Metode de evaluare

Metode de evaluare

Evaluarea orală

Evaluarea scrisă

Evaluarea practică
 Referatul
Observarea Eseul

Disertaţia Fişa de evaluare

Alte metode

Portofoliul Chestionarul

Proiectul Investigaţia
 Evaluarea orală
Este una dintre cele mai răspândite şi se poate
aplica individual sau pe grupe de elevi. Principalul
avantaj al acestei metode îl constituie posibilitatea
dialogului profesor-elev, în cadrul căruia profesorul
îşi poate da seama nu doar „ce ştie” elevul, ci şi
cum gândeşte el, cum se exprimă, cum face faţă
unor situaţii problematice diferite de cele întâlnite pe
parcursul instruirii.
Cu prilejul examinării orale, profesorul îi poate
cere elevului să-şi motiveze răspunsul la o anumită
întrebare şi să-l argumenteze, după cum tot el îl
poate ajuta cu întrebări suplimentare atunci când se
află în impas.
Chestionarea în fiecare lecţie mixtă,
reprezentând partea de debut a acestui tip de
lecţie, se prezintă ca o conversaţie selectivă.
Conţinuturile implicate aici ne apar sub forme
multiple, adică: cunoştinţe stăpânite de elevi, dar
şi dovezi ale înţelegerii lor de către elev,
capacităţi de prelucrare, aplicare, interpretare,
includere în "sinteze" mai scurte sau mai largi,
sau chiar de formulare a judecăţilor de valoare
corelabile acestor conţinuturi.
Întrebările care se formulează sunt grupate de tradiţie
în două categorii:
 întrebări de bază (de "pornire")
 întrebări ajutătoare.
Odată pusă întrebarea de bază, se consideră ca o
regulă importantă ca elevul să fie lăsat să-şi dezvolte
până la capăt răspunsul care i-a fost solicitat.
Dacă rezolvarea este corectă, pot urma eventuale
intervenţii de adâncire din partea clasei; dacă
greşeşte, cea mai indicată procedare este aceea de
a fi sprijinit să se autocorecteze; dacă nu reuşeşte,
trebuie să intervină ceilalţi; numai dacă şi această
încercare este fără succes, se impune rezolvarea de
către educator.
Autorii de teorie pe această temă, arată şi greşelile cele
mai frecvente ale începătorilor :
 examinarea doar frontală(prin dialog cu întreaga
clasă,neglijând pe cei care urmează să fie notaţi).
 exagerarea în sens invers(dialog doar cu cei examinati,
clasa fiind neglijată).
 insuficienta elaborare a întrebărilor de bază.
 intrepretarea fără discernământ a conceptului de
întrebare ajutătoare(în loc să dirijeze elevul spre reflecţie
pentru a se autocorecta,îi pun întrebări formale ca:’’Mai
departe?’’,’’Şi?’’,’’Altceva?’’,care nu sunt tocmai
ajutătoare).
 limitarea ascultării la repovestirea lecţiei anterioare.
 atribuirea pur formală a notelor.
 Avantaje
 Se foloseşte comunicarea directă-examinatorul
poate fi solicitat să dezvăluie nu numai ce
ştie,ci şi ce ar mai trebui să stie,poate fi dirijat
să puncteze doar aspectele care interesează
în prim plan şi să trateze la un nivel mai
pronunţat altele.
 Implică un feed-back imediat-informează
elevul chiar pe ,,viu’’ asupra nivelului său din
care va decurge şi justificarea eventualei
notări.
 Permite cea mai severă continuitate-având
împletirea cea mai intimă cu procesul de
predare şi cele mai vizibile valenţe formative.
 Dezavantaje

 Confruntarea directă-este însoţită de stări

emoţionale stresante pentru aproximativ 60%
dintre elevi.
 Ascultarea pe fragmente mici şi fărâmiţarea
excesivă face ca şi notarea să nu fie total
concludentă.
 Generează inegalitatea de sarcini.
 Vericările de acest fel sunt mari consumatoare
de timp.
Intrebărilor li se pretinde:

 să fie corect şi precis formulate.

 să aibă concluzie convenabilă şi limită de
conţinut.
 să aibă varietate suficientă de cerinţe.
 să i se asigure elevului timpul de gândire
necesar.
 să fie evitate sau să fie completate cu cerinţe de
justificare a raspunsului.
 să fie evitate întrebările derutante.
Răspunsurilor li se pretinde:

 să preyinte o corectitudine logică şi gramaticală.

 să acopere întreaga sferă a întrebării.
 să vizeze precis esenţa întrebării,fără
introduceri care consumă de timp şi denaturează
raspunsul.
 să fie evitate adaosurile inestetice şi nefireşti în
cazul comunicării umane.
Verificarea orală în lecţii special organizate –
se poate realiza la intervale variabile, în funcţie
de vârsta elevilor sau de dificultatea temelor
vizate.
Funcţia dominantă, în cadrul acestei forme de
verificare ,capătă o altă orientare,prin
compararea cu ascultarea în fiecare lecţie
mixtă:accentul cade mai mult pe apreciere prin
notă.Avantajele acestei forme de verificare sunt:
 conferă validitate mai mare.
 nota este mai concludetă.
 Fişa de evaluare orală

Nr Numele Conţinutul Organizarea Prezentarea Concluzii

Crt elevului răspunsului răspunsului răspunsului Observaţii

FB/B/S/F FB/B/S/FS FB/B/S/FS FB/B/S/FS

S
 Interviu cadru didactic

1. Care sunt probele de evaluare în clasă?

R: Probele:orale,scrise(fise de lucru), portofolii(colaje).

2. Care dintre metode vi se pare cea mai eficientă?

R: Orala- permanenta

4. Cine decide ce probă de evaluare va fi folosită în clasă?

R: Cadrul didactic-in functie de modul de exprimare preferat al copiilor.

5. Cât de des folosiţi aceste probe de evaluare?

R: Repovestiri de 3 ori pe saptamana, fise de lucru-o data pe
saptamana, colaje si lucru cu material individual- o data pe
saptamana

Marincas Cristina
 Interviu elevi

1. Cum sunteţi evaluaţi la calsă?

R: Prin probe orale,scrise şi portofoliu.
2. Cât de frecvent sunteţi evaluaţi la clasă?
R: La sfarsit de capitol.
3. Ce vă nemulţumeşte referitor la modul de evaluare?
R: Uneori suntem luati prin surprindere.
4. Dacă aţi fi profesor cum v-aţi evalua elevii?
R: As anunta evaluarea din timp.
5. Modalitatea ideala de evaluare ar fi…?
R: Intrebari din tot ce am invatat si exercitii.

Marincas Cristina
 Interviu cadru didactic

1. Care sunt probele de evaluare în clasă?

R: Probele:orale,scrise.
2. Care dintre metode vi se pare cea mai eficientă?
R: Probele de evaluare scrise.
3. Cine decide ce probă de evaluare va fi folosită în clasă?
R: Cadrul didactic.
4. Cât de des folosiţi aceste probe de evaluare?
R: La terminarea fiecarui capitol

Betea Livia
 Interviu elevi

1. Cum sunteţi evaluaţi la calsă?

R: Prin probe orale si scrise
2. Cât de frecvent sunteţi evaluaţi la clasă?
R: Des.
3. Ce vă nemulţumeşte referitor la modul de evaluare?
R: Când sunt evaluaţi se iau în considerare şi răspunsurile
anterioare.
4. Dacă aţi fi profesor cum v-aţi evalua elevii?
R: In scris şi portofoliu.
5. Descrieţi modalitatea ideală de evaluare.
R: Scrisă.
Betea Livia
 Interviu cadru didactic

1. Care sunt probele de evaluare în clasă?

R: Probele:orale,scrise,practice.
2. Care dintre metode vi se pare cea mai
eficientă?
R: Proba scrisă pentru că îi examinez pe toţi la fel
în acelaşi timp.
3. Cine decide ce probă de evaluare va fi folosită
în clasă?
R: Cadrul didactic.
4. Cât de des folosiţi aceste probe de evaluare?
R: La fiecare lecţie.
Chioran Ancuţa
 Interviu elevi

1. Cum sunteţi evaluaţi la calsă?

R:Probe orale şi puţin mai rar scrise.
2. Cât de frecvent sunteţi evaluaţi la clasă?
R: Des.
3. Ce vă nemulţumeşte referitor la modul de evaluare?
R: Nimic.
4. Dacă aţi fi profesor cum v-aţi evalua elevii?
R: La fel cum face şi învăţătoarea.
5. Descrieţi modalitatea ideală de evaluare.
R: Scrisă

Chioran Ancuţa
 Interviu cadru didactic

1. Care sunt probele de evaluare în clasă?

R: Probele:orale,scrise- la lb. romana si matematica,
practice, portofoliu, proiect.
2. Care dintre metode vi se pare cea mai eficientă?
R: Fisele de evaluare si probele de evaluare scrise.
3. Cine decide ce probă de evaluare va fi folosită în clasă?
R: Invatatorul.
4. Cât de des folosiţi aceste probe de evaluare?
R: La sfarsitu fiecarei unitati de invatre si la sfarsitul lectiei.
Luca Rodica
 Interviu elevi

1. Cum sunteţi evaluaţi la calsă?

R: Prin probe orale,scrise şi portofoliu.
2. Cât de frecvent sunteţi evaluaţi la clasă?
R: Des.
3. Ce vă nemulţumeşte referitor la modul de evaluare?
R: Când sunt evaluaţi se iau în considerare şi răspunsurile
anterioare.
4. Dacă aţi fi profesor cum v-aţi evalua elevii?
R: In scris şi portofoliu.
5. Descrieţi modalitatea ideală de evaluare.
R: Scrisă.
Luca Rodica