ÎMBĂTRÂNIREA

NORMALĂ PE APARATE ŞI
SISTEME
 Îmbătrânirea “normală”
Optimală – ideală, cel mai bun exemplu
Uzuală – cea mai des întâlnită
Universală – întâlnită la toţi oamenii

Toate sunt influenţate de:

◦ Genetică - Stil de viaţă
◦ Fiziologie - Factori socioeconomici
Probleme cu îmbătrânirea normală

heterogenitatea

normal nu implică fără riscuri

normal nu implică natural

Îmbătrânirea uzuală vs îmbătrânirea de
succes – abordare clinică
Normalizarea – ajută pacienţii să înţeleagă
ceea ce se întâmplă
◦ Adaptarea la schimbările probabile (ex:
somn/veghe, echilibru, uitarea, modif intestinale)

◦ Identifică potenţialele simptome ale unor boli:

(apnee în somn, depresia, hipotiroidism, tulburări
de echilibru, tulburări cognitive)
 Îmbătrânirea uzuală vs îmbătrânirea de
succes – abordare clinică
Menţine sau îmbunătăţeşte cauzele reversibile
ce duc la modificări sec îmbătrânirii:
◦ Expunerea (radiaţii UV, zgomot)
◦ “well-being” psihologic (izolarea socială)
◦ Cogniţia (inactivitatea mentală)
◦ Nutriţia (colesterol, sodiul, calciul)
◦ Exerciţiul fizic (fitness, forţa, echilibru)

6
 Fiziologia îmbătrânirii
Modificările secundare îmbătrânirii
survin pe mai multe niveluri.
◦ biologic
◦ fiziologic
◦ psihologic
◦ funcţional
Fiziologia îmbătrânirii
Piele Sistem
Compoziţia musculoscheletal
organismului Sistem
Organe de simţ hematopoetic
Sistem nervos Renal
Sistem imun Gastrointestinal
Sistem endocrin Cardiovascular
Pulmonar

9
 ÎMBĂTRÂNIREA
CUTANATĂ
Consecinţa a două procese:
◦ Îmbatranire intrinseca, fiziologica, propriu-zisa,
cronologica- datorata exclusiv inaintarii in varsta;
◦ Îmbatranire extrinseca, actinica, fotoimbatranire-
determinata de expunerea cronica la UV, suprausa
peste imbatranirea propriu-zisa.
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
scade capacitatea de reînnoire a celulelor
epidermului
◦ subţierea acestuia – vizualizarea vaselor subiacente
dilatate (telangiectazii)
◦ scăderea capacităţii de reparare
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
 aplatizarea joncţiunii dermo-epidermice
◦ scade suprafaţa acestuia
◦ creşte fragilitatea pielii
◦ scade transferul de nutrienţi între derm si epiderm
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
dimină cantitatea de fibre de colagen la
nivelul dermului (colagen I vs colagen III)

îngroşarea şi încolăcirea fibrelor de elastină

(sec expunerii la soare)

scade proporţia glicozaminoglicanilor (acidul

hialuronic, dermatan sulfatul, condroitin
sulfatul) – ↓ aspect moale şi hidratat al pielii
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
Scade secreţia sebacee şi sudoripară a pielii –
aspect uscat, xeros
Scade capacitatea de sinteză a vitaminei D
 modificări de pigmentatie – zonele expuse la
soare - lentigines
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
 scade numărul şi activitatea celulelor
Lagerhans - ↓ capacitatea de vindecare a
rănilor
 scade numărul terminaţiilor nervoase, vaselor
capilare, glandelor sudoripare - ↓ scade
capacitatea de termoreglare şi a sensibilităţii la
arsuri
 scade grăsimea subcutanată
◦ Pielea capătă un aspect flasc care atârnă
◦ Apar riduri grosolane în jurul ochilor şi buzelor
COMPOZIŢIA ORGANISMULUI
 IMBĂTRÂNIREA
FANERELOR
PĂRUL
◦ Capilar devine uscat, subţire, friabil, grizonat
◦ Axilar, pubian, picioare – scade /dispare la femei
◦ Facial – la femei cu estrogeni scazuţi vs testosteron

