CURS 4

 Metodologia asigurării calității la nivelul

organizației sportive
 Obiectivele cursului

• Înțelegerea relației între etapele ciclului calității și

funcțiile managementului ;
• Identificarea principalelor documente ale calității;
• Recunoașterea metodelor și instrumentelor
specifice fiecărei etape în implementarea unui
sistem al calității.

 
 1. Elementele de bază pentru introducerea unui
sistem de calitate într-o organizație sportivă sunt :
• a avea un înțeles propriu și cunoscut de toată lumea în ceea
ce privește calitatea ;
• a defini cu claritate clientul și regulile de interacțiune a
întregului personal cu acesta ;
• a preciza standardele conform cărora se vor măsura
rezultatele, adică a se defini ce înseamnă ”satisfăcător”,
”bine”, ”foarte bine” etc., ca niveluri de realizare a
rezultatelor.
Introducerea oricărui SMC presupune respectarea CICLULUI CALITĂȚII.
Acesta mai este denumit și
METODA DEMING
2. Asigurarea calității la nivelul organizației sportive :
etape

1. Autoevaluarea (evaluarea internă);

2. Asigurarea internă a calității, realizată în baza
autoevaluării ;
3. Evaluarea externă (inspecția) realizată de către un
organism specializat;
4. Certificarea calității/Acreditarea.
 2.1. Autoevaluarea (evaluarea internă)

- Conduce la o diagnoză;
- Se realizează pe baza unor metode şi
instrumente ca:
• Observarea (ghid de observare);
• Ancheta (chestionar sau interviu, individual sau de
grup);
• Analiza documentelor (fișa de analiză); analiza
SWOT.
 
2.2. Asigurarea internă a calității se realizează
prin:
 2.3. Evaluarea externă (inspecția)

• Se verifică gradul de realizare a calității sau

conformitatea la norme, reguli;
• Se realizează de către organisme externe
organizației, specializate.

Exemple: inspectoratele de orice tip, agențiile de evaluare

externă, organele de control fiscal, alte organisme de
inspecție și control, Curtea de Conturi, auditori independenți
(membri ai CAFR).
 2.4. Certificarea calității/Acreditarea

• reprezintă atestarea calității prin

certificare/acreditare;
• este o ”marcă” a calității organizației;
• sporește încrederea clientului în organizație.
 SINTEZĂ: Cercul ”virtuos” al calității, înțeleasă ca
îmbunătățire continuă

ÎMBUNĂTĂȚIREA
-analiza rapoartelor;
-planul de îmbunătățire. STRATEGIA:
- misiune, viziune
scop;
- diagnoză, prognoză; -
procese, ROF,
organigramă, posturi.

CONTROLUL OPERAȚIONALIZAREA:
-preventiv, corectiv; - obiective, activități,
-instrumente; resurse; proceduri,
-chestionare, fișe, instrucțiuni.
rapoarte.
 Pasul nr. 1: Definirea problemei

• Problema trebuie să se refere la un fapt care ne preocupă.

• Probleme pot fi:
– nevoia de face cunoscute un serviciu, o idee, o politică, o
acțiune;
– a preveni o criză;
– a îmbunătăţi imaginea organizaţiei;
– a da naştere în interiorul organizaţiei a unui sentiment de
apartenenţă, unui climat mai bun;
– a creşte numărul de aderenţi, elevi, sportivi legitimați etc.;
– a combate un adversar;
– a pregăti o fuziune/divizare etc.
 Pasul nr. 2: Analiza situației

• analiza factorilor interni: determinarea unui profil al

organizaţiei
• profilul cuprinde câteva repere:

– statutul organizaţiei – este de stat sau privatǎ? Este non-profit sau are
scop lucrativ? Care este misiunea ei? Care este domeniul de
activitate ? Care este structura organizatoricǎ ? Cine face parte din
conducerea acesteia ? Sistemul de valori?;
– istoricul organizaţiei;
– mediul în care opereazǎ organizaţia – analizǎ PEST (EL);
– imaginea organizaţiei – profilul de imagine actual şi cel dezirabil;
– obiectivele organizației;
– puncte tari, slabe, oportunitǎţi, ameninţǎri – analizǎ SWOT.
 Pașii 3 și 4: analiza datelor, stabilirea
strategiei, scopurilor, obiectivelor
• Strategii construite pe analiza SWOT:

– Strategie S-O, construită pe punctele tari ale organizaţiei,

profitând de oportunităţile apărute în mediul extern;
întărește RESURSELE STRATEGICE;
– Strategie S-T, construită pe punctele tari ale organizaţiei,
ignorând ameninţările apărute în mediul extern; ”nu mor
caii când vor câinii”;
– Strategie W-O, cu rolul de a minimaliza punctele slabe ale
organizaţiei şi de a profita de oportunităţile apărute; ”câinii
latră, caravana trece”;
– Strategie W-T, care determină ȚINTELE STRATEGICE.
 OBIECTIVELE
-reguli generale-

1. trebuie astfel formulate încât să ajute la rezolvarea problemelor, nu să

ducă la exprimarea lor într-o altă formă;

2. se stabilesc la toate nivelurile ierarhice

(oamenii lucrează mai bine când cunosc ceea ce se așteaptă de la ei);

2. realizarea lor determină recompensele/sancţiunile

(oamenii simt nevoia să li se recunoască munca);

3. trebuie să fie
Specifice Măsurabile Adecvate Realiste Temporale
S.M.A.R.T.
OBIECTIV GENERAL (SCOP) AL CSȘ EXEMPLE DE OBIECTIVE SPECIFICE
FORMULATE S.M.A.R.T.

a selecționa Creșterea numărului de elevi începători

secția baschet cu 1 grupă (16) în
următorul an școlar;

a pregăti Scăderea duratei de menținere în

pregătire de la 3 ani la 2 ani pentru 1
grupă de începători în următorul an
școlar;
Creșterea transferării în grupa de
avansați cu 50% (6 elevi, față de 4) în
următorul an școlar;

a promova Creșterea numărului de elevi sportivi cu

dublă legitimare de la 10 la 12 (20%) pe
parcursul unui ciclu de pregătire;
Creșterea cu 10% a numărului de sportivi
din grupa de performanță promovați la
 Pașii 5 și 6: planurile operaționale, evaluarea,
planurile de îmbunătățire

• Oferă răspunsuri la întrebările:

cum? când? cu cine? cu ce? cât?
 Procedurile

• Sunt elemente de bază ale sistemului de management al calităţii;

• Sunt documente care specifică modul de efectuare a unei
activităţi /unui proces (secvenţă de operaţii ce trebuie parcurse
pentru a se realiza anumite obiective);
• Sunt parte a unui sistem, sunt intercorelate;
• Trebuie administrate, necesită cheltuieli;
• Pe baza lor se realizează controlul, deci procedurile stabilesc
responsabilitățile;
• Un număr prea mare de proceduri constituie o frână pentru
unitate;
• Se pot revizui.
 EXEMPLU: Procedură privind evidenţa activităţilor
sportive extracurriculare
Procedura
- Se înfiinţează un registru comun al activităţilor extrcurriculare cu o
anumită structură: nr. curent, tip de activitate, iniţiator, participanţi,
periodicitate, disfuncţionalităţi, modificări propuse;
- Se anunţă cadrele didactice din catedra de EFS privind obligativitatea
raportării fiecărei activităţi extracurriculare derulate, utilizând formatul
stabilit, a doua zi după finalizare;
- Se verifică ritmic registrul de către responsabilul cu activităţi
extracurriculare;
- Se monitorizează (semestrial), de către directorul adjunct;
- Se elaborează anual, de către responsabil, un Raport al activităţilor
extracurriculare.