OBIECTIVELE

PUERICULTURII
- Puericultura se ocupă cu ansamblul mijloacelor prin care se
asigură:

#Creşterea şi dezvoltarea somatică şi psihică a

copilului

#Ocrotirea lui de la naştere până la adolescenţă în

vederea menţinerii stării de sănătate.

- Ca latură profilactică a pediatriei, puericultura se adresează:

#Copilului şi familiei

#Condiţiilor de mediu socio-economic, pentru:

ameliorarea stării de sănătate

mărirea performanţelor fizice şi intelectuale ale individului.
Puericultura ca latură profilactică vizează diferite etape ale
vieţii umane:

I. Puericultura preconcepţională: ansamblu de măsuri care

asigură dezvoltarea anormală a genitorilor

1. Profilaxia malformativă
Vizează factorii teratogeni care determină injurii prenatale:
a. Factorii infecţioşi

v. Rubeolei - produc indubitabil anomalii

v. Citomegaliei
Toxoplasmoza - determină 2% din totalul
malformaţiilor majore

- alte infecţii asociate cu malformaţii (puţin documentate): v.

Herpes, v.Coxsackie, v. varicelei, Treponema palida, infecţii
urinare
b. Boli materne neinfecţioase:

Diabetul zaharat manifest (neglijat): malformaţii diverse

Fenilcetonuria: malformaţii cord, retard mental

Sângerări vaginale în trim. I de sarcină

c. Factori actinici (radiaţii ionizante)=efect mutagen când

acţionează pe zigot: aberaţii cromozomiale
d. Factori chimici:

cazul thalidomidei

mercurul organic: leziuni neurologice

nicotina: greutate mică la naştere

alcoolul: greutate mică la naştere, dismorfii/malformaţii,

debilitate mintală.

substanţe medicamentoase:
-anticonvulsivante în trim. I de sarcină
-anticoagulante în trim. I de sarcină
-heparina= moarte “in utero”
-citostaticele= determină cert malformaţii
e. Alţi factori teratogeni:

Nutriţia: carenţe A.A.; VIT. E, a , Acid folic, Zn, Iod.

Vârsta maternă: B. Down: 20 ani=0,5%

30 ani=1,2%
peste 40 ani=20%

Vârsta optimă= 25-35 ani

2. Sfatul genetic

- Act de cunoaştere medicală cu implicaţii multiple.

- Implică : modulare, personalizare în funcţie de gravitatea

handicapului, posibilităţi terapeutice
- Constituie (deocamdată) singura metodă cu şanse de reuşită
în profilaxia bolilor genetice a căror evoluţie naturală este
de obicei gravă (handicapuri, deces)

- Sfatul genetic se acordă de echipă interdisciplinară şi va

include:
Încadrarea corectă a afecţiunii ereditare
Studiul complet al genealogiei (colaterali, ascendenţi,
descendenţi)
Interpretarea datelor în contextul noilor achiziţii de
specialitate
Informarea obiectivă a familiei (spre binele individului sau a
familiei).
- Interpretarea= însumarea datelor obţinute

risc scăzut (neglijabil)= 10%

risc posibil= 10-50% (se vor abţine)
risc crescut=peste 50% (nu vor procreea)
- Factorii de decizie= cuplul familial
 II. Puericultura prenatală

Vizează: - Ocrotirea gravidei

- Dezvoltarea intrauterină a produsului de concepţie

Obiective: - Depistarea precoce a sarcinii

- Urmărirea stării de sănătate a gravidei :
# luarea în evidenţă precoce
# depistarea şi tratamentul precoce a bolilor
# internarea gravidelor cu risc
- Respectarea regimului de viaţă şi muncă
- Vitaminoprofilaxia
- Alimentaţia corectă.
- Perioada de sarcină normală= 280+10 zile

Per. Embrionară= 3 luni

# creştere intensă
# are loc organogeneza
# diferenţierea şi dezvoltarea
comportamentelor moleculare şienzimatice celulare

Între 3- 6 luni are loc:

# dezvoltarea structurilor fine a organelor

Între 6-9 luni:

# se dezvoltă aparatele şi sistemele care preiau
funcţiile şi activităţile impuse de procesul adaptării la viaţa
postnatală
 III. Puericultura postnatală

- totalitatea măsurilor de îngrijire, alimentaţia corectă,

igiena mediului extern, condiţii psiho-afective în
familie şi colectivitate

- scop principal: scăderea mortalităţii infantile care

influenţează durata medie de viaţă şi sporul natural
al populaţiei.

M.I. = Nr. copii decedaţi sub vîrsta de 1 an

1000 n.n vii
 Perioadele copilăriei

I. Prima copilărie =0-3 ani

1. Perioada neonatală = 28 zile (0-28 zile)

etapă de adaptare la viaţa postnatală

2. Perioada de sugar = 1 lună- 1 an

creştere pondero-staturală foarte intense;
nevoi metabolice crescute;
dezvoltarea funcţiilor digestive (pentru diversificare);
apariţia dentiţiei de lapte;
dezvoltare neuro-psihică;
dezvoltarea imunităţii proprii;
morbiditate crescută;
mortalitate ridicată;
dependenţa de mamă.
3. Perioada de copil mic (antepreşcolar)

Durata: 1-3 ani;

Modificarea raportului: cap, trunchi, membre;
Completarea dentiţiei de lapte;
Alimentaţie variată;
Perfecţionarea funcţiilor locomotorii;
Îmbogăţirea limbajului;
Intensificarea relaţiilor afective;
Formarea deprinderilor (somn, mese, sfinctere);
Morbiditate mai redusă (resp., infecto-contag., intoxicaţii,
traumatisme);
Mortalitate mai scăzută;
 II. Copilăria a II-a (preşcolar) 3-6 ani

- Apare primul molar definitiv (molar de 6 ani);

- Creştere pondero- staturală mai scăzută;
- Nevoi nutritive mai scăzute;
- Alimentaţia: apropiată de a adultului;
- Dezvoltarea complexă a S.N.C. :
Creşte capacitatea de cunoaştere, înţelegere, memorare,
discernământ;
Creierul: dimensiuni apropiate adultului;
Limbajul devine gramatical;
Apare raţionamentul (5 ani);
Sensibilitate vie, necesită afecţiune (fără exces ±);
Jocul: rol educativ, dezvoltă gândirea şi disciplina;
Independenţă crescută;
Creşte capacitatea antiinfecţioasă+ imunizări;
Patologie: boli transmisibile, imuno- alergice, accidente,
intoxicaţii;
 III. Copilăria a III- a (şcolar)

- Creştere staturo-ponderală.- iniţial lentă

- la pubertate accelerată

1. Perioada de şcolar mic: 7-11 ani

Se înlocuieşte dentiţia I-a cu a II- a (definitivă)
Metabolismul mai scăzut;
Alimentaţia apropiată de a adultului;
Dezvoltare intelectuală intensă şi în funcţie de procesul
instructiv- educativ;
Morbiditate redusă: - R.A.A., nefropatii, TBC
- hemopatii maligne
- accidente
Morbiditate redusă
2. Pubertatea (şcolar mare)
-Perioadă greu delimitabilă
-Fenomen genetic, sensibil influenţei factorilor: geografici
(ţară, epocă), nutriţionali, socio-economici, psihologici.
- Avansul secular al pubertăţii: mai precoce în unele ţări,
datorat factorilor amintiţi.
- Se distinge:
1. Pubertatea suprarenală
- Hotărâtă prin stimulare androgenică
- Clinic: fără modificări, sau apariţia perilor pubieni
- Biologic: creşterea progresivă a secreţiei de hormoni
androgeni suprarenali
2. Pubertatea gonadică
- Apare la 2 ani după P. suprarenală
- Creşte progresiv secreţia gonadotrofinelor şi a hormonilor
steroizi sexuali
Derularea pubertăţii normale

- Vârsta debutului foarte variabilă:

la fete: 9-13 ani (medie = 11 ani)
la băieţi: 10-15 ani( medie =12 ani)

- Există corelaţie între debutul pubertăţii şi gradul maturaţiei

osoase (ex. concordanţa între debutul pubertăţii şi apariţia
osificării osului sesamoid al policelui).

- Creşterea staturală
băieţi: în I- ul an =8,7 cm
anul al II-lea = 6,5 cm
se opreşte după aprox. 5 ani de la debut.
Fete: în I- ul an =7,5 cm
anul al II-lea = 5,5 cm
Modificări psihologice:

Maturarea efectivă şi apariţia libidoului (criza

adolesc.);

Acceptarea modificărilor corpului;

Maturarea intelectuală;

Dezvoltarea gândirii abstracte;

 Etapele clinice ale dezvoltării pubertare (Tanner)

- La fete:

# Stadiul I = infantil : S1 (sâni); P1 (pilozitate)

# Stadiul II= dezvoltarea sânilor, creşterea mameloanelor (S2)
apariţia pilozităţii pubiene, apoi axilare (P2)
# Stadiul III =dezvoltare gl. mamare şi lărgirea areolelor (S3)
pilozitatea devine mai deasă (P3)
dezvoltarea labiilor (mici şi mari)
# Stadiul IV = dezvoltarea completă a sânilor; areolele bombate (S4)
piloziatea completă(P4)
# Stadiul IV = apar primele menstre ( după 2 ani de la începutul
pubertăţii)
regularizarea ciclurilor ( ovulaţia apare aprox. 2 ani mai
tardiv)
La băieţi:

# Stadiul I = infantil

# Stadiul II= debutul creşterii în volum a testiculilor

apare pilozitatea pubiană, apoi axilară

# Stadiul III = îndesirea perilor pubieni

apariţia pilozităţii buzei superioare
începerea modificării vocii

# Stadiul IV = pilozitatea este de tip adult

dezvoltarea masei musculare, lărgirea spatelui

# Stadiul IV = apariţia bărbii

apar ejaculările
Etapele biologice ale pubertăţii
-Dozările hormonale: - numai în anomalii de derulare a P.
- dificil de interpretat, costisitoare
1. Hormonii gonadotrofihipofizari - fără specificitate de sex
Provoacă: - creşterea gonadelor
- maturaţia gameţilor
- secreţia hormonilor sexuali androgeni C suprarenali, la
ambele sexe
Nivelul hormonilor gonadotrofi creşte progresiv în sânge şi urină,
pe toată durata pubertăţii
La fete: - creşterea nivelului plasmatic al F.S.H.
- începe în jurul vârstei de 11 ani, nivelul maxim atinge în
decurs de 2 ani
- creşterea L.H. - mai tardivă, de lungă durată
- cu fluctuaţie până la instalarea
menstrelor.
La băieţi: - creşterea F.S.H. seric ăncepe în jurul vârstei de 12 ani
- este pararelă cu creşterea în volum a testiculilor.
2. Steroizii sexuali

a. Estrogenii : - cresc paralel cu dezvoltarea glandelor mamare

- există fluctuaţii hormonale din stadiul III al
pubertăţii, corelat cu activitatea ciclică a ovarelor

b. Androgenii: - încep să crească de la vârsta de 6-7 ani

(debutul maturării suprarenaliene).
- cresc important împreună cu testosteronul în
cursul pubertăţii (maturaţie gonadică)

Progesteronul plasmatic:
- creşte începând cu stadiul prepubertar
- nivelul rămâne scăzut până la apariţia
ciclurilor menstruale
 Variaţiile fiziologice ale pubertăţii

- Recunoaşterea lor este posibilă prin apariţia primelor

caractere sexuale secundare care coincid cu vârsta osoasă
deci cu vârsta cronologică.

Diagnosticul diferenţial se face cu:

a. Precocitatea sexuală reală în care:
- apariţia caracterelor sexuale înaintea vârstei osoase a
pubertăţii normale însoţită de: - maturaţie osoasă
- risc de talie mică definitivă

b. Retardarea pubertară reală:

- absenţa caracterelor sexuale secundare;
- vârsta osoasă pubertară este net depăşită;
- Etiologia: - familială
- origine patologică a creşterii
- Apar probleme psihologice (la copil)
Pubertatea disociată

Apare prematur şi izolat cu caracter secundar

Dezvoltarea copilului este normală
Exemple: - dezvoltarea prematură şi şi izolată a
pilozităţii pubiene;
- dezvoltarea prematură şi şi izolată a sânilor,
cu condiţia să nu fie alte semne de evoluţie pubertară.

Ginecomastia pubertară la băieţi

Apare în cursul derulării normale a pubertăţii;

Volumul testiculelor este normal pentru stadiul pubertar;
Prognostic bun dacă fenomenul retrocedează în câteva luni
( maxim câţiva ani)
Produce consecinţe psihologice importante.