea psihica

 La randul sau aceasta se coreleaza cu
particularitatile psihologice ale pacientului
edentat total
 Necorespondenta intre varsta biologica si cea
psihica
 Dificultate adaptare-SNC-reactii motorii
 Reactii emotionale declansate de purtarea
protezelor
Retusul leziunilor de decubit
 Contactul bazelor cu mucoasa poate provoca
leziuni
 Pacientul este chemat la control la 24-48h
dupa aplicarea protezelor
 Evidentierea leziunilor se face dupa purtarea
protezelor
 Se marcheaza-se retuseaza din baza
Zone in care apar frecvent leziunile de
decubit
 Zona Ah
 Vestibular-tuberozitati sau
 Creste edentate retentive
 Fren buza superioara
 Frenuri laterale
 Creasta milohioidiana
 Zona linguala centrala
 Torus mandibular
 Tubercul piriform
Adaptarea functionala

 Restaurarea masticatorie intampina

dificultati la inceput
 Papilele gustative
 Scaderea fluxului salivar-
medicatie/varsta/patologii diverse
 Medicul trebuie sa indice consumul
diversificat de alimente
 In primele zile alimente de consistenta redusa
si care creste treptat
 Indicatii privind alimentatia:
 -nu se recomanda muscatul din alimente
 -daca apar plangeri privind bascularea in
timpul masticatiei este posibil ca bucatiel
mestecate sa fie prea voluminoase
 Unii pacienti au refles de voma in primele zile
(verificarea DVO/poate fi prea mare/Ah)
Agenti de curatare

Igienizarea protezelor
Instruire pacient
Spalare cu apa si sapun
Demonstratie
Perie de unghii
Agenti de curatare-patru
tipuri
-enzime
-acizi diluati
-hipocloriti alcalini
-peroxizi alcalini
enzimele
De tipul: lipazelor, tripsina, amilaza,etc
Dizolva mucina
Saponifica acizii grasi
Dizolva calcificarile
Elimina substantele odorifere
Actiune bactericida
Actiune fungicida
Acizii diluati
HCl 5%
Acid fosforic 15%
Acid acetic (clasicul otet)
In 5 minute se dizolva tartrul
Hipocloritii alcalini
Au actiune bactericida
Dizolva matricea organica a placii bacteriene
Peroxizii alcalini
Sub forma de pulbere
Sau sub forma de comprimate
Amestecate cu apa elibereaza oxigen in solutie efervescenta
Baie ultrasonica-curatat proteze
Stomatite protetice
definitie
Afectiunea muc bucale
caracterizata prin fenomerne
inflamatorii determinate de diferiti
factori locali sau sistemici
Factori locali
Agenti fizici-traumatici, termici
obiceiuri vicioase-fumat, etc
Agenti chimici-componente ale
materialului protezei
Infectii locale microbiene sau
fungice
Diabet tip 2-predispune la candidoza
bucala
Tulburari imunologice/hiv/hipotiroidism
Dieta dezechilibrata medicatie prost
administrata
Medicatia are rolul de a reduce infectia,
scade morbiditatea,previne complicatiile

Factori sistemici
Stomatita protetica reprezinta cea mai frecventa
complicatie prezenta la nivelul structurilor orale

la pacientii purtatori de proteze totale sau partiale,

in special (maxilare)

Etiologie multicauzala in care mereu se combina mai

multi factori din cei prezentati anterior

etiopatogenie
Aspecte care se coreleaza in aparitia
stomatitelor
 Controlul mecanic al placii
bacteriene+obiceiuri ale purtatorului de
proteze
 Stabilitatea protezei
 Incidenta aparitiei -6luni de la aplicarea
protezei-poate fi redusa prin educarea asupra
sanatatii orale
 Incidenta se coreleaza cu purtarea
permanenta a protezei
tipuri

 Stomatita bacteriana-afte bucale/leziuni

tuberculoase/leziuni sifilitice
 Stomatita virala-stomatita herpetica
 Stomatita tabagica
 Stomatita protetica
Afte bucale
Cel mai frecvent intalnite ca leziune intraorala
Sunt infectioase, contagioase
Localizare:bolta palatina, mucoasa jugala, planseu
Evolutie rapida insotite de durere intensa
Raspund bine la tratament
Aspect clinic albicios in centru inconjurate de un lizereu intens eritematos
Tratate se vindeca in timp de 7-10zile
 Dureroase
Afte bucale se dezvolta rapid,
suprainfectare

Cauze: igiena deficitara

Traumatizare tesuturi la periaj
intempestiv
Boli imunosupresoare
stomatita tabacica

Leziuni de culoare albe situate la nivelul palatului dur sau moale

La niovelul zonei care expusa fumului cald
Caracterizat de prezemta papulelor reliefate cu centru rosu-glande salivare
minore inflamate cu modificari metaplastice/ considerate leziuni premaligne
Factor favorizanti in stomatita
protetica
 Sistemici
 Fiziologici/disfunctii endocrine/status nutritional
afectat/neoplasme/imunosupresii/AB cu spectru
larg
 Locali
 Dieta carbohidrati
 Alcool/tutun/hiposalivatia
 Igiena/purtare permanenta protze
Factori determinanti in stomatita
protetica
 Protetici
 Proteze cu echilibru deficitar
 Probl ocluzale/DVO marita/sau micsorata/zone
retentive
 Infectiosi
 Colonizare bacteriana si fungica
Semne clinice

 In general asimptomatica
 Aspect congestiv de care pacientul nu e
constient
 Edem
 La palpare mucoasa prezinta aspect de tesut
friabil
 Unii pacienti prezinta mici sangerari, senzatie
de arsura xerostomie sau alterarea gustului
Forme clinice clasificarea Newton-
severitate
 Tip I pin ball-cea mai mica severitate-
inflamatie localizata, simpla hiperemica
 Tip II-eritem difuz restrictionat la teritoriul
mucoasei in contact cu baza protezei
 Tip III cu suprafata granulara sau hiperplazia
inflamatorie papilara-raspuns epitelial la
inflamatia cronica-secundar colonizarii
microbiene
Exemplificari forme clinice-localizari

Stomatita protetica cls I Stomatita protetica cls II

Newton Newton
Proteza veche/instabila/igiena proasta
Stomatita protetica Newton cls II la o
proteza scheletata
Exemplificari stomatite
Forma cls III Newton-hiperplazia
papilara-exemplificare

Hiperplazie papilara la nivelul torusului

Hiperplazie papilara in zona distala
palatin
posterioara la maxilar
Hiperplazie papilara forma cronica
fibroasa
Hiperplazie papilara la nivelul torusului

2
1

Stomatita protetica N cls III la

Stomatita protetica N cls
48h dupa suprimarea
III la prezentare
protezelor
Localizare forma hiperplazie papilara

 Acolo unde baza protezei este instabila fata

de campul protetic:
 -palat
 -versant vestibular
 -cresta edentata (in special zonele cu creasta
fibroasa)
Edentatie totala unimaxilara cu dinti antagonisti prezenti
Sindrom kelly instalat cu
Fibrozarea crestei frontale maxilare
Scaderea DVO
Aparitia cheilitei angulare
Instabilitatea protezei
Igiena proasta
Stomatita protetica +hiperplazie “papilara” pe versantul
vestibular al crestei
Cu suprapunerea factorului microbian

Prezentare caz-stomatita protetica

cu hiperplazie protetica
diagnostic

 Diferential cu:
 -cancerul mucoasei orale
 -stomatita de contact
 -manifestari orale inc adrul afectiunilor
autoimune
 -afectiuni orale in afectiunile sistemice
tratament

 Suprimarea protezei
 Igienizare cu agenti antimicrobieni
 Apa de gura cu clorhexidina
 Laser cu energie joasa-pentru reducerea
inflamatiei mucoasei
 Daca este nevoie se indeparteaza chirurgical
prin diferite metode insa numai dupa
amendarea fenomenelor inflamatorii si
inlaturarea factorului microbian daca exista
Stomatita candidozica-etiologie

 Suprapunerea infectiei candidozice pe

terenul cu leziuni inflamatorii al purtatorului
de proteza
 Intretinuta prin igiena deficitara
 Fiind favorizata de varsta, unele afectiuni
generale, medicatie
localizare

 E de tip invaziv
 Candida este saprofita-prezenta peste tot in
organism iar daca nr creste peste masura,
devine patogena
 La niv CB-pe mucoase, pe restaurarile
protetice, comisuri, buza inf-rar
Candidoza pseudomembranoasa

La nivelul crestelor edentate La nivelul fetei dorsale a limbii

 Candidoza bucala la dentat arata asocierea cu
alte boli generale de sistem:scaderea
imunitatii, diabet, boli de sange, sindromul
Sjogren, xerostomia indusa medicamentos
 In general este foarte rara
 Extinderea teritoriului in afara cavitatii bucale
apare in cazul cheilitei angulare
 Dar poate afecta si buzele
Candidoza care afecteaza si buza
inferioara

inainte Dupa tratament

Forme clinice

 Acute
 -pseudo-membranoasa
 -eritematoasa acuta atrofica
 -glosita mediana romboida
 Cronice
 -orala cronica-leucoplazica
 -endocrine cu localiz muco-cutanata
 -cronica multifocala
tratament

 Tratament antifungic
 Verificare: adaptarea bazei
protezei/echilibrare ocluzala/DVO/RC
 Igienizare cu periaj minutios
 Noaptea puse in sol cu clorhexidina/hipoclorit
de Na diluat (10picaturi/pahar) indepartate
din gura
 Scade iritatia mecanica
Terapia antifungica –dupa confirmare

 Terapie topica
 Clotrimazol/nistatin-per os iar proteza
trebuie sa nu mai fie purtata pe parcursul
tratamentului/aplicarea pe fata interna de
geluri cu antifungicie-cpatusire proteze cu
material de conditionare+agenti antifungici
Mecanisme de actiune medicamente

 Clotrimazol-altereaza permeabilitatea
celulelor si le inhiba cresterea si dezvoltarea
 Nistatin/micostatin-altereaza
permeabilitatea prin legarea la gruparile
sterol-celula se scurge
 Tratamentul se continua inca 48ore dupa
incetarea simptomatologiei
dispensarizare

 Igienizare si control
 Corelatie cu durata purtarii
 Educarea pacientilor
 Daca e infestata proteza exista 2 posibilitati: se
face o alta proteza(respectiv nu se incepe
realizarea unei noi proteze pana ce nu e redusa
infectia cu Candida)
 Sau daca infectia se petrece dupa aplicarea
protezei nou confectionate se sterilizeaza cu raze
gama.
complicatii

 Nu s-a raportat malignizarea hip papilare

prognoza

 Eliminarea fact mecanici cauzali

 Igiena orala buna si admin terapiei
antimicotice de obicei amendeaza leziunile
inflamatorii si se vindeca rapid
Educatia pacientului

 Componenta educationala in preventia

sanatatii orale
 Lucru calitativ profesional cu pacientii si
membrii familiei
 Indicatii de purtare si mentenanta a protezei
Lichen plan

 Poate determina
sensibilitate la
masticatie/periaj/sen
sibilitate a mucosei
senzatie de arsura
sau durere

Stare inflamatorie cronica de origine

autoimuna
Necontagios de la o persoana la alta
Contagios daca in gura exista o leziune
Temporizare extractii
Risc cancerigen
 Tratamente medicamentoase pre
protetice LICHEN PLAN BUCAL

Lichen plan bucal-afectiune inflamatorie cronica

cu etiologie insuf. cunoscuta cu risc de
malignizare in zona aparuta; necesita
monitorizare atenta din acest motiv; da senzatie
de discomfort, arsura sensibilitate la atingere (cu
alimente sau periaj)
Tratament cu vitaminoterapie
Nu este contagios; Dar necesita tratament
inainte de orice procedura chirurgicala in zona
deoarece se “intinde” daca producem o
interventie sangeranda inainte de vindecare Poate afecta si regiunile cutanate si
Poate aparea si la nivelul limbii (afectarea mucoasa vaginala; este o conditie
gustului) sau mucoasei fixe sau planseului bucal patologica insuficient cunoscuta
Exista si o forma hipertrofica Factori cauzali:hepatita C medicatie pe
baza de arsenic, lucrari protetice din aur
sau Cr-Ni, anumite substante chimice