Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Boala Diareica - Prez
Boala Diareica - Prez
VIRUSURI
Enterovirusuri
Rotavirus
Adenovirusuri
Calicivirusuri
Coronavirusuri
PARAZITI
Entamoeba histolitica
Giardia lamblia
Criptosporidium
V.Norwalk
FUNGI
Candida albicans
Aceşti germeni produc diaree acţionând la nivelul intestinului subţire, a intestinului gros (Shigella,
Etamoeba histolitica) şi la ambele nivele (Salmonella şi Campylobacter).
PATOGENIE
Invazia din lamina propria atrage polinucleare şi macrofage care trec în diaree. Rezultă
diaree apoasă cu mucus.
3. Secreţia de mucus;
Etiologie
Rotavirusurile produc „gastroenterita infantilă epidemică” şi diareea
călătorilor („turista”).
Tablou clinic
Perioada de stare începe cu: diaree albă cu mucus 5-10 scaune/24 ore, catar respirator şi
febră. Se vindecă spontan în 7 zile.
Diagnostic de laborator
- Simptomatic;
-igieno-dietetic
DIZENTERIA( SHIGELOZA)
DEFINITIE
Simptome generale: febră, cefalee, colaps (în cazurile grave), tulburări neurologice (la
copil - meningism, fenomene encefalitice).
Forme clinice: forme fruste (diaree banală diagnosticată doar prin laborator); forme
uşoare (câteva scaune/zi); forme medii – 5-10 scaune/zi – 7-10 zile; forme grave: < 10
scaune/zi – colaps hipovolemic cu dezechilibre hidroelectrolitice.
DIAGNOSTIC
Diagnostic pozitiv:
persoanelor infectate;
Incubaţia : scurtă de 1-3 zile; debutul : brusc cu diaree apoasă, ameţeli în afebrilitate,
– splenomegalie; hepatomegalie;
– nefrită;
– anemie, trombocitopenie.
– C - cu icter, meningoencefalita.
Are mortalitate ridicata
COMPLICATII
– digestive: - hemoragia digestivă – apare a 10-14-a zi de boală, cu scăderea bruscă a
febrei, paloare, tahicardie, hipotensiune, melenă. Se produce prin capilarită toxică sau
ulceraţia vaselor ileonului;
– perforaţia intestinală – apare în săptămâna 3-4 de boală sub formă „stenică” (uşoară,
cu durere intensă şi apăsare musculară) sau „astenică” (gravă, cu sughiţ, vărsături,
puls filiform, facies peritoneal);
– hepatită toxică;
– hemaglutinare pasivă;
– RFC, PCR
– latex aglutinare;
– ELISA.
● alte examene de laborator: leucopenie cu limfocitoză şi aneozinofilie, VSH crescut usor
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
– Clostridium botulinum este un bacil anaerob, Gram pozitiv, sporulat, teluric, care
produce o exotoxină (cea mai puternică dintre toxinele cunoscute - doza letală
umană = 0,05-0,5 g). Există 7 tipuri de bacil botulinic distincte antigenic: A, B, C,
D, E, F, G.
– Bacilul botulinic este teluric, ubicvitar, iar sporii s ăi sunt extrem de rezistenţi la
factori chimici şi fizici (sunt distruşi doar prin fierbere -5 ore sau autoclavare).
Calea de transmitere este digestivă, prin consum de alimente conservate, cârna ţi
(„botulum”) sau, rar, prin plăgi. Frecvent alimentul contaminat nu este degradat
organoleptic.
–
● fruste (uscăciunea gurii şi tulburări oculare;
● asimptomatice, „botulism de plagă” (determinat de toxina A, în care,
clinic, lipsesc tulburările gastrointestinale iar paraliziile debutează la
membrul cu plagă şi ulterior se generalizează);
● botulismul la sugar (toxina se produce în intestin;
evoluează clinic cu constipaţie şi meteorism, urmate de paralizii ale
nervilor cranieni, care se extind la nivelul trunch iului cu: hipotonie,
paralizii, apnee, stop respirator si deces).
–Diagnostic pozitiv: epidemiologic (consum de aliment infestat); clinic
(uscăciunea mucoaselor, midriază, diplopie, tulburări de vedere,
hipotensiune, disfagie, conştient păstrat, afebrilitate, paralizii descendente);
examene de laborator (a. izolarea bacilului botulinic din fecale sau
vărsături prin culturi pe medii anaerobe; b. identificarea toxinei din sânge,
prin injectarea intraperitoneală la şoareci, a serului de la bolnav; c.
identificarea bacilului botulinic în aliment - rar).
–Diagnostic diferenţial:
● în stadiul intestinal, cu boala diareică acută;
● în perioada de stare, cu: gripa, reumatism articular acut,
sepsis, meningita, febra tifoidă, poliomielita.
TRATAMENT