UNGHIILE
◦ tari, groase,
lipsite de strălucire,
opace, casante
 IMBĂTRÂNIREA
APARATULUI AUDITIV
PRESBIACUZIA

 Scăderea sensiblităţii auditive,

în special pentru sunetele înalte
 Scăderea capacităţii de a
înţelege vorbirea într-un mediu
zgomotos
 Incetinirea prelucrării centrale a
stimuluilor acustici
 Mai frecventă la bărbaţi
 La 60 ani, majoritatea nu pot
auzi sunete mai înalte de
4000Hz
 Vorbirea normală 500-2000Hz
IMBĂTRÂNIREA APARATULUI
VIZUAL
Scade grăsimea orbitară- aspect adâncit al ochilor
Scade forţa ms orbicular – laxitatea pleoapelor →
blefaroptoza, entropion, ectropion
 scade secreţia lacrimală
Scade transparenţa corneei
Gerontoxonul (lipide şi calciu)
 IMBĂTRÂNIREA APARATULUI
VIZUAL
 Diametrul pupilei scade
 Fibroza irisului – scade capacitatea
de adaptare la întuneric
 Culoarea irisului se estompează
 Cristalinul creşte in dimensiuni si
devine mai rigid
 Camera anterioară se îngustează
progresiv
 Alterarea percepţiei cromatice şi a
interpretării spaţiale
 IMBĂTRÂNIREA APARATULUI
OLFACTIV ŞI GUSTATIV
OLFACTIV
 Scade simţul mirosului
 Scade capacitatea de a
deosebi mirosurile între ele
 Scad receptorii olfactivi
prin apoptoză
 Scade reînnoirea acestora
GUSTATIV
 Scade capacitatea
gustativă
 Degenerează şi scade nr
papilelor gustative
 Scade reînnoirea
papilelor gustative (>
femei)
 Scade acuitatea pentrul
gustul sărat şi amar
 Gustul dulce şi acru nu
se modifică
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
RESPIRATOR
scăderea VEMS cu 30 ml/an la vârstnicii sănătoşi,
mai mult la cei cu afecţiuni respiratorii cronice
scăderea progresivă a suprafeţei alveolare (la 80
de ani suprafaţa totală a plămânului este redusă cu
peste 30%)
neuniformitatea raportului ventilaţie/perfuzie
(V/Q) ce va induce scăderea PaO2 şi SaO2
diminuarea sensibilităţii centrului respirator la
hipoxie (cu 50%) şi la hipercapnie (cu 40%)
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
RESPIRATOR
◦ scăderea complianţei pulmonare datorită scăderii
forţei de contracţie a muşchilor respiratori asociată
◦ creşterea rigidităţii cutiei toracice (datorită
apariţiei cifoscoliozei, calcificării cartilajelor
intercostale şi a articulaţiilor costovertebrale).
◦ creşte diametrul antero-posterior al cutiei toracice
◦ scăderea reculului elastic al plămânilor,
modificare ce contrabalansează scăderea
complianţei pulmonare
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
RESPIRATOR
alterarea mecanismelor de apărare pulmonare:
Clearance-ul muco-ciliar scade, favorizând
infecţiile intercurente
reflexul de tuse este mult diminuat sau chiar pierdut
imunitatea umorală faţă de agenţii extrinseci este
scăzută deşi nivelurile de Ig rămân constante;
imunitatea celulară este scăzută favorizând creşterea
incidenţei TBC secundare
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
CARDIO-VASCULAR
CORD
 uşoară dilataţie a cavităţilor stângi care se datorează:
◦ scăderii numărului de miocite (datorită apoptozei şi
necrozei)
◦ creşterii taliei miocitelor VS
◦ depunerii focale de colagen
 scade relaxarea VS cu apariţia unei disfuncţii diastolice;
funcţia sistolică se menţine în limite normale iar forţa de
contracţie a VS rămâne constantă în repaus
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
CARDIO-VASCULAR
CORD
depuneri de amiloid (la 50% din persoanele > 65 de
ani); incidenţa amiloidozei cardiace creşte impresionant
odată cu depăşirea vârstei de 70 ani
degenerescenţă grasă şi calcificări la nivelul valvelor,
mai ales la nivelul valvei aortice, favorizând apariţia
stenozei aortice (SA) aterosclerotice
scade funcţionalitatea pace-makerului fiziologic şi
conducerea prin nodul atrio-ventricular (AV) şi sistemul
His-Purkinje ceea ce creează condiţii favorizante
apariţiei aritmiilor supraventriculare (SV) şi
ventriculare (V)
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
CARDIO-VASCULAR
CORD
 Debitul cardiac (DC)
◦ M: nici o modificare
◦ F: 
 Debitul sistolic (DS)  la efort, paralel cu  TAs, dar
absenţa tahicardiei face ca DC să nu se modifice
semnificativ
 Frecvenţa cardiacă (FC)  cu 10%
 Fracţia de ejecţie (FE) nemodificată în repaus,  modest
la efort;  FE la efort demască prezenţa unei boli
coronariene
 Răspunsul la stimulii SNS : efortul fizic nu se mai
însoţeşte de apariţia tahicardiei
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
CARDIO-VASCULAR
VASE
◦ scad elasticitatea şi distensibilitatea arterelor coronare
datorită modificării structurii matricei conjunctive; la
aceasta se adaugă apariţia de calcificări la nivelul mediei
datorate arteriosclerozei, aterosclerozei (ATS) şi,
eventual, modificări induse de HTA
◦ scade elasticitatea şi creşte impedanţa aortei (cu 10%),
ceea ce va duce la scăderea umplerii coronariene în
diastolă
◦ creşte rigiditatea arterială datorită modificărilor în
structura şi cantitatea de ţesut conjunctiv din peretele
vascular
◦ creşteri moderate ale TAs (cu 10-20 mmHg)
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
RENO-URINAR
scade masa renală,
renală în principal pe seama
corticalei şi mai puţin pe seama medularei. La
persoanele > 70 ani numărul de glomeruli se
reduce cu 30-50% faţă de numărul iniţial.
scade suprafaţa de filtrare glomerulară
vasele renale
rena suferă un proces de fibroză
interstiţială progresivă asociată cu modificări
aterosclerotice.
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
RENO-URINAR
 scade rata filtrării glomerulare (RFG)
 creşte creatinina serică dar nu la valori > 1,5
mg/dl.
 scade funcţia tubulară,
tubulară exprimată prin:
◦ scăderea capacităţii de concentrare maximă a
urinii
◦ creşterea pragului renal pentru glicozurie
 scad valorile serice ale reninei şi
aldosteronului → hipovolemie şi deshidratare
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
RENO-URINAR
 Ţesutul muscular de la nivelul ureterelor, uretrei şi
vezicii urinare îşi pierde tonusul şi elasticitarea.
elasticitarea
 Atrofia mucoasei vezicii urinare – la femei
 Relaxare pelvină – dependentă de lipsa de estrogeni
→contracţii involuntare ale vezicii urinare
 Scade capacitatea vezicii urinare de la 500-600mL la
aprox 250ml  o cantitate mai scăzută de urină poate
fi stoctă în vezică:
◦ Urinare mai frecventă.
◦ Perioada de atenţionare dintre nevoia imperioasă de a
urina şi urinarea efectivă se curtează şi chiar se pierde
odată cu îmbătrânirea.
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
DIGESTIV
CAVITATEA BUCALĂ
tendinţa la edentaţie
atrofia glandelor salivare,
◦ cu scăderea cantitativă şi calitativă a secreţiei de
salivă;
◦ scade capacitatea bactericidă a salivei ceea ce
favorizează un microbism bucal exagerat şi
proliferarea micozelor bucale şi linguale
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
DIGESTIV
ESO-GASTRIC
 modificări ale motilităţii şi funcţionalităţii esofagului
(prezbiesofag)
atrofia mucoasei gastrice cu scăderea funcţiei
secretorii
scade capacitatea de evacuare a stomacului,
favorizând refluxul gastro-esofagian
scade secreţia gastrică acidă, mai ales la bărbaţi,
ajungând la aclorhidrie bazală, ceea ce are drept
consecinţă tulburări în absorbţia fierului, vitaminei
B12 şi proteinelor
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
DIGESTIV
ESO-GASTRIC
scade progresiv motilitatea gastrică
gast cu o încetinire a
evacuării gastrice, iniţial pentru lichide, ulterior pentru
solide
apar tulburări de absorbţie gastrică:
o scade metabolizarea alcoolului prin scăderea secreţiei de
alcool-dehidrogenază,
o creşte absorbţia gastrică a aluminiului ceea ce, asociat cu
scăderea eliminării poate duce la niveluri sanguine crescute
cu efecte toxice asupra SNC
scad mecanismele de apărare:
apărare epiteliul gastric va fi mai
vulnerabil la agenţii nocivi: H. pylori, AINS, KCl,
alcool, etc, fenomen la care participă şi ateroscleroza
vaselor sanguine gastrice
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
DIGESTIV
INTESTINAL
scade motilitatea intestinului, ceea ce va duce
la încetinirea tranzitului
scad proprietăţile imunologice ale mucoasei
intestinului subţire
creşte proliferarea mucoasei colonice
scade presiunea sfincterului anal, ceea ce poate
duce la incontinenţă sfincteriană
se modifică flora intestinală (↓ bifidobacterii, ↑
fungi, enterobacterii)
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
DIGESTIV
HEPATO-PANCREATIC
scade masa şi volumul ficatului
fica cu 30-50% dar
fără modificări histologice specifice, cele care
apar se datorează cumulării acţiunii agenţilor
toxici
scade vascularizaţia hepatică
h ( DC, ATS în
teritoriul splahnic, fibroza hepatică) ceea ce
alterează metabolismul drogurilor şi creşte
riscul apariţiei efectelor toxice
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
DIGESTIV
constantele biochimice hepatice nu se
modifică semnificativ
scade masa pancreatică asociată cu o
transformare lipomatoasă şi fibroasă
creşte calibrul canalului Wirsung dar secreţia
exocrină scade
scade oxidarea cyt P450
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
NERVOS
 numarului de neuroni si  de nevroglii;
 consumul de O2 la nivelul tesutului nervos;
 nivelul relational si socio-profesional;
 performanta senzoriala;
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
NERVOS
Involutie inegala si neliniara a diverselor functii
psihice cu importante diferente individuale;
Afectarea starii mentale prin lentoare in
raspunsuri;
Reducerea performantelor intelectuale.
↓ nivelul neurotransmiţătorilor: catecolamine,
dopamina
 ↑ timpul de reacţie
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
NERVOS
 ↓ serotoninei – ↑depresie
 ↓ conducerea nervoasă
 ↓ termo-reglarea –hipotalamus
 ↑ lipofuscina, amiloid, corpi Lewy
 Young

Fig. 7-6: Neuron from Fig. 7-7: Magnification

605 day old rat of lipofuscin granules
of Fig. 7-6

Old

Fig. 7-5: Free radical accumulation (lipofuscin) in young

rats and old rats
Fig. 7-8: Lewy Bodies. Aggregation of filaments, vesicular profiles and poorly resolved
granular material
C

A & B: Fibrillary tangles

Alterations of tau protein and
microtubule assembly? Paired
Helical Filaments (PHF)

C: Neuritic plaque
Accumulation of amyloid broken
down PHFs
 DECLINUL COGNITIV ŞI
INTELECTUAL
Funcţia congnitivă poate induce modificări :
◦  memoria
◦  timpul de reacţie
 Funcţia cognitivă rămâne stabilă:
◦ atenţia
◦ capacitatea de comunicare, inclusiv vocabularul
◦ capacitatea de a urmări conversaţia
◦ percepţia vizuală simplă
◦ capacitatea de a învăţa din experienţe noi
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
OSTEO-ARTICULAR
Scade masa osoasă
Scade osul trabecular
Demineralizare osoasă
 modificarea coloanei vertebrale
lichid sinovial mai vâscos
↓ conţinutul de apă a cartilajului
◦ ↓mobilitatea
◦ ↓înălţimea coloanei vertebrale
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
OSTEO-ARTICULAR
ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
MUSCULAR
Reducerea masei musculare sec
imbătrânirii determină:
◦ Scade forţa musculară
◦ dizabilitate
◦ probleme de echilibru static şi dinamic
Între35-70 ani numărul fibrelor
musculare este într-o continuă scădere -
sarcopenia
 Sarcopenia
Adult tânăr “sănătos” Vârstnic “Normal” de
75 ani
 30% din greutate
este masa musculară  15% din greutate
este masa musculară
 20% din greutate
este ţesut adipos  40% din greutate
este ţesut adupos
 10% din greutate
este os  8% din greutate este
os
ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
MUSCULAR
 Scadere în masa totală musculară – secţiunea transversală.
◦ Scădere cu 40% până la 80 ani
◦ Creşte grăsimea şi ţesutul conjunctiv
◦ Scade sinteza proteică
 Scăderea – mai accentuată a fibrelor musculare de tip II
(contracţia rapidă) faţă de fibrele de tip I
◦ Scade forţa maximă a contracţiei izometrice
◦ Sunt înlocuite de ţesut grăsos şi conjunctiv
◦ Atrofia este întâlnită frecvent la vârstnici
◦ În timp fibrele musculare de tip I depăşesc numeric fibrele musculare
de tip II.
ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
MUSCULAR
Scadefluxul sangvin către fibrele
musculare.
◦ Scade capacitatea de efort.
◦ Densitatea capilară scade → O2 devine mai
puţin accesibil în perioadele de efort fizic.

Scade activitatea enzimală

◦ Scad enzimele aerobice → degradarea
mitocondriilor.
◦ Cresc deleţiile la nivelul ADN-ului
mitocondrial → apar mutaţiile mitocondriale.
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
ENDOCRIN
Datorită complexităţii şi a interrelaţionării
sistemului endocrin este dificil de a determina cu
exactitate efectul imbătrânirii la acest nivel

La cele mai multe glande se întâlneşte o atrofie şi

o scădere a funcţiei secretorii – implicaţiile clinice
sunt de stabilit.

Diferită este activitatea hormonală

ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
ENDOCRIN
Scade:
◦ Testosteronul liber şi DHEA → libidoul
◦ Triiodotironina
◦ Cortisolul plasmatic
◦ Sensibilitatea axei hipotalamo-hipofizo-
adernală la feedback-ul glucocorticoid → ↑
STGO, DZ
◦ vitamina D la nivelul pielei →↓ absorbţia
calciului
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
ENDOCRIN
Creşte:
◦ Insulina serică → sindrom metabolic
◦ Norepinefrina
◦ Parathoromonul →↓ Ca
◦ Vasopresina
◦ Homocisteina serică →↑ ateroscleroza
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
ENDOCRIN
FUNCŢIA SEXUALĂ
Scade excitabilitatea
Scăderea nivelului de estrogeni → scade
aciditatea secreţiilor vaginale → vaginită
atrofică
Perioadă refractară mai crescută – la
bărbaţi
Disfuncţie erctilă şi impotenţă – la bărbaţi
NU există andropauza
ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
IMUN
Termoreglare deficitară
◦ Frecvent infecţii afebrile
Numărul total de limfocite nu se modifică
TNF-alpha creşte, dar nu şi IL-1
 cresc autoanticorpii →↑ afecţiunile
autoimune (ex. arterita temporală,
pemfigusul bulas)
ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
IMUN
Scade:
Imunitatea mediată celular şi funcţia macrofagelor
→↑ TB
Răspunsul imun mediat umoral
Producţia de anticorpi ca răspuns la vaccinare
Hipersensibilitate de tip întârziat → anergie →
prognostic negativ
Producţia de limfocite B la nivelul măduvei →
infecţii severe
Activitatea limfocitelor T
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
HEMATOPOETIC

Scade:
 rezerva medulară →↓ răspunsul la stress
 reticulocitoza ca răpuns la eritropoetina →↑
anemiile
 producţia de eritropoetină →↑ anemiile
 TERMOREGLAREA
Creşte susceptibilitatea la hipo/hipertermie
Răspuns vasoconstrictor deficitar la stimuli
reci
Abilitate deficitară în a conserva căldura
corporală
Răspuns vasodilatator deficitar la nivelul
pielii
Scade secreţia glandelor sudoripare