ANTIBIOTICOTERAPIA

Antibioticele nu sunt antipiretice

 DEFINITIE

- grup de medicamente cu acțiune selectivă și

specifică
- distrug şi/sau stânjeneasc multiplicarea
microorganismelor patogene
- în doze terapeutice nu lezează celulele
gazdei.
 DEFINITIE

- Substante organice, provenite din

metabolismul celulelor vii (mucegaiuri sau
bacterii)b
- acterii din genul Bacillus (polimixinele şi
bacitracina);
 GENERALITATI

Spectrul antimicrobian :
- initial:
1. Atb cu spectru ingust:
- de tip penicilinic
- de tip aminoglicozidic
2. Atb cu spectru larg
3. Atb cu spectru ultralarg sau largit
 GENERALITATI

- actual:
- mai restrans
- variaza in mediu spitalicesc fata de cel
comunitar
 EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI

I. Corecta evaluare diagnostica:

a) bolile specifice, monoetiologice:
- monoterapie
- atb cu actiune tintita pe germenele in
cauza
Ex: chlamidii-cotrimoxazol, doxiciclina
rickettsii: cotrimoxazol, tetraciclina
b) bolile cu profil plurietiologic:
- preparat (asociere) cu spectru larg

c) agenti patogeni cu sensibilitate variabila

(stafilococ, piocianic, proteus, coli):
- se impune monitorizarea terapiei prin
determinarea CMI, CMB
 EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI
II. Alegerea corecta a atb depinde de:

1. Identificarea microorganismului:

Coloratie gram:

-prezenţa microbului în medii normal sterile:-LCR,lichid pleural, pericardic, peritoneal,lichid sinovial,

-caracteristici morfologice (coci, bacili),

-prezenţa şi tipul de leucocite în produsul patologic.

Teste imunologice: Elisa, latex-aglutinare, PCR-ARN/AND

Cultivare pe medii adecvate

Statistici bacteriologice (maxima probabilitate)

2. Determinarea sensibilităţii la antibiotice:

- metoda difuzimetrica (calitativa: S, R, I)
- CMI, CMB, Etest
- determinarea ESBL (E.Coli, Klebsiella)
 EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI

3. Particularitatile farmacocinetice: absorbtie,

distributie, metabolizare, excretie

4. Particularitatile farmacodinamice:
capacitatea de difuziune, penetrare,
concentrare in tesuturi
Penetrabilitate Buna/moderata Slaba/nesatisfacatoare

Spatiul Cefalosporine gen II,III Macrolide

subarahnoidian Carbapeneme-meronem Cefalosporine gen. I, ii
Ciprofloxacin Aminoglicozide
Rifampicina, isoniazida
Polipeptide ciclice

Lincosamidele aminoglicozidele
Oase,
Fluorochinolone
articulatii Acid fusidic
Fosfomicina
rifampicina
5.Particularitatile fiziologice si patologice ale gazdei:
a) varsta:
- NN și sugar mic: particularități legate de vârstă
( imaturitatea funcției renale, RFG mai redusă, capacitatea
de resorbție intestinală mai mare, imaturitatea unor sisteme
enzimatice)
- batrani: cu precautie cele nefrotoxice
b) starea fiziologica:
– Atb interzise : aminoglicozide, polimixine,cotrimoxazol,
chinolone, metronidazol , rifampicina
- Atb permise : penicilină G și toate penicilinele de semisinteză
( fără ticarcilină), cefalosporine, lincomicina, macrolide
c) Functia renala:
- atb la care doza trebuie redusa obligatoriu:
aminoglicozidele, glicopeptidele, colistin
- atb la care doza trebuie redusa moderat:
betalactamine, lincosamide, ciprofloxacin,
TSS, cotrimoxazol
- atb care pot fi prescrise in posologie
normala: macrolide, doxiclina, pefloxacin
d) Functia hepatica: se pot da eritromicina,
lincosamide
 EFICIENTA ANTIBIOTERAPIEI

III. Dozele de antibiotic:

- greutate / suprafata corporala
- particularitatile infectiei
- prop. Farmacocinetice, farmacodinamice
- pragul toxic al fiecarui produs
Calea de administrare:
- orala / parenterala / locala
Intervalul dintre doze:
- severitatea inf, proprietatile atb, complianta bolnavului
Durata tratamentului
 MODALITATI DE ACTIUNE

 Bactericide:
- produc distrugerea microbilor
- indicate in:
- infectii bacteriene severe si/sau generalizate
(bronhopneumonii, septicemii, meningite);
- infectii bacteriene cu focare greu sterilizabile
(endocardite, osteomielite, TBC);
- infectii bacteriene cronice sau cu tendinta la
cronicizare (angiocolite, pielonefrite, otoantrite)
Exemple: penicilina, cefalosporine, carbapenemi,
monobactami, aminoglicozide, chinolone,
 MODALITATI DE ACTIUNE

 Bacteriostatice:
- opresc multiplicarea microbilor, care vor fi
distrusi si eliminati prin mec. De aparare a
gazdei
- indicate in:
- infectii usoare/medii
- boli cu tendinta spontana la vindecare
Exemple: macrolide, lincosamide,
tetraciclina, cloramfenicol, sulfamisele
 MECANISME DE ACTIUNE

 La nivelul peretelui celulei bacteriene inhibă biosinteza

enzimelor care participă la sinteza peretelui celular( peniciline,
cefalosporine, vancomicina)
 La nivelul membranei citoplasmatice alterează
permeabilitatea membranei celulare citoplasmatice
( polipeptide)
 La nivelul proceselor metabolice intracitoplasmatice:
 inhibă sinteza proteică prin interferarea activității ribosomale
 ( aminoglicozide, eritromicina, lincomicina, tetraciclina,
cloramfenicol);
 Inhibă sinteza acizilor nucleici ( sulfamide, acid nalidixic )
 Inhibă sinteza de acid folic (sulfamidele);
 Inhibă ADN-giraza( chinolone)
 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR

PENICILINELE- atb naturale sau de semisinteză provenite din sau

produse de ciuperci din genul Penicilium; au în structură un inel
beta lactamic care poate fi desfăcut de enzime produse de anumiți
microbi ( penicilinaze)
Peniciline naturale: Penicilina V, G; procain-, benzatin-
penicilină
Peniciline rezistente la penicilinaze: Oxacilina, Nafcilina,
Claxocilina, Meticilina;
Aminopeniciline: Ampicilina, Amoxicilina;
Peniciline cu spectru extins:
carboxipeniciline (carbenicilina,ticarcilina)
ureidopeniciline ( piperacilina, mezlocilina)
 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR

 CEFALOSPORINE: orale – ex. Cefaclor ( Ceclor ), Ceftibuten (Cedax)

injectabile
- prima generatie: ex. Cefalotina;
- a doua generatie: ex. Cefuroxim ( Zinat ), Cefamandol (Mandol );
- a treia generatie: ex. Ceftriaxon ( Rocephin /Cefort /Novosef),
Ceftaxim ( Claforan )
- a patra generatie: ex. Cefepim ( Moxipim ), Cefpirom ( Cefrom )
 CARBAPENEME:
Imipenem (Tienam )
Meropenem ( Meronem )
Ertapenem ( Invanz)
Doripenem (Doribax)
 MONOBACTAMI
Aztreonam
 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR

 MACROLIDE: -Eritromicina
-Spiromicina
-Rovamicina
-Claritromicina (Klacid, Klabax, Lekoklar sau Fromilid)
-Azitromicina (Sumamed)
 LINCOMICINE -Lincomicina
-Clindamicina
 
 AMINOGLICOZIDE -Streptomicina
-Kanamicina
-Gentamicina
- Amikacina
-Tobramicina
-Neomicina
-Netromicina ( Netilmicina )
 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR

 CICLINELE: - Tetraciclina
-Doxiciclina
-Minociclina
 CLORAMFENICOLUL
 GLICOPEPTIDE: - Vancomicina
- Teicoplanina
 OXALIDINONE: -Linezolid (Zyvoxid)
 RIFAMICINE : - Rifampicina
- Rifabutin
- Rifaximin
 POLIPEPTIDE : - Colimicina
- Polimixina B
 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR

 CHINOLONE: I generatie Acid nalidixic ( Negram )

Noi generatii ( oral si injectabil ) Ciprofloxacina ( Ciprinol )
Norfloxacina ( Nolicin )
Ofloxacina ( Zanocin )
Moxifloxacina ( Avelox )
Levofloxacina ( Tavanic )
Pefloxacina ( Proflox)
 ALTE ANTIBIOTICE
Sulfamide
Asocieri de Sulfamide ex. Biseptol ( Trimetoprim + Sulfametoxazona )
Derivati de nitrofurani ex. Furazolidon, Nitrofurantoin
Derivati de imidazol ex. Metronidazol, Timidazol
Altele ex dapsone
 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR

 Asocieri de antibiotice:
Amoxicilina + Acid clavulanic = Augmentin
( Amoxiclav, Amoxiplus sau Medoclav )
Piperacilina + Tazobactam = Tazocin
Ticarcilina + Clavulanat = Timentin
Ampicilina + Sulbactam = Unasyn
Cefoperazona + Sulbactam = Sulperazona
 Inhibitorii de betalactamaze se comportă ca “molecule
sinucigașe” împiedicând distrugerea moleculei de atb de
către proteazele bacteriene
 ASOCIERI DE ANTIBIOTICE

Indicatii:
- asigurarea unui spectru larg de actiune in infectii severe,
cu etiologie necunoscuta, la bolnavul febril cu neutropenie
- infectii polietiologice, cu sensibilitate diferita la atb
(peritonite, avort septic)
- asigurarea efectului sinergic, in infectiile monoetiologice
severe sau la gazde cu aparare compromisa
- limitarea, prevenirea aparitiei de tulpini rezistente (TBC)
 ASOCIERI DE ANTIBIOTICE

Principii de asociere:
- atb bactericide, cu efect sinergic sau cel putin
aditiv, in nici un caz atb antagoniste
- in cazul inf. Nosocomiale se tine cont de modelul
particular de sensibilitate a germenilor implicati
- nu se asociaza atb cu toxicitate similara
 REACTII ADVERSE

Fenomene de intoleranta locala, dupa administrare

- orala: grețuri, vărsături, diaree, gastroduodenită ulcerohemoragică

-im.: durere, inflamație, noduli, necroză, dermatită livenoidă,

sindrom Hoigne

- iv.: tromboflebită chimică (amfotericina B)

- intrarahidian: encefalopatie convulsivantă, arahnoidita (doze mari

de penicilina G)

-intraperitoneal: stop cardiorespirator (`)`AMINOGLICOZIDE

 REACTII ADVERSE

o Manifestări alergice și de hipersensibilitate

- reacții alergice imediate (la 2-30 minute dupa
administrare): eritem, prurit, angioedem,
wheezing, hipotensiune, șoc anafilactic
- reactii alergice accelerate (la 1-72 de ore): edem
laringian, wheezing, rinita
- reacții alergice tardive (la peste 3 zile): erupții
cutanate, urticarie-artralgii, boala serului
-alte reacții: anemie hemolitică, trombocitopenie,
vasculită, sdr Steven-Johnson, LED medicamentos
 REACTII ADVERSE

 Efecte toxice
+ Nefrotoxicitate: nefrita interstitiala, leziuni glomerulare / tubulare, IRA -
aminoglicozide, polimixina, rifampicina
+ Ototoxicitate: surditate ireversibila, partiala sau totala, sindrom vestibular,
tranzitor sau definitiv - aminoglicozide, polipeptide
+ Neurotoxicitate: nevrite, polinevrite, convulsii – sulfamide, vancomicina,
acid nalidixic
+ Hepatotoxicitate: icter insuficienta hepatica - izoniazida, sulfamide
+ Medulotoxicitate – cloramfenicol, sulfamide
 Perturbări ecologice și biologice
Dismicrobisme – candidoze, enterocolite postantibiotice cu Cl dificille
perturbarea graviditatii, embriopatii, efecte secundare la n.n
 Alte reacții adverse
Dismetabolisme- sindroame de malabsorție
Avitaminoze – deficite de vitamine
interferarea imunitatii postinfectioase: recaderi, recrudescente, reinfectii,
cronicizare
 REZISTENTA MICROBIANA

 Rezistența microbiană - proprietatea unor germeni microbieni de

a nu fi influențați de antibioticul administrat în concentratie
terapeutica;
(CMI – concentrația cea mai mică de antibiotic care inhibă creșterea
microbiană.
CMB – concentrația minimă de antibiotic necesară pentru
distrugerea inoculului microbian)

- se poate manifesta fie față de un

antibiotic, fie față de o familie de antibiotice;
-urmează aproape invariabil utilizării pe
scară largă a atx
 REZISTENTA MICROBIANA

Rezistența poate fi:

 naturală– ex. bacilul Koch este insensibil în mod natural la
Penicilină;
 dobândită– endogenă (selectarea unor mutante rezistente)
- exogenă ( transferul genelor de rezistență de la alte
specii, natural rezistente)
Mecanismele rezistenței microbiene:
 Genetice : mutații genetice, transferul plasmidelor R între tulpini
și specii diferite
 Biochimice : - producția de enzime inactivatoare
- alterarea țintei atb
- reducerea transportului atb ►reducerea
acumulării intracelulare
 REZISTENTA MICROBIANA

Factori de risc:
- folosirea abuzivă a atb pe termen lung
- aspecte socio-economice care favorizarea îmbolnăvirile
repetate și implicit administrarea de atb
- utilizarea,în scop terapeutic sau profilactic, a atb în
zootehnie și agricultură
- capacitatea microbilor de a realiza schimburi de
material genetic
- diseminarea microbilor rezistenți pe arii largi,
deficiențe în organizarea și funcționarea instituțiilor
spitalicești
 Contactul cu sectorul sanitar
Fără contact – 1 punct;
Contact fără proceduri invazive – 2 puncte
Contacte repetate cu proceduri invazive – 3 puncte
 Tratament antibiotic
Fără antibiotice – 1 punct
Cu antibiotice – 2 puncte
 Caracteristicile pacientului
Tânăr fără comorbidități – 1 punct
Varstnic cu comorbidități – 2 puncte
Pacient imunodeprimat – 3 puncte
 AIDS
 BPOC
 Cancer